Connect with us

Politică

Pavel Filip: Guvernele României şi Republicii Moldova vor avea o şedinţă comună la Chişinău

Publicat

pe

Guvernele României şi Republicii Moldova vor avea, în perioada mediat următoare, o şedinţă comună la Chişinău, a anunţat, marţi, premierul Republicii Moldova, Pavel Filip, la finalul unei întrevederi cu omologul său român, Viorica Dăncilă.

”România a fost şi rămâne un partener strategic şi un susţinător consecvent al cursului reformelor pro-europene asumat de Guvernul Republicii Moldova”, a subliniat Pavel Filip, exprimând gratitudine pentru mesajele echilibrate despre situația internă din țara noastră, promovate de România în cadrul formatelor bilaterale și la Bruxelles.

La rândul său, premierul României a remarcat că relația dintre Republica Moldova și România este una specială.

”Dezvoltarea  relațiilor noastre constituie o prioritate de prim rang a Guvernului  României, iar obiectivul strategic îl reprezintă integrarea europeană a Republicii Moldova”, a accentuat Viorica Dăncilă.

În cadrul unei întrevederi bilaterale, oficialii au făcut o trecere în revistă a proiectelor în derulare și au identificat inițiative pentru avansarea colaborării bilaterale și a agendei europene.

Astfel, pe dimensiunea comercial-economică a fost relevat faptul că România rămâne principalul partener comercial al țării noastre, anul trecut volumul comerțului bilateral depășind 1,3 miliarde de dolari.

Totodată, cele mai multe întreprinderi străine care activează în Republica Moldova au capital românesc. În context, Pavel Filip a salutat venirea pe piața Republicii Moldova a Băncii Transilvania.

Dialogul a vizat, de asemenea, proiectele de construcţie a podurilor, vitale pentru economia ţării şi pentru cetăţeni. În acest sens, Pavel Filip a apreciat includerea construcției podului de la Ungheni într-un proiect național al României de construcție a autostrăzii Târgul-Neamț – Iași – Ungheni.

Premierul Pavel Filip a amintit, în această ordine de idei, despre proiectele de succes realizate în țara noastră cu sprijinul financiar al României, printre acestea: reparația grădiniţelor, dotarea şcolilor cu mijloace de transport, oferirea burselor de studii, precum și renovarea Sălii cu Orgă și a Muzeului Național de Artă al Moldovei.

„Rămânem consecvenți principiului nostru – investițiile României, fie că vorbim de educație, sănătate, cultură, energie, agricultură, bănci, sunt destinate tuturor cetățenilor Republicii Moldova, pentru că în centrul tuturor politicilor trebuie să se afle cetățeanul”, a spus premierul României, Viorica Dăncilă.

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Citește mai departe
Advertisement

Politică

Pavel Filip susține că Guvernul a luat toate măsurile pentru un proces electoral liber, democratic și transparent

Publicat

pe

De către

„Guvernul Republicii Moldova a întreprins toate măsurile necesare pentru asigurarea unui proces electoral liber, transparent, echitabil și în baza tuturor normelor democratice”.

Declarația a fost făcută de premierul Pavel Filip la întrevederea cu misiunea de experți internaționali ai Institutului Național Democratic (NDI), aflați în vizită în țara noastră.

Premierul a spus că Guvernul a aprobat alocarea mijloacelor financiare necesare Comisiei Electorale Centrale pentru desfășurarea alegerilor, iar pentru o transparență mai mare a procesului electoral s-a decis instalarea camerelor de supraveghere în secțiile de votare.

Potrivit lui, pentru a reduce marja de interpretare de către judecători a rezultatelor scrutinului a fost anulată „ziua tăcerii”, precum și exclusă restricția de a face agitație electorală pe o rază de 100 de metri în jurul secțiilor de votare.

În cadrul discuțiilor, interlocutorii au vorbit și despre importanța deschiderii unui număr suficient de secții de votare peste hotare țării. Pentru a cunoaște unde și câte secții de votare trebuie să fie deschise, a fost lansată procedura de înregistrare online a cetățenilor din diasporă.

Premierul a reconfirmat deschiderea Guvernului pentru participarea unui număr cât mai mare de observatori locali și internaționali la monitorizarea desfășurării alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019.

Pavel Filip a încurajat experții NDI să revină la Chișinău într-o misiune de observare atât în perioada campaniei electorale, cât și în ziua alegerilor.

Alegerile parlamentare vor avea loc la 24 februarie 2019.

Citește mai departe

Politică

Cele șase referendumuri ale moldovenilor

Publicat

pe

De către

Cetățenii R. Moldova au fost invitați la referendum în repetate rânduri în cei 27 de ani de independență. De cele mai multe ori, aceștia nu au dat curs invitației, iar majoritatea plebiscitelor au eșuat din cauza prezenței scăzute la urne.

27 de ani de independență

6 referendumuri desfășurate

2 referendumuri nerecunoscute

2 referendumuri nevalidate

De-a lungul timpului, moldovenii au fost întrebați dacă vor să-și aleagă președintele direct ori dacă vor să-l demită din funcție pe Dorin Chirtoacă. Plebiscite au fost organizate și în Transnistria, și Găgăuzia, însă acestea nu au fost recunoscute de către autoritățile de la Chișinău. Următorul referendum la care sunt chemați cetățenii R. Moldova va avea loc pe 24 februarie 2019, în ziua alegerilor parlamentare. De această dată, oamenii vor fi întrebați dacă sunt de acord cu reducerea numărului deputaților de la 101 la 61 și dacă vor să aibă puterea de a le retrage mandatele aleșilor.

1.

Snegur a stat „La sfat cu poporul”

Pe 6 martie 1994, are loc primul referendum după obținerea independenței țării. Plebiscitul a fost organizat sub denumirea sondaj sociologic „La sfat cu poporul”, iar inițiativa  i-a aparținut președintelui Mircea Snegur.

Cetățenii au trebuit să răspundă la o singură întrebare complexă:

„Sunteți pentru ca R. Moldova să se dezvolte ca un stat independent și unitar, în frontierele recunoscute în ziua proclamării suveranității Moldovei (23.06.1990), să promoveze o politică de neutralitate și să mențină relații economice reciproc avantajoase cu toate țările lumii și să garanteze cetățenilor săi drepturi egale, în conformitate cu normele dreptului internațional?”

Aproximativ 75% dintre alegători și-au exprimat opinia, iar 95,4% dintre aceștia au spus „Da”.

Enlarge

snegur
Mircea Snegur, primul președinte al R. Moldova / Foto: moldova25.md

„Sondajul sociologic pune capăt o dată și pentru totdeauna tuturor discuțiilor despre unire”, spunea Snegur în discursul său consacrat referendumului. De altfel, acesta este referendumul care a scos din casă cei mai mulți alegători în cei 27 de ani de independență. Aproximativ 1,808,294 de moldoveni și-au exprimat opțiunea.

De altfel, multe figuri publice și o parte din presă au prezentat plebiscitul ca fiind o lovitură puternică pentru mișcarea de unificare a României și a R. Moldova. Asta, chiar dacă întrebarea adresată la plebiscit nu se referea direct la România, ci la independența statului nostru. În plus, criticii referendumului mai atrăgeau atenția asupra modului în care era formulată întrebarea. Aceasta cerea un răspuns unic la mai multe probleme.

Ziarul „Țara” critica referendumul lui Snegur

De organizarea referendumului s-a ocupat o comisie republicană special creată în acest scop după ce Comisia Electorală Centrală a refuzat să se implice în planificarea și desfășurarea „sondajului sociologic”.  Plebiscitul s-a desfășurat cu încălcarea legii referendumului adoptată în 1992, potrivit căreia consultarea directă a cetățenilor nu ar trebui să se desfășoare cu 90 de zile înainte sau după alegeri (alegerile parlamentare se desfășuraseră cu o săptămână mai devreme – n.r).

Într-un editorial din ziarul Țara, Petru Bogatu scria că rezultatele alegerilor legislative și ale sondajului sociologic au produs peste hotarele R.Moldova un șoc psihologic. „Și nu pentru că au oferit surprize, ele, dimpotrivă, erau previzibile, mai mult decât atât, fatale. A consternat insolența cu care conducerea actuală își face mendrele, încăpățânarea cu care este tulburat destinul nostru național. Iată de ce deocamdată puțini politicieni și analiști din străinătate se aventurează să evalueze consecințele politicii promovate de Chișinău”, nota acesta.

2.

Planurile lui Lucinschi

Peste cinci ani, moldovenii au fost chemați din nou la un referendum consultativ. De această dată a fost vorba despre un plebiscit organizat la ordinul președintelui Petru Lucinschi, prin care acesta își dorea să  schimbe sistemul de guvernare parlamentar cu unul prezidențial.

„Întrebarea pusă cetățenilor va duce la modificări ale Constituției în scopul de a instaura un regim prezidențial prin care șeful statului va răspunde de numirea și orientarea Guvernului.”

Din motive economice, plebiscitul a avut loc simultan cu alegerile locale, respectiv pe 23 mai 1999. La referendum au participat 1,389,731 de alegători, dintre care 64% au susținut propunerea lui Lucinschi, iar 35% au fost împotrivă.

Prima pagină a unui număr al ziarului Flux din martie 1999

Unele ziare din R. Moldova scriau atunci că instituirea republicii prezidențiale poate fi catastrofală pentru sistemul democratic din R. Moldova. „Niște instituții politice fragile, fără experiență democratică, nu vor fi în stare să contracareze, într-o republic prezidențială, poftele dictatoriale ale șefului statului”, nota Igor Burciu, într-un material de opinie pentru ziarul „Țara”.

Inițial, Comisia Electorală Centrală nu a validat rezultatele referendumului, din cauza participării slabe la vot, pentru ca mai târziu să se răzgândească și să le considere valabile. Totuși, Lucinschi nu și-a dus la bun sfârșit planurile de a crea o republică prezidențială, pentru că în iulie 2000, Partidul Comuniștilor și Alianța pentru Democrație și Reforme au votat, în Parlament, mai multe schimbări în Constituție. Astfel, puterile președintelui țării au fost limitate, iar Parlamentul și Guvernul s-au ales cu mai multe împuterniciri. Amintim că, începând cu 2001, președintele R. Moldova a fost ales de către Legislativ.

3.

Referendum eșuat

Scenariul din anul 1999 s-a repetat pe 5 septembrie 2010, când moldovenii au fost din nou chemați la referendum. Cetățenilor li s-a adresat o singură întrebare:

„Sunteți pentru modificarea Constituției care să permită alegerea președintelui Republicii Moldova de către întreg poporul?”

Aproximativ 87% dintre cei care au votat au fost de acord. Totuși, plebiscitul nu a fost validat din cauza prezenței reduse la vot. Doar 30% dintre cei așteptați la urne și-au exprimat părerea. După eșuarea plebiscitului, au fost anunțate alegeri parlamentare anticipate, care s-au desfășurat pe 28 noiembrie 2010. De această dată, cetățenii R. Moldova au fost mai activi. Prezența la vot a fost de 65,5% sau 1.732.944 de alegători dintre cei 2,645,488 înscriși pe liste.

4.

Plebiscit pentru demiterea lui Chirtoacă

Următorul referendum a avut loc pe 19 noiembrie 2017. De această dată, chișinăuienilor li s-a lansat o invitație-premieră. Pentru prima dată, aceștia au fost chemați să spună dacă susțin sau nu demiterea primarului Capitalei, funcție ocupată pe atunci de Dorin Chirtoacă. Inițiativa a fost a socialiștilor. Consiliul Municipal Chișinău a votat la 12 septembrie 2017 pentru organizarea referendumului pe data de 19 noiembrie – inițiativă susținută de 26 de consilieri. Cei 12 consilieri liberali au votat împotrivă. La o săptămână, Comisia Electorală Centrală a susținut decizia aleșilor locali.

Enlarge

chirtoaca
Ex-primarul Capitalei, Dorin Chirtoacă. Foto: Facebook

Și acest plebiscit a eșuat din cauza prezenței scăzute la urne. Doar 17,54% dintre alegătorii incluși în listele electorale au participat la referendum, puțin peste jumătate din cât era nevoie pentru a-l valida. Dintre aceștia, pentru demisia lui Chirtoacă au votat 87,12%, adică aproximativ 93.000 de persoane, iar contra demisiei – 12,88%, ceea ce înseamnă aproape 14.000 de chișinăuieni. Pentru organizarea și desfășurarea plebiscitului au fost cheltuite atunci 9 milioane de lei.

5.

Transnistria și independența

Referendumul pentru independența regiunii transnistrene a fost organizat pe 17 septembrie 2006. Locuitorii din stânga Nistrului au fost întrebați dacă vor să renunțe la așa-zisa independență și să fie parte a R. Moldova sau să-și păstreze „independența” și să aibă șansa unirii cu Federația Rusă, în viitor. Din totalul celor 394.861 de alegători înregistrați, au ajuns la vot 78,6% dintre ei, suficient cât plebiscitul să fie considerat valid. Potrivit rezultatelor comunicate de autoritățile separatiste, 98,07% dintre votanți au optat pentru menținerea „independenței” și pentru „posibila integrare viitoare în Rusia”.

Enlarge

transnitria
„Noi nu suntem Moldova” - cu acest mesaj erau invitați la referendum cetățenii din stânga Nistrului. Foto: The Wall Street Journal

Președinția de la Chișinău a catalogat drept „ilegal” referendumul, iar ministrul moldovean de Externe de la acea vreme, Andrei Stratan, descria plebiscitul drept o „farsă politică” a liderului separatist de la Tiraspol, Igor Smirnov.

6.

 Găgăuzia mai vrea un referendum

Pe 2 februarie, 2014, în UTA Găgăuzia a avut loc un referendum în cadrul căruia oamenilor li s-au adresat trei întrebări:

„Sunteţi de acord cu alegerea vectorului politic extern al Republicii Moldova îndreptat spre Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan”?

„Sunteţi de acord cu alegerea vectorului politic extern al Republicii Moldova îndreptat spre Uniunea Europeană”?

„Sunteţi de acord să fie adoptat proiectul legislativ care va permite găgăuzilor să-şi exercite dreptul la autodeterminare externă în cazul schimbării statutului Republicii Moldova ca stat independent?”

Astfel, 98,9% dintre locuitorii Găgăuziei au declarat că susțin independența regiunii, în cazul în care țara și-ar pierde suveranitatea, iar 98,47% dintre ei au spus că își doresc ca Moldova să adere la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan. Evident că autoritățile de la Chișinău au calificat acest referendum drept ilegal și nu au recunoscut rezultatele lui.  Prim-ministrul de atunci, Iurie Leancă, a spus că „jocul cu referendumul ar putea să dea naștere la probleme mult mai mari” și că aceste acțiuni comportă „elemente de tentativă de a stimula procesele separatiste”.

Enlarge

gaguzia
Miting de susținere a referendumului din Găgăuzia. Foto: Facebook

Amintim că, săptămâna aceasta, mai mulți reprezentanți ai societății civile din Găgăuzia au venit cu propunerea de a organiza un nou referendum în ziua alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019. Activiștii au și propus două întrebări pentru locuitorii regiunii.

„Este necesar ca statutul Găgăuziei să revină la forma inițială adoptată în anul 1994?”

și

„Aveți încredere în R.Moldova în ceea ce privește respectarea Legii cu privire la statutul special al Găgăuziei?”

Reprezentanții societății civile își argumentează dorința de a organiza un nou plebiscit prin faptul că regiunea nu se bucură de atribuțiile stipulate în legea din 1994 și că, de fapt, este condusă de Centru.

Citește mai departe

Opinii

Există o probabilitate redusă ca, după parlamentare, PSRM, ACUM sau PDM să formeze un Guvern monopartid

Publicat

pe

De către

Analiza posibilelor rezultate în cadrul sistemului mixt actual indică următoarea distribuție a mandatelor pentru viitorul Parlament: 52 de mandate – partidele de centru-stânga și stânga, 14 mandate – partidele centriste, 35 de mandate – partidele de centru-dreapta și dreapta.

Aceasta este una din principalele concluzii a notei analitice, elaborate de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE).

Potrivit autorului documentului, Mihai Mogîldea, pe eșichierul politic din Republica Moldova, partidele sunt divizate în funcție de agenda politică externă ce o promovează.

În acest sens, factorul geopolitic separă partidele în cel puțin trei grupuri distincte: partide autointitulate de centru-dreapta și dreapta, partide autointitulate centriste și partide autointitulate de stânga și centru-stânga.

Clivajul stânga-dreapta este determinat într-o mare măsură de orientarea pro-Est sau pro-Vest a partidelor și mai puțin de natura ideologică a programelor promovate de către acestea.

Astfel, analiza posibilelor rezultate în cadrul sistemului mixt actual indică următoarea distribuție a mandatelor pentru viitorul Parlament: (1) 52 de mandate – partidele de centru-stânga și stânga, (2) 14 mandate – partidele centriste, (3) 35 de mandate – partidele de centru-dreapta și dreapta.

Aceste date prefigurează o diviziune geopolitică aproape egală în viitorul Parlament.

„La prima vedere, Partidul Socialiștilor ar putea fi unul din principalii beneficiari ai sistemului electoral mixt. Socialiștii vor fi favorizați în mod clar de construcția circumscripțiilor electorale din Chișinău (în 9 din cele 11 circumscripții electorale) datorată modului de formare a circumscripțiilor.

Totodată, un alt partid care ar putea fi favorizat în circumscripțiile uninominale ar putea fi Partidul Democrat, având în vedere că acesta deține resurse financiare, media afiliată și controlul ridicat asupra autorităților locale și centrale.

Astfel, afilierea politică a primarilor are o relevanță particulară pentru rezultatele alegerilor în circumscripțiile electorale”, este de părere Mihai Mogîldea.

Potrivit analizei IPRE, utilizarea frauduloasă a fundațiilor de caritate afiliate politic, eliminarea „Zilei tăcerii” și traseizmul politic al primarilor ar putea conduce la o competiție inegală și disproporționată între concurenții electorali.

De asemenea, una din principalele concluzii ale cercetării este că există o probabilitate redusă ca unul din cei trei concurenți (PSRM, ACUM, PDM) să obțină numărul necesar de locuri în viitorul Parlament pentru a forma un Guvern monopartid.

IPRE constată că aceste date prefigurează o diviziune geopolitică aproape egală în viitorul Parlament, iar autoritățile ar trebui să implementeze următoarele măsuri de intervenție:

Introducerea în legislația electorală a unor prevederi ce ar sancționa utilizarea fundațiilor de caritate drept paravan pentru promovarea imaginii partidelor politice și finanțarea de către partidele politice a unor activități de caritate fără reflectarea costurilor în rapoartele financiare prezentate către Comisia Electorală Centrală.

Organizarea dezbaterilor electorale în fiecare circumscripție electorală și difuzarea acestora în spațiul online, în special în circumscripțiile unde nu există canale TV locale;

Desfășurarea unei campanii de informare de către Comisia Electorală Centrală, prin care să fie explicată alegătorilor procedura de cuantificare a voturilor în mandate parlamentare sub formula electorală mixtă;

Creșterea implicării ONG-urilor locale, prin granturi și suport financiar din partea donatorilor interni și externi, în procesul de monitorizare a campaniei electorale la nivelul circumscripțiilor uninominale.

Aplicarea unor sancțiuni severe pentru instituțiile media ce promovează știri false și dezvoltarea unor campanii de fact-checking pentru identificarea produselor media cu conținut fals promovate în timpul campaniei electorale.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Social2 minute în urmă

De astăzi, șoferii care vor urca băuți la volan vor rămâne fără permise de conducere!

De astăzi, 14 decembrie, în Republica Moldova intră în vigoare noi amendamente ale legislației prin care șoferii care vor urca...

ExterneO oră în urmă

Autorul atacului de la Strasbourg a fost împuşcat MORTAL de poliţie

Atacatorul de la Strasbourg a fost împuşcat mortal de poliţia franceză, în urma unei operaţiuni care s-a desfăşurat, joi seară,...

Divertisment2 ore în urmă

Un medic a fost stâlcit în bătaie chiar în stradă. Ce condiție a pus pentru a-l ierta pe agresor

Un medic anestezist din Iaşi a decis să-l ierte pe bărbatul care l-a bătut crunt în urmă cu trei ani,...

Justiție13 ore în urmă

Un comerciant de droguri din Cupcini, condamnat, iar banii din afacerea ilegală – confiscați

Un locuitor al oraşului Cupcini, raionul Edineţ, a fost condamnat la 15 ani de închisoare, fiind recunoscut culpabil de păstrarea,...

Politică14 ore în urmă

Pavel Filip susține că Guvernul a luat toate măsurile pentru un proces electoral liber, democratic și transparent

„Guvernul Republicii Moldova a întreprins toate măsurile necesare pentru asigurarea unui proces electoral liber, transparent, echitabil și în baza tuturor...

Externe15 ore în urmă

O autostradă din Germania, închisă după ce a început să „plouă cu bani”

Poliția din sud-vestul Germaniei a fost nevoită să închidă temporar o autostradă, după ce a început să „plouă cu bani”,...

Divertisment16 ore în urmă

Accident gustos / O tonă de ciocolată s-a scurs pe stradă într-un oraș german

În orașul german Verl, luni, 10 decembrie, a avut loc „un accident neobișnuit”. O tonă de ciocolată a curs pe o...

Advertisement

Opinii

Advertisement
WP Facebook Auto Publish Powered By : XYZScripts.com