Violența economică este una dintre formele de abuz adânc înrădăcinate în societatea moldovenească, iar numărul victimelor este în creștere. Însă, până în momentul unei vânătăi, cel puțin, aceste situații nu stârnesc îngrijorare. Cererea de protecție înaintată către autorități de femeile aflate în această situație poate dura luni și, de multe ori, ar veni fără vreo rezolvare. Mai mult decât atât, legislația definește conceptul, iar mecanismul de apărare și sprijin nu este unul cu adevărat funcțional. Mai multe detalii în acest sens au fost oferite pentru AGORA de psihologa Angela Nicolaou și de către jurista și coordonatoarea Serviciului specializat pentru asistența victimelor violenței în familie, din cadrul Centrului de Drept al Femeilor, Daniela Josanu. Acest material este realizat de AGORA.
Una din zece femei din R. Moldova este victimă a violenței economice, iar rata prevalenței acestei forme de abuz este în creștere, conform statisticilor. Cu toate acestea, violența economică este considerată a fi una din cel mai puțin răspândite forme de abuz asupra femeilor din R. Moldova, potrivit organizațiilor care monitorizează aceste situații. Acest aspect s-ar datora faptului că, în comparație cu violența fizică, abuzul economic nu capătă o formă vizibilă și nu este ușor de certificat. Astfel, situațiile în care femeile sunt victime ale violenței economice sunt descoperite, în cea mai mare parte, în urma solicitărilor de protecție făcute din cauza violenței fizice, spune pentru AGORA jurista și coordonatoarea Serviciu specializat pentru asistența victimelor violenței în familie, din cadrul Centrului de Drept al Femeilor, Daniela Josanu.
„Când este formă de violență fizică este clar: există raport de expertiză medico-legală care arată că în urma violenței s-a produs o consecință clară, o anumită categorie de vătămare și aici este foarte ușor să califici fapte. În schimb, violența economică nu are consecințe evidente, acestea sunt foarte greu de probat pentru organul de urmărire penală.”, spune Daniela Josanu, juristă și coordonatoare a Serviciului specializat pentru asistența victimelor violenței în familie, Centrului de Drept al Femeilor
Cu toate acestea, faptele și consecințele care definesc violența economică nu sunt atât de inofensive și nici generoase cu timpul.
De la definiție la fapte
Legea cu privire la prevenirea și combaterea violenței în familie definește violența economică ca fiind o privare de mijloace economice, inclusiv lipsire de mijloace de existenţă primară, cum ar fi hrană, medicamente, obiecte de primă necesitate. Aceasta este o formă de abuz, prin care aderând la diferite modalități, sunt sustrase bunurile persoanei, îi este luat dreptul de a poseda, a folosi şi a dispune de bunurile comune.
Totodată, violența economică implică un control inechitabil asupra bunurilor şi resurselor comune, refuz de a susţine familia, impunere la munci grele şi nocive în detrimentul sănătăţii.
Mai mult decât atât, această formă de abuz nu este independentă, ci este conectată de alte forme de violență.
„Este o formă de a controla, influența și manipula în privința a ceea ce ține de bani și alte resurse materiale. Acest fel de abuz este separat de alte feluri de abuzuri, el merge în paralel cu abuzul psihologic și fizic. ”, spune Angela Nicolaou, psihologă.
În termeni mai puțin teoretici despre ceea ce înseamnă violența economică, AGORA a aflat de la psihologa Angela Nicolaou și jurista și coordonatoarea Serviciu specializat pentru asistența victimelor violenței în familie, din cadrul Centrului de Drept al Femeilor, Daniela Josanu.
Cazul 1: „Femeia mergea la lucru, își făcea banii ei, iar ajunsă acasă trebuia să-i dea bărbatului. Dacă lipsea o partea din salariu (pentru că el știa suma exactă, bănuț-n bănuț), atunci era bătută pentru că ea și-a cheltuit banii. Ea vedea aici o violență fizică, pentru că era bătută, iar motivul pentru care se întâmpla asta era tocmai violența economică, pe care ea nu o conștientiza”
Cazul 2: „O doamnă până la căsătorie avea carieră, avea propriul venit, relația cu soțul era una bună. Când a rămas însărcinată, a început să devină dependentă de soțul său, iar el a asigurat-o că totul va fi în regulă, că el este în stare să-i satisfacă toate necesitățile ei și ale copilului. După o perioadă, lucrurile au început să se agraveze, mai ales după a doua sarcină. Bărbatul a început să-i dea întrebări de ce are nevoie de atâția bani, pe ce cheltuiește, doar el făcea cumpărăturile și tot el lua toate hotărârile. Prin urmare, ea ajuns să fie lipsită până și de necesitățile primare.”
Cazul 3: O situație în care într-o familie toți banii erau puși la comun, pe contul soțului pentru a putea fi cumpărată o altă locuință. Toți banii erau gestionați de bărbat, iar, excluzând alți factori care au intervenit din exterior și modul în care a evoluat situația lor familială, în urma terapiei, a ieșit la iveală faptul că doamna timp de 10 ani nu și-a permis să-și cumpere ceva pentru ea, nu a mâncat nicio bomboană timp de 10 ani, nu mai avea grijă de ea și nu-și prioritiza viața, din cauza faptului că toate resursele ei erau strict controlate de bărbat.
Cazul 4: „Mai există cazuri în care o căsătorie este din start construită pe premisa că ea va depinde financiar de soțul său. În acest fel, femeia ajunge total să fie controlată de bărbat. El îi pune program de urmărire în telefon, în mașină, o suna mereu să afle cu cine este, putea să vină acolo unde ieșea ea. Îi impune mai multe condiții, până și cu cine să vorbească și cu cine nu”.
Aceste cazuri sunt o definiție palpabilă și nescrisă pentru ceea ce înseamnă violența economică, care nu se măsoară în numărul de cuvinte, ci în vieți și sorți afectate.
„Femeia devine mai sensibilă la alte tipuri de violență, psihologică și fizică. Ea devine dominată de partener. Își pierde încrederea în propriile puteri, apare depresia, stările nevrotice, gândurile suicidale, simțul rușinii, apar stări anxioase, fobii și scade capacitatea de a lua decizii. Ea este supusă unui stres permanent care influențează sănătatea. ”, spune Angela Nicolaou, psihologă.
Rădăcinile violenței economice
Cazurile de violență economică, de cele mai multe ori, nu ar fi întâmplătoare. Unele dintre ele se întâmplă din cauza modului și a ambianței familiale în care a fost crescut copilul. Încercarea părinților de a controla copilul prin intermediul banilor, are impact pe termen lung și ar crea o predispunere pentru a deveni abuzator financiar odată cu înaintarea în vârstă și deținerea propriilor resurse financiare.
„Abuzul economic își are rădăcinile în copilărie, în modul în care se trăiește în familie, se gestionează banii, în modul în care este tratată interacțiunea cu mijloacele financiare. ”, spune Angela Nicolaou, psihologă
O altă cauză al acestei forme de violență este reprezentată de structura patriarhală a societății, stereotipurile care-l plasează pe bărbat pe un nivel mai superior decât femeile și îi atribuie rolul de deținător al mijloacelor financiare. Un rol important în această ecuație îl joacă și veniturile mai mici ale femeilor, decât cele ale bărbaților.
„Procesul acesta în care el își manifestă controlul asupra proprietăților comune, în care femeile depind financiar de agresor, este în special legat de stereotipurile că „bărbatul este capul familiei”, „bărbatul trebuie să țină banii la el”.”, spune Daniela Josanu, juristă și coordonatoare a Serviciului specializat pentru asistența victimelor violenței în familie, Centrului de Drept al Femeilor
În strânsă legătură cu acest aspect este lipsa de educație financiară și de informare. Aspecte care ar fi imperativ necesare, luând în vedere trecerea bruscă care s-a produs de la o perioadă marcată de lipsuri la una suprasaturată de resurse și mijloace, ne spune Angela Nicolaou.
„O altă cauză este analfabetismul financiar, omul nu are cunoștințe despre gestionarea banilor. Un alt motiv este deficitul de resurse, în care societatea s-a aflat de câțiva ani buni, de aceea când am început să avem acces la bani cineva devine abuzator, iar altcineva jertfă.”, spune Angela Nicolaou.
Până la ajutor, victima este revictimizată
La o primă vedere, în cazul violenței, victimile dispun de soluții pentru a le fi asigurată protecție. Cu toate acestea, situația arată diferit, atunci când vine vorba de violența economică.
„Procesele penale sunt de lungă durată, iar asta este un minus extrem de mare”, spune pentru AGORA jurista și coordonatoarea Serviciu specializat pentru asistența victimelor violenței în familie, din cadrul Centrului de Drept al Femeilor, Daniela Josanu.
Mai mult decât atât, declanșarea unei situații de criză este momentul în care adresarea femeii către autorități începe să aibă o mai mare greutate și importanță. Însă, în această perioadă de timp victima este supusă unui abuz constant și repetat, pentru că că nu ar exista probe suficiente să fie emis un amendament.
„În 90% dintre cazuri, victimele se adresează după protecție atunci când sunt deja într-o situație de criză, fie au fost agresate fizic, au fost alungate din casă, sau agresorul ia luat copii. În aceste momente, victima are dreptul să solicite ordonanța de protecție, dacă viața ei este în pericol. Analizând practica instanțelor de judecată, atunci când victima depune cererea de ordonanță, fără a administra careva probe despre violență, riscă să respingă solicitarea de protecție.”, spune Daniela Josanu, juristă și coordonatoare a Serviciului specializat pentru asistența victimelor violenței în familie, Centrului de Drept al Femeilor
În aceste cazuri, dincolo de impedimentele birocratice și oficiale, femeile au nevoie de asistența specialiștilor, atât a avocaților, cât și a psihologilor.
„Aceste procese nu știu dacă ar putea fi mai rapide, pentru că urmărirea în justiție este un proces de durată. Ceea poate fi făcut este să li se acorde femeilor asistență juridică gratuită, pentru ca ea să nu achite un avocat pentru acțiunile de care suferă, să aibă acces la un psiholog, cu care să facă terapie, consiliere cu scop terapeutic”, spune pentru AGORA jurista și coordonatoarea Serviciului specializat pentru asistența victimelor violenței în familie, Centrului de Drept al Femeilor, Daniela Josanu.
Deși par aspecte accesibile și probabile, cu toate acestea, nivelul de gravitate atribuit de către autorități situațiilor respective, nu ar fi unul atât de ridicat.
„În conformitate cu Legea cu privire la asistența juridică garantată de stat, victimele violenței în familie beneficiază de un avocat în procesele de obținere ale ordonanței protective, cauze contravenționale sau penale pe violență în familie și violență sexuală. În cauzele civile, victimele ar putea beneficia de asistență juridică gratuită, doar dacă nu au un venit, sau au un venit minim de existență. ”, spune Daniela Josanu, juristă și coordonatoare a Serviciului specializat pentru asistența victimelor violenței în familie, Centrului de Drept al Femeilor.
În aceeași măsură este importantă și asistența unui psiholg-psihaterapeut pentru a putea depăși impactul negativ al acestor situații, cu precădere pentru recăpătarea încrederii în sine a femeilor.
1 din 10 femei sunt victime ale violenței economice
„Numărul victimelor violenței economice ar continua să crească de la un an la altul, potrivit datelor Biroului Național de Statistică al R. Moldova. Acest aspect s-ar datora, inclusiv, numărului de raportări care este din ce în ce mai mare.
În anul 2021, am avut peste 800 de adresări din partea femeilor care trec printr-o formă de violență. Din acest număr, peste 60% dintre femei sunt dependente financiar de către agresor și trăiesc o formă de violență economică. ”, spune Daniela Josanu, juristă și coordonatoare a Serviciului specializat pentru asistența victimelor violenței în familie, Centrului de Drept al Femeilor
Cele mai multe cazuri de violență economică sunt înregistrate în rândul femeilor cu vârsta cuprinsă între 35-44 de ani și în cazul femeilor tinere 15-24 de ani.
Unul dintre factorii care influențează aceste aspecte este statutul ocupațional al femeilor și al bărbaților, care fac parte din respectivele grupuri de vârstă. Nu doar femeile șomere sunt afectate preponderent de violența economică. O treime din femeile cu statut de salariat, independente economic sunt abuzate economic. La acest aspect contribuie diferența de venituri, statutul ocupațional al soțului și cel social, conform studiului „Violența față de femei în familie în Republica Moldova”.
Un alt aspect care are impact asupra acestui fel de abuz este statutul marital. Astfel, femeile, care conviețuiesc împreună cu un bărbat, raportează de două ori mai multe cazuri de violență economică comparativ cu cele căsătorite. Iar cea mai mare rată de abuz economic este constatată în rândul cuplurilor divorțate, potrivit studiului „Violența față de femei în familie în Republica Moldova”.
Mai mult decât atât, 8 din 10 femei s-au confruntat, cel puțin o dată, cu situația când partenerul sau soțul a refuzat să-i ofere banii necesari pentru cheltuielile curente ale gospodăriei. Iar 4 din 10 femei sunt victime ale situațiilor în care bărbatul preia banii câștigați de către femeie.
Date de contact pentru victimele violenței
- Telefonul de încredere pentru femei și fete este 0 8008 8008, funcționează în regim 24/24, 7 zile din 7, este gratuit și confidențial.
- Serviciul Național Unic pentru Apelurile de Urgență 112 recepționează și redirecționează apelurile care cer intervenția în cazurile de violență în familie.
Coaliția Națională „Viața fără Violență în Familie”, rețeaua comună a 21 de organizații din domeniu, vine cu 15 recomandări despre ce să faci și unde să te adresezi dacă ești victima violenței domestice.
În lista centrelor se numără:
- Centrul Internațional „La Strada Moldova”: intervin în cazurile de violență sexuală, la necesitate, fiind evaluat fiecare caz individual, se merge în teren.
- Centrul de Drept al Femeilor: oferă următoarele servicii – asistența juridică primară, consiliere juridică, asistență socială, referire la servicii de consiliere psihologică.
- Asociația Împotriva Violenței „Casa Marioarei”: oferă asistență socială, psihologică, juridică, plasament în apartamente sociale.
- Centrul Naţional de Prevenire a Abuzului faţă de Copii (CNPAC): se ocupă de consilierea juridică și asistență psihologică.
- Centrul de Asistență și Protecție a Victimelor, Chișinău (CAP): consiliere psihologică, consultații juridice, asistență socială, asistență medicală.
La tema lunii martie, „Violența în bază de gen”, AGORA se aliniază campaniei „Rupe tăcerea! Suntem alături”. Aceasta e o campanie socială de prevenire a violenței în bază de gen, implementată de Ministerul Muncii și Protecției Sociale în parteneriat cu Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA), Agenția ONU pentru refugiați (UNHCR), Fondul Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF) și Entitatea Națiunilor Unite pentru egalitatea de gen și abilitarea femeilor (UN Women).
