„Motivul nu este dizabilitatea, ci lipsa de educație și empatie a persoanei”
Cum prevenim violența și bullying-ul asupra copiilor cu nevoi speciale
„Motivul nu este dizabilitatea, ci lipsa de educație și empatie a persoanei"
Cum prevenim violența și bullying-ul asupra copiilor cu nevoi speciale
240 de milioane din copiii din întreaga lume trăiesc cu o formă de dizabilitate. Mulți dintre ei se confruntă cu prejudecăți și marginalizare, iar probleme lor rămân deseori nespuse și neobservate de cei din jur. Copiii și adolescenții cu nevoi speciale prezintă un risc de până la patru ori mai mare de a suferi de violență fizică și sexuală. Iar în cadrul fenomenului de bullying, copiii și adolescenții cu nevoi speciale au de trei ori mai multe șanse de a fi hărțuiți, în comparație cu alți colegi.

Am discutat cu părinții copiilor cu dizabilități, dar și cu psihologul Sergiu Toma, pentru descoperi efectele violenței asupra copiilor cu nevoi speciale, dar și care sunt soluțiile pentru a preveni acest fenomen.
„Dașa se poate apăra, dar pentru mine frica încă persistă”
Aurica Atonov a adus-o pe lume pe Daria în 1986, la 21 de ani, când despre sindromul Down se vorbea și se cunoștea puțin. Când Daria a mai crescut, Aurica a dus-o la grădiniță. Însă ceilalți părinți au fost împotrivă ca Daria să fie alături de copiii lor. Astfel, Aurica a decis să-și educe fiica acasă.

„Odată, când Dașa avea șase anișori, a mers la terenul de joacă, iar eu eram alături și o supravegheam. Într-un moment am observat că copiii aruncă cu pietre în ea. A început să arunce o fetiță, iar alții s-au alăturat”, povestește femeia. Chiar dacă a mers la părinții fetei și a încercat să discute despre comportamentul ei, aceștia nu s-au arătat alarmați. „Mi-au spus că astfel de copii trebuie ținuți în casă, nu au ce căuta afară”, își amintește femeia.

Aurica adaugă că violența și bullying-ul persistă nu doar asupra copiilor și adolescenților cu nevoi speciale, însă aceștia par să fie o „țintă” mai ușoară.

„Ea acum are 38 de ani, dar noi continuăm să mergem pe stradă de mână. Mă tem că cineva se va uita urât la ea sau îi va spune ceva urât. Acum nu mai este copil și se poate apăra, dar pentru mine frica încă persistă”, mărturisește femeia.

Din păcate maturii și copiii cu sindromul Down se confruntă cu hărțuirea, în special verbală și în zile de azi. „Cu ceva timp în urmă mergeam în troleibuz cu Daria și alți doi copii cu sindromul Down și părinții lor, iar câțiva tineri, de 16-17 ani, au început să râdă de ei, să zică cuvinte jignitoare. Dașa a scos telefonul și a început să-i filmeze, iar ei au început să râdă mai tare”, povestește femeia. Atunci Dașa a izbucnit în plâns, iar mama ei a trebuit să-i explice că nu este vina ei, de vină este lipsa de educație și înțelegere a tinerilor.

Aurica spune că, chiar dacă a încercat să explice tinerilor din troleibuz că nu se comportă adecvat, înțelege că asta nu este suficient pentru a schimba ceva. „Mai eficient ar fi dacă copiii și tinerii ar fi implicați în activități alături de persoane cu nevoie speciale, pentru a înțelege că sunt la fel ca ei, să învețe să fie mai empatici.”

Părinții copiilor și maturilor cu sindromul Down încearcă să fie mereu alături de ei, pentru că aceștia nu dispun de suficiente mecanisme pentru a se proteja sau reproșa atunci când sunt hărțuiți.

„Atunci când mergem pe drum și cineva se uită insistent la Dașa și ea întreabă de ce, eu îi spun că ea este vedetă, iar oamenii o cunosc pentru că au văzut-o la TV. Iar dacă cineva o supără, îi spun că el nu înțelege nimic, nu e vina ta, asta nu ar trebui să te întristeze”, explică Aurica.
„Îmi spuneau că Bogdan nu este «cum trebuie» și chiar îl numeau debil”
Bogdan are 13 ani și este primul copil al Xeniei Telechi și al soțului ei. Cuplul mai are doi copii, Maria-Elena de 11 ani și Ana-Ioana de doi ani. Locuiesc în satul Peresecina, Orhei. La început Bogdan părea un copil sănătos, însă, pe măsură ce creștea, familia a început să-și pună semne de întrebare. Când băiatul avea doi ani și jumătate, după multe vizite la doctori și diagnoze neconfirmate, medicii s-au oprit la autism.

Încă de la grădiniță Bogdan s-a confruntat cu violența verbală și inacceptare. „Era deseori neglijat de educatori, lăsat să stea singur într-un colț. Eucatorii ne spuneau că Bogdan nu este un copil cum trebuie și chiar îl numeau debil”, povestește Xenia.

Femeia recunoaște că atunci era tânără, nu știa prea multe despre diagnoza fiului ei sau cum să reacționeze în astfel de situații. A ajuns să se certe cu educatoarele, iar cuvintele urâte au curs și asupra copilului, dar și asupra ei.

„Nu doar educatoarele nu îl acceptau pe Bogdan, ci și ceilalți copii din grupă. Copiii spuneau: dați-vă într-o parte, nu vă jucați cu Bogdan, el nu este ca noi”, povestește Xenia. Nici educatorii, nici instituția nu erau pregătiți să lucreze corect cu Bogdan. De cele mai multe ori el era pur și simplu lăsat într-o parte, singur. Atunci când era mic, Bogdan nu înțelegea ce se întâmplă în jurul său, nu înțelegea că colegii și educatorii nu îl acceptă.

„Nu știu cum este la oraș, dar la sat copiii sunt etichetați. Totul începe de la grădiniță, dacă copilul este etichetat la grădiniță, merge cu aceeași etichetă și la școală”, afirmă Xenia.

Totuși, când Bogdan a mers în clasele primare, alături de un asistent personal, adică sora Xeniei, lucrurile păreau să se fi îmbunătățit. „Profesoara pe care o aveam în clasele primare le spunea mereu colegilor că Bogdan este un copil mai deosebit, dar este un copil ca și ceilalți”, povestește Xenia. Însă, începând cu clasa V-a lucrurile s-au schimbat, colegii au început să-l ocolească pe Bogdan, uneori râd de el sau îl arată cu degetul. Chiar dacă vârsta biologică a lui Bogdan este de 13 ani, mintal el este la nivelul unui copil 2-4 ani. „Atunci când se întâmpla ca cineva să-l bruscheze, el izbucnește în lacrimi și vine la mine să mă cuprindă, spunând mama”, povestește Xenia.

Se întâmplă ca și în stradă Bogdan să fie bruscat de trecători. Iar unii dintre vecini i-au spus Xeniei că ar trebui să-l țină pe fiul ei închis în casă. „În aceste momente am un sentiment de vină, că nu am putut să fac mai multe pentru copilul meu. Simt că suntem singuri, iar cei din jur sunt ostili față de copilul meu și familia noastră”, mărturisește Xenia.
Cum prevenim violența și bullying-ul asupra copiilor cu nevoi speciale
Psihologul Sergiu Toma spune că violența și hărțuirea împotriva copiilor și adolescenților cu dizabilități poate fi explicată prin lipsa experienței de conviețuire alături de ei. „Drept rezultat, ceilalți copiii tind să se comporte cum știu sau cum le vine. Este mai complicat pentru ei, pentru că de multe ori comportamentul copiilor cu nevoi speciale nu este clar pentru ei.” Psihologul adaugă că în această situație, pentru copii este firesc să se retragă, să nu interacționeze, pentru că nu știu cum să o facă.

Sergiu Toma spune că, de cele mai multe ori, copiii cu dizabilități sunt crescuți într-un mediu protectiv, iar atunci când ies în afara acestuia, unde nu au parte de aceeași protecție din partea celor din jur, șocul este și mai mare, iar copiii pot fi mai vulnerabili din cauza dizabilității.

Reziliența sau rezistența la factorii de stres din jur se formează din primii ani de viață ai copiilor și este un proces treptat. „Indiferent dacă vorbim despre un copil cu nevoi speciale, sau nu, rolul părinților este să-i explice că în lume există, simplu vorbind, și oameni buni, și oameni răi. Astfel, el trebuie să fie pregătit că cineva poate să nu-l accepte sau să se comporte urât cu el”, afirmă psihologul.

Iată și câteva sugestii de la Sergiu Toma pentru părinți.
Cum îmi ajut copilul să reacționeze la hărțuire:
1
Explicați copilului că unele persoane pe care le va întâlni sau va interacționa pot manifesta un comportament ostil sau violent față de el, iar motivul nu este dizabilitatea sa, ci lipsa de înțelegere și empatie a persoanei.
2
Analizați cu copilul diverse situații în care poate fi hărțuit, atunci când nu veți fi alături: la școală, la terenul de joacă, în stradă.
3
Explicați copilului că este normal să-i fie frică sau să plângă.
4
Învățați copilul că trebuie să ceară ajutor atunci când nu face față.
5
Spune-ți copilului la cine poate apela în diverse situații: la unul din părinți, frați sau rude, profesori, etc.
Violența în mediul școlar
Desigur, nu doar părinții copiilor cu dizabilități trebuie să ducă povara creării unei societăți mai tolerante. Sergiu Toma spune că prezența în clasă și în școală a unui copil cu nevoi speciale este un factor de risc de apariție a bullying-ului. Rolul cadrelor didactice este să pregătească terenul, să explice elevilor că orice manifestare violentă nu va fi tolerată. Profesorii trebuie să ajute copiii să creeze un mediu în care există respect reciproc și în care elevii știu că pot apela la cadrele didactice atunci când cineva se comportă urât sau există situații neclare pentru ei. Astfel, se construiește cultura de conviețuire în comun.

„Trebuie să înțelegem că prevenirea comportamentelor violente nu înseamnă să faci ca ele să nu apară niciodată. Dar înseamnă să creezi un mediu în care există alte modalități prin care copiii și adolescenții pot să se afirme, să soluționeze o problemă, să-și exprime nemulțumirea, fără a apela la vreo formă de violență.”
Cum școala poate preveni violența?
Recomandările psihologului:
1
Supravegherea spațiilor unde pot apărea comportamente violente: terenurile de joacă, culoarele unde elevii petrec pauzele, spațiile după școală, clasele atunci când nici un matur nu este prezent.
2
Profesorul trebuie să-și exprime foarte ferm atitudinea negativă față de orice formă de bullying și să nu manifeste astfel de comportamente față de elevi.
3
Instruirea cadrelor didactice, pentru a preveni comportamente inadecvate sau hărțuirea față de copiii cu nevoi speciale.
4
Copiii cu nevoi speciale și ceilalți copii trebuie să știe că pot avea încredere în cadrele didactice atunci când apare o neînțelegere, ei fiind prima instanță la care ar trebui să apeleze după ajutor.
Psihologul Sergiu Toma spune că atunci când vorbim despre asistența copiilor care s-au confruntat cu diverse forme de bullying, indiferent dacă sunt cu nevoi speciale sau nu, e necesară o abordare multidirecțională. „Trebuie să lucrăm nu doar cu copilul care s-a confruntat cu bullying-ul, ci și cu părinții, copiii care au manifestat un astfel de comportament, profesorii și cu oricine altcineva care a fost implicat. Astfel, putem înțelege mai bine situația și găsi soluții.”
Aceste produse sunt realizate în cadrul unei campanii organizate de UNICEF Moldova: „O lume incluzivă începe cu mine, cu tine, cu noi…", care are scopul de a schimba atitudini și a îmbunătăți oportunitățile pe care le au copiii și adolescenții cu dizabilități, dar și părinții sau îngrijitorii acestora.
Text de Ecaterina Buruiană
Editare de Anastasia Condruc
Ilustrații de Dana Dubălaru
Viziune, pasiune, multă savoare și o lingură de inovație – acestea sunt ingredientele cheie ale startup-ului moldovenesc Sapori School. După un parcurs intensiv de 6 luni în acceleratorul UpNext by Dreamups, echipa Dolci Sapori este gata să-și pună amprenta pe scena globală a patiseriei, demonstrând că arta deserturilor este la îndemâna tuturor.   Ce este Sapori School? Sapori School reprezintă mai mult decât o simplă platformă online – este un spațiu unde entuziaștii de patiserie pot învăța să creeze deserturi delicioase, îmbinând astfel pasiunea cu posibile oportunități de business.   În spatele fiecărui tutorial și lecție stă o echipă dedicată, care își propune să împărtășească experiența și cunoștințele cu cei care doresc să învețe arta patiseriei. Astăzi, avem plăcerea să vă introducem în lumea acestei echipe și să vă arătăm cum eforturile lor constante au dat naștere unei experiențe de învățare deosebite la Sapori School. Cine sunt trio din spatele echipei Sapori? Fortuna Grigore (CEO): Povestesc cu mare drag! Eu sunt Grigore Fortuna, CEO-ul Sapori School. Am adunat în jurul meu o echipă mică, dar extrem de voinică. Fiecare dintre noi aduce un plus valoros proiectului.   Vlad Placinta, CMO-ul nostru, este un expert în marketing digital cu o experiență impresionantă în achiziții media și PPC. Vlad a gestionat bugete semnificative pentru Meta și Google Ads și a lucrat în domenii variate, aducând o expertiză valoroasă în promovarea cursurilor noastre.   Elena Bobeico, responsabilă de PR, aduce o combinație unică de creativitate și abilități de comunicare. Expertiza ei în mai multe limbi și înțelegerea profundă a strategiilor de marketing contribuie la consolidarea și extinderea brandului nostru. Vlad Placită (CMO, râzând): “Alegerea #foodporn ca prim tag a fost intenționată. Fiecare dintre noi are o latură hedonistă, iar în patiserie, aceasta se manifestă prin plăcerea vizuală și gustativă extraordinară. Dorim să capturăm acea emoție și pasiune care vine odată cu crearea și savurarea deserturilor. Când oamenii văd creațiile noastre, nu e doar despre învățarea unei rețete – este o experiență completă, care trezește toate simțurile.”   Și cine beneficiază cel mai mult de pe urma cursurilor Sapori School? Vlad Placită (CMO): ” În mod evident, beneficiem cu toții. Cursanții noștri se transformă în gazde de excepție, impresionându-și invitații cu deserturi inegalabile, sau își urmează visul de a lucra în industria ospitalității. De asemenea, noi obținem satisfacția de a vedea cum ajutăm oameni să-și atingă visurile culinare. Fie că doresc să impresioneze ca amatori sau să se pregătească pentru o carieră profesională, cursurile noastre oferă toate cunoștințele necesare pentru a excela în acest domeniu.” Povestește-ne puțin despre cum a apărut ideea pentru Sapori School. Ce v-a motivat să porniți această aventură? Grigore Fortuna (CEO): “Ideea pentru Sapori School a încolțit dintr-un precedent de succes pe care l-am avut în România și printre românii și moldovenii din diaspora. Proiectele noastre anterioare, pastryschool.ro și sapori.online, au devenit lideri pe piața de vorbitori de limba română la nivel mondial în doar trei ani. Acest succes ne-a inspirat să ne extindem la nivel global. Ne-am gândit să replicăm acest model de succes și în alte țări, căutând națiuni care ar avea un interes similar pentru arta patiseriei. Ideea noastră a fost să aducem această pasiune pentru patiserie și arta deserturilor unui public și mai larg, oferind o platformă accesibilă și inovatoare pentru învățarea acestui meșteșug.” Cum ați explica esența Sapori School unei persoane care nu cunoaște tehnologia? Grigore Fortuna (CEO): “Imaginați-vă că Sapori School este un  loc virtual unde pasiunea pentru patiserie devine accesibilă tuturor, indiferent de nivelul lor de experiență. Este un spațiu online unde oferim cursuri detaliate pentru a crea deserturi excepționale, fie că vizează profitul în afaceri sau pur și simplu bucuria de a impresiona cu abilități culinare. Cursanții noștri beneficiază de îndrumare personală din partea unor instructori experimentați și primesc sprijin instantaneu de la asistenți AI pentru orice întrebare sau provocare întâmpinată în timpul lecțiilor. Fiecare curs este structurat în moduluri și lecții bine gândite, transformând arta patiseriei într-o experiență plăcută și ușor de asimilat pentru oricine, de acasă.”   Care sunt caracteristicile unice ale Sapori School care vă diferențiază de concurență? Cu ce vă deosebiți de video-urile de gătit de pe Youtube? Elena Bobeico (PR Manager): “Ceea ce ne face cu adevărat speciali sunt deserturile noastre interpretate și suportul direct al instructorilor. Ne străduim să aducem o latură umană proiectului pentru a menține o relație strânsă cu clienții noștri. În plus, integrarea inteligenței artificiale în platforma noastră ne diferențiază în mod semnificativ de concurenți. Această integrare AI are scopul de a simplifica și accelera procesul de învățare, asigurând o asimilare rapidă și ușoară a fiecărei lecții. Astfel, oferim o experiență unică și valoroasă cursanților noștri, combinând tradiția patiseriei cu cele mai moderne tehnologii de învățare.”   Vlad Placintă (CMO): “Da, și aș adăuga că, spre deosebire de cursurile fizice, care nu sunt accesibile tuturor și sunt adesea costisitoare, cursurile noastre oferă o alternativă mult mai flexibilă și accesibilă. Și spre deosebire de videoclipurile gratuite de pe YouTube, care sunt mai mult în stilul unor emisiuni de gătit decât materiale educaționale, noi oferim o structură comprehensivă și interactivă, cu suport direct de la experți. Acest lucru asigură că studenții noștri nu doar urmăresc, ci și înțeleg și aplică ceea ce învață în mod practic.” Așadar, Sapori rezolvă problema accesibilității la arta patiseriei, indiferent de nivelul de experiență al cursanților? Grigore Fortuna (CEO): “Corect! Vrem să demonstrăm că oricine poate învăța să creeze deserturi rafinate, chiar din confortul propriei bucătării. Scopul nostru este să facem abilitățile de patiserie accesibile tuturor, indiferent de locație sau experiență.”   Care au fost unele dintre pivotările sau realizările cheie pe care le-ați avut în timp ce dezvoltați produsul? Vlad Placinta (CMO): “Pe parcursul dezvoltării Sapori School, am înțeles că pentru un proiect la nivel global, avem nevoie de o soluție tehnică solidă și de un buget de marketing semnificativ. A fost vital să ne diferențiem prin conținut captivant și atractiv. Cel mai important insight a fost nevoia de a deveni subiectul de discuție al orașului, de a face ca oamenii să vorbească despre noi. Așadar, ne-am concentrat pe crearea unei comunități și pe oferirea unei experiențe de învățare care să fie nu doar educativă, ci și extrem de angajantă.” Cum pot potențialii clienți să vă găsească și să testeze cursurile Sapori? Există oferte speciale pentru cei interesați? Grigore Fortuna (CEO): “Pentru a accesa cursurile noastre, totul este simplu. Oricine poate cumpăra un curs disponibil pe site-ul nostru și va avea acces imediat la biblioteca de cursuri pe Kajabi. Pentru orice întrebări, oferim suport instructiv direct prin grupul nostru de WhatsApp.”   Vlad Placintă (CMO): “Și pentru cei care sunt curioși să experimenteze Sapori, avem oferte atractive. Oferim cursuri gratuite și reduceri de până la 50% pentru anumite cursuri, ca parte a programului nostru pentru early adopters și pentru cei care doresc să testeze platforma.” Nu pot să nu întreb, care a fost rolul ecosistemului Dreamups și al acceleratorului UpNext în procesul de dezvoltare a Sapori School? Elena Bobeico (PR Manager): “Participarea în ecosistemul Dreamups și acceleratorul UpNext a fost un punct de cotitură pentru noi. Ne-au oferit o bază solidă pentru creșterea noastră ulterioară. Prin mentoratul primit, am reușit să ne structurăm și să ne legalizăm afacerea în mod corespunzător. Am învățat cum să atragem finanțare pentru dezvoltarea continuă și cum să adaptăm produsul nostru pentru piața internațională. De asemenea, am dobândit abilități valoroase în realizarea unui pitch eficient, înțelegând ce caută investitorii și cum să navigăm prin procesul de căutare și obținere a investițiilor. Experiența acumulată în cadrul acestui ecosistem a fost esențială pentru evoluția și maturizarea Sapori.” Și dacă cineva dorește să vă cunoască personal, ce opțiuni au? Grigore Fortuna (CEO): “Dacă sunteți interesați să ne cunoașteți offline, vă invităm cu mare drag pe 28 decembrie la DemoDay x Christmas Party. Este ultima petrecere a anului 2023 organizată de echipa Dreamups. Nu am fi ratat-o pentru nimic, plus este o ocazie perfectă pentru a ne întâlni cu întreaga comunitate. Vom prezenta pitch-ul nostru și ne vom bucura să ciocnim un pahar de spumant împreună. Vă așteptăm cu nerăbdare să sărbătorim împreună și să discutăm despre pasiunea noastră pentru patiserie și despre Sapori, inclusiv.” UpNext este susținut de acceleratorul de inovație și antreprenoriat Dreamups, cu sprijinul proiectului Innovate Moldova, finanțat de USAID – Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională, Suedia, UKaid, și susținut de comunitatea de business angels Mozaic și de Western NIS Enterprise Fund, care sprijină inițiativele ce promovează reforme în Ucraina și Moldova prin proiecte transformatoare.   Djulia Bishir, Head of Communication at Dreamups
Libertatea de a alege, de a decide și de a evolua în direcția potrivită pentru tine sunt oportunitățile care te inspiră să-ți dezvolți încrederea în sine, să crești și să prinzi aripi. În această călătorie captivantă, maib își propune să-ți fie alături, oferindu-ți suportul necesar. Cu acest scop, maib anunță lansarea noii campanii de imagine, care întrunește valorile noastre centrate pe client, intitulată „Tu conduci. maib“. Campania își propune o schimbare îndrăzneață în comunicarea maib, poziționând banca ca pe un partener de încredere în toate aspectele experiențelor clienților. Prin această inițiativă, ne exprimăm angajamentul de a fi alături de nevoile și aspirațiile personale și profesionale ale clienților noștri, iar sloganul „Tu conduci. maib” îl accentuează pe deplin. În cadrul campaniei, ne dorim să fim co-pilotul de încredere al clienților noștri, care le oferă încrederea și libertatea de a aspira la mai mult și curajul de a-și realiza visele. În ceea ce ține de noi, îi vom susține în atingerea acestor obiective, fiind instrumentul pe care aceștia se pot baza în orice moment. Un alt principiu de bază al noii campanii este să ne lăsăm inspirați de călătoria clienților. Centrarea pe client ne ajută să învățăm, să inovăm și să creștem constant, dezvoltând produse și servicii care corespund nevoilor în continuă schimbare ale clienților noștri.   Totodată, la maib, suntem dedicați să susținem angajații în procesul lor de evoluție și descoperire a potențialului personal maxim. Așadar, ne propunem să îi ghidăm în călătoria reinventării personale, oferindu-le posibilitatea de a se dezvolta profesional în direcția dorită în cadrul maib. Campania „Tu conduci. maib” se va desfășura în câteva etape, iar noi credem că va fi o experiență captivantă pentru toți cei implicați: de la clienți și până la angajați. Tu conduci, tu ești personajul central al propriei povești și tu decizi cum să-ți construiești viața, iar echipa maib îți va fi alături într-un nou an remarcabil!
Venituri mai mari, dar cheltuieli și mai mari. Astfel ar putea fi caracterizat bugetul de stat pentru anul 2024, care a fost aprobat de Parlament. Anul viitor în bugetul statului se vor acumula 66,6 miliarde de lei, în schimb cheltuielile vor fi de 82,2 miliarde lei. Deficitul va fi 15,5 miliarde de lei.  Guvernul spune că principalele trei domenii vor fi protecția socială, educația și medicina. Totuși, alocațiile în aceste sectoare se vor micșora nițel față de 2023. În schimb, neașteptat au crescut alocațiile pentru alte trei domenii: protecția mediului, armată și cultură, sport, tineret, culte și odihnă. Moldova.org îți propune să vezi cum vor fi repartizați banii bugetului de stat anul viitor și principalele proiecte ce vor fi realizate cu bani externi.

Protecția socială – 21,4 miliarde de lei

26,1% din cheltuielile bugetului de stat Pentru acest domeniu se va aloca cu aproximativ jumătate de miliard de lei sau 2,4% mai puțin decât în 2023.   Suma este impresionantă, însă 85,6% din aceasta reprezintă transferurile către bugetul asigurărilor sociale de stat din care se va plăti deficitul din acest buget și prestațiile sociale. Doar circa trei miliarde de lei alocate pentru programele de dezvoltare a ramurii. Printre cele mai principale figurează reforma sistemului de asistență socială „Restart”, în urma căruia vor fi create 10 agenții teritoriale de asistență socială prin care se vor realiza politicile de stat în acest domeniu.

Învățământul – 17,3 miliarde de lei

21,1% din cheltuielile bugetului de stat Al doilea „cel mai bogat” domeniu din bugetul de stat. La fel, ca și în domeniul protecției sociale, este cu circa jumătate de miliard sau 2,9 % mai puțin decât anul 2023.   Din suma dată 13,8 miliarde lei vor fi transferate din bugetul de stat către autoritățile locale pentru finanțarea școlilor. Pentru programele speciale de dezvoltare a ramurii sunt prevăzute doar 2,9 miliarde de lei. Cea mai mare parte din acești bani vor merge pentru asigurarea cadrelor de specialitate și pentru asigurarea elevilor cu manuale școlare.  2 proiecte importante derulate în 2024 cu finanțare externă:
  • un proiect în cadrul căruia va fi elaborat un sistem electronic unificat de admitere în învățământul superior (e-admitere),
  • un proiect privind îmbunătățirea calității educației, în care se va pune accent pe  calitatea practicilor de predare, dar și a mediului de învăţare.

Ocrotirea sănătății – 9,1 miliarde lei

11,1% din cheltuielile bugetului de stat Și aici sunt alocați cu 146,6 milioane de lei mai puțin decât în 2023.  Cea mai mare sumă, 6,9 miliarde, vor merge spre fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală. Pentru programele de dezvoltare a ramurii sunt prevăzute 2,37 miliarde lei. În plus, 556 milioane vor fi alocate pentru programele naționale și speciale ale Ministerului Sănătății, iar 554 milioane sunt prevăzute pentru modernizarea instituțiilor din domeniul sănătății.  7 proiecte importante derulate în 2024 cu finanțare externă:
  • finanțare adițională pentru proiectul răspuns de urgență la Covid-19: procurarea echipamentelor și testelor,
  • programul de profilaxie și control al infecției HIV/SIDA, al infecțiilor cu transmitere sexuală și al tuberculozei,
  • construcția spitalului regional de la Bălți.

Apărarea Națională – 1,78 miliarde lei

2,2% din cheltuielile bugetului de stat Pentru sectorul apărării în anul viitor este prevăzut un buget cu 241,4 milioane sau 15,6% mai mare decât în 2023. Este unul din cele trei domenii unde alocările în anului 2024 vor crește. De altfel, această majorare de alocări se va menține al doilea an consecutiv. Dacă în 2022 bugetul pentru apărare nu atingea nici un miliard de lei ( 879,9 mil. lei), în 2023 acestea s-au ridicat la 1,54 miliarde de lei, iar anul viitor acestea practic se dublează față de 2022.  2 proiecte importante derulate în 2024 cu finanțare externă:
  • Un proiect ce vizează colaborarea cu SUA ce presupune exerciții bilaterale moldo-americane și multinaționale și cursuri de instruire pentru militarii moldoveni organizate de armata SUA,
  • un alt proiect vizează cooperarea cu NATO și include participarea militarilor moldoveni la exerciții și cursuri de instruire sub egida NATO.
Aceste două proiecte au fost derulate și în anul 2022.

Ordine publică și securitatea națională – 6,52 miliarde lei

7,9% din cheltuielile bugetului de stat Deși alocările pentru acest sector sunt semnificative, în 2024 acestea se reduc cu 248,1 milioane în raport cu 2023. Totuși, suma alocată este cu 4,5% mai mare decât s-a alocat în 2022.  Este totodată unul domeniile în care vor fi derulate cele mai multe proiecte finanțate din resurse externe – 28, cu un volum de finanțare de 34,8 milioane lei. Iată câteva dintre proiectele importante derulate cu finanțare externă:
  • pregătirea pentru crearea și funcționarea unui sistem de avertizare a populației MD-ALERT,
  • selectarea companiei ce va construi penitenciarul nou din Chișinău cu 1000 de spații de detenție, dar și începutul construcției propriu-zise a acestuia,
  • reconstrucția zonei de control vamal Giurgiulești, construcția sistemului de scanare la punctul vamal Ungheni, reconstrucția sectorului marfar de la Leușeni.

Servicii în domeniul economiei – 8,99 miliarde lei

10,9% din cheltuielile bugetului de stat Suma este mai mică cu 132,7 mil lei decât în 2023, iar în raport cu 2022 alocațiile sunt mai mici cu 542,1 mil lei. Totuși, autoritățile spun că 90% din suma alocată în 2024 va fi direcționată spre programe de dezvoltare a domeniului. Cei mai mulți bani vor merge pentru domeniul transportului – 4,03 miliarde lei și pentru domeniul agriculturii – 2,7 miliarde lei. Pentru sectorul energetic sunt prevăzute 704,6 milioane lei, pentru susținerea și promovarea afacerilor – 611,4 milioane lei, iar pentru domeniul comunicații – 26,4 milioane lei. 12 proiecte importante în 2024 cu finanțare externă. Iată câteva dintre ele:
  • șase proiecte în domeniul transportului, toate orientate spre îmbunătățirea infrastructurii drumurilor și fluidizarea traficului transfrontalier,
  • un proiect de sporire a competitivității întreprinderilor micro, mici și mijlocii,
  • proiecte de eficiență energetică care va viza clădirile publice din întreaga țară și construcția stației Back-to back Vulcănești de 400 kw,
  • proiecte de modernizare a tehnicii agricole și reziliență în agricultură.

Protecția mediului – 508 milioane lei

0,6% din cheltuielile bugetului de stat Deși suma pentru acest domeniu este de doar circa jumătate de miliard de lei, în acest an este cu 23,7% mai mare decât anul trecut și cu 47,2% față de 2022. Deci, este domeniul cu cea mai mare creștere a alocațiilor de stat din acest an.  Banii vor merge spre fondul ecologic național, dar și spre întărirea digurilor, protecția și gestionarea resurselor de apă, conservarea biodiversității. 6 proiecte importante derulate în 2024 cu finanțare externă:
  • instituționalizarea serviciului de colectare, transportare, prelucrare, sortare și gestionare a deșeurilor menajere solide pentru Ungheni, Nisporeni, Călărași,
  •  se va evalua situația zonelor umede cu accent pe zonele din bazinul râului Prut.

Gospodăria de locuințe și serviciilor comunale – 546,6 milioane lei

0,7% din cheltuielile bugetului de stat Este domeniul unde au fost operate cele mai considerabile reduceri de fonduri. În raport cu 2023 alocările s-au redus cu 924,3 milioane de lei sau 62,8 %. Au fost alocați mai puțini bani și față de 2022, când au fost prevăzuți circa 670 milioane de lei. 3 proiecte importante derulate în 2024 cu finanțare externă:
  • vor fi construite 455 de locuințe sociale în 12 localități,
  • construcția unei conducte de apă Chișinău-Strășeni-Călărași cu o lungime de 53 de kilometri.

Cultură, sport, tineret, culte și odihnă – 1,3 miliarde de lei

1,7% din cheltuielile bugetului de stat Aici observăm o creștere cu 2,6% față de 2023. Circa jumătate de sumă va merge pentru programe de dezvoltare a ramurii, 470 milioane de lei vor merge spre instituțiile aflate la autogestiune, cum ar fi susținerea teatrelor, circului și organizațiilor concertistice.  363,1 milioane vor reprezenta transferurile cu destinație specială pentru autoritățile publice locale pentru școlile sportive. 2 proiecte importante derulate în 2024 cu finanțare externă:
  • proiectul ce vizează promovarea patrimoniului Rezervației „Orheiul vechi” și în cadrul căruia vor fi renovate case țărănești,
  • un grant venit pe filiera UNESCO, destinat promovării expresiei culturale în societate.

Mai puține granturi

Guvernul precizează că suma granturilor venite în 2024 va fi cu mult mai mică în raport cu cea din 2023. Dacă în 2023 suma acestora a constituit circa 6,8 miliarde de lei, anul viitor, acestea vor constitui aproape 2,4 miliarde de lei. Din totalul granturilor, 1,9 miliarde de lei vor fi folosite pentru susținerea bugetului, iar restul – pentru proiecte economice și sociale. În 2024 vor fi derulate peste 80 de proiecte cu finanțare externă, cum ar fi reparația drumurilor, proiectarea sistemelor de aprovizionare cu apă și canalizare, dotarea universităților sau construcția unui spital regional la Bălți. 

„Bugetul pentru anul viitor este unul realist, dar în același timp și conservativ”

„Proiectul de buget pentru anul viitor este unul realist și conservativ, în același timp, reieșind din riscurile care planează asupra creșterii economice la nivel regional”, susține expertul economic Stanislav Madan.  El spune că deficitul bugetar pentru 2024 este unul mare, dar raportat la estimările anului 2023, vedem o reducere a acestuia raportat la PIB de la 5,9% în 2023 la 4,6% în anul 2024. Totodată, expertul precizează că față de anul 2023, deficitul bugetar urmează a fi acoperit într-o măsură mai mare din surse interne, având în vedere scăderea ratelor de împrumut pe piață, și într-o măsură mai mică din contul împrumuturilor externe. „Ca elemente noi aș menționa implementarea reformei sistemului de asistență socială ,,Restart” – o reformă curajoasă și necesară a ministerului Muncii și Protecției Sociale, care urmează să reducă din risipa banilor publici din acest domeniu, dar și implementarea măsurilor de eficiență energetică în sectorul rezidențial, planificate în sumă de peste 300 milioane lei pentru 2024, care la fel urmează să reducă risipa de energie și să crească reziliența energetică a țării”, a mai spus Stanislav Madan. Totodată, expertul spune că, în opinia sa, Republica Moldova are nevoie de mai multe resurse pentru infrastructură, pentru a reduce handicapul dintre nevoi și realități și a ajusta economia la noile realități dictate de efectele invaziei rusești în Ucraina. „De asemenea, cred că statul ar putea contribui mai mult pentru a spori accesul la finanțare al antreprenorilor cu resurse inclusiv de la partenerii de dezvoltare. Dar pentru asta evident este nevoie de mai multă viziune și prioritizare”, a mai adăugat expertul.
Satul Molovata, aflat pe malul râului Nistru, a găsit o soluție inovatoare pentru a reduce costurile apei potabile! În satul Molovata din raionul Dubăsari, datorită unui sistem fotovoltaic propriu care pune în funcțiune stația de pompare a apei, locuitorii beneficiază de apă „de la soare”, la un preț mai mic. Inițiativa sătenilor și a autorităților locale a fost desemnată câștigătoare a competiției  „Moldova Eco Energetică 2023”, la categoria „Cel mai bun proiect în domeniul energiei electrice regenerabile în clădirile publice”. Igor Brânza, coordonator de proiect „Noi căutam soluții care să ne permită mai simplu și mai ieftin să aducem apa la fiecare gospodărie. Analizând mai multe variante, am ajuns la concluzia că s-ar putea de implementat un asemenea proiect. Am aplicat la un program inițiat de PNUD cu suportul Ambasadei Suediei, am fost declarați câștigători și am început implementarea. ” Deși satul se află lângă Nistru, seceta și vremea nefavorabilă au făcut ca apa potabilă să devină scumpă. În anul precedent, odată cu instalarea sistemului fotovoltaic, care pompează și transportă apa, această problemă a fost rezolvată. Investiția a dus la reduceri semnificative ale prețului pe metru cub de apă și la economii majore pentru mica comunitate. Igor Brânza, coordonator de proiect: Am instalat un sistem fotovoltaic de 25 KW, care ne permite să generăm anual peste 30.000 kW/h de energie electrică. Această capacitate de producție ne ajută să pompăm fără costuri suplimentare peste 35.000 de metri cubi de apă în sistemul local de distribuție. Astfel, am reușit să economisim peste 100.000 de lei la cheltuielile de distribuție a apei, conform raportului financiar al întreprinderii municipale.” Sistemul fotovoltaic beneficiază de un mecanism de contorizare netă, ceea ce înseamnă că surplusul de energie este livrat în rețeaua Premier Energy, ca mai apoi, să fie utilizat, la necesitate, în perioada rece a anului, când se produce mai puțină energie de la soare. Vara, atunci când soarele este puternic, apa se pompează doar din sursele de energie generate de panourile solare, ceea ce nu implică costuri suplimentare. Mariana Popa, profesoară s. Molovata: „Față de alte localități, într-adevăr se evidențiază această economisire a apei. Facturile, ele oricum sunt bătătoare la buzunar, indiferent de suma care este, dar față de alte localități se evidențiază această economisire a apei. Diferența în tarif este de 2 lei. Dacă tariful per total este de 10 lei, noi achităm 8 lei pentru un metru cub de apă.” Primarul de Molovata, Igor Brânza, speră că banii economisiți din acest proiect vor fi utili pentru noi investiții în proiecte ecologice, cum ar fi amenajarea unei zone pentru depozitarea deșeurilor și înverzirea parcurilor din sat. Igor Brânza, coordonator de proiect: „Noi am văzut eficiența pe care a prezentat-o în cadrul întreprinderii municipale sistemul actual. Anul acesta am aplicat la o altă sursă de finanțare și am instalat la Casa de cultură un sistem de panouri fotovoltaice de 20 kW. Intenționăm să instalăm la încă două fântâni arteziene, pentru a acoperi sută la sută energia electrică, care pompează apa în localitate. Vrem să fim o localitate model, să vadă alții care este situația, să se „molipsească” de la noi și să implementeze așa proiecte.” Gala „Moldova Eco Energetică” a fost organizată de Agenția pentru Eficiență Energetică (restructurată în Centrul Național pentru Energie Durabilă), în parteneriat cu Organizația Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială (UNIDO) și cu sprijinul: Ministerului Energiei al Republicii Moldova, Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova (UE), Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD Moldova), Global Environment Facility (GEF), Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC), Skat Consulting, ÎCS „Premier Energy”, SRL, Ambalaj Market și Solar Energy.
Glovo, platforma multi-categorie care facilitează accesul la o gamă largă de produse, lansează în parteneriat cu Mastercard o campanie unică pentru perioada sărbătorilor de iarnă. Începând cu această săptămână, utilizatorii Glovo vor beneficia de livrare gratuită la orice comandă plătită cu Mastercard. Această ofertă aduce clienților Glovo posibilitatea de a savura mâncarea preferată, de a trimite cadouri celor dragi sau de a comanda flori și produse cosmetice, toate acestea fără costuri suplimentare de livrare. La momentul checkout-ului, utilizatorii vor vedea aplicarea automată a livrării gratuite, cu un mesaj corespunzător, atunci când aleg Mastercard ca metodă de plată. Campania își propune să creeze momente memorabile pentru utilizatorii Glovo și Mastercard în perioada sărbătorilor de iarnă. Glovo își reiterează angajamentul de a oferi servicii excelente clienților săi, lucrând îndeaproape cu parteneri de renume precum Mastercard pentru a aduce valoare adăugată și comoditate în viața de zi cu zi a utilizatorilor săi. Despre Glovo:  Glovo este una dintre cele mai importante aplicații de livrare din mai multe categorii care conectează utilizatorii cu companii și curieri, oferind servicii la cerere de la restaurante locale, băcănii și supermarketuri, farmacii și magazine de vânzare cu amănuntul. Viziunea Glovo este de a oferi tuturor acces facil la tot ce se află în orașul lor, astfel încât utilizatorii noștri să se poată bucura de ceea ce își doresc, când doresc, unde doresc. Fondată în 2015 la Barcelona, operează în 25 de țări din Europa, Asia Centrală și Africa.
 

Atenție! Acest material relatează povestea lui Alexandru, care a suferit o intervenție chirurgicală pe creier recent. Textul și imaginile de mai jos ar putea să te afecteze emoțional.

Luminițe și jucării de brad colorează orașul, iar colindele răsună de la orice colț. Oamenii aleargă după cadouri și cumpărături. E perioada sărbătorilor, ar trebui să fim fericiți, alături de familie și să credem în magie.  Printr-un geam mic, acoperit de fâșii largi de fier, Alexandru privește spre strada încărcată, în timp ce Zemfira își strigă indignarea prin căștile care-i atârnă de gât.  În ajunul sărbătorilor de iarnă, Alexandru s-a mutat în „Casa Valeriu”. Acesta este un loc amenajat în cadrul unui proiect social dedicat „bolnavilor oncologici și membrilor familiilor acestora”. A ajuns aici în urmă cu câteva săptămâni, după ce i s-a făcut o intervenție chirurgicală pe creier.  A fost inclus în lista „bolnavilor oncologici” în urmă cu trei luni. După ce a simțit că pe drum ochii priveau în direcții opuse și-l dureau. I se făcea rău după ce mânca. Vederea îi slăbea. Migrenele sporeau. Iar într-o noapte a avut o criză epileptică. Simțea cum creierul „parcă o lua razna”. „Mă sufocam cu propria salivă. Nu reușeam să înghit, iar limba atârna fără să reacționeze. Parcă exista un perete care oprea orice semnal al creierului îndreptat spre limbă”, își amintește Alexandru.

Tumoare

Primele săptămâni de migrenă l-au adus pe Alexandru în biroul medicului de familie. Apoi a ajuns la neurolog, ca acesta să-i spună că e nevoie să facă o tomografie, pentru a înțelege de ce a început să vadă mai tulbure lumea din jur. Rezultatele tomografiei erau înșirate cu o mână grăbită pe o hârtie. „Era scris: a fost depistată o formațiune hipodensă. Și înțelege cum vrei”, își amintește bărbatul.  Nimeni nu i-a explicat ce are, doar că trebuie să meargă și pe la Institutul Oncologic. „Verișorul studiază medicina și el a fost primul care a rostit cuvântul tumoare”, povestește Alexandru. Despre tumori citise suficient în timpul studiilor la facultatea de Farmacie, la care a învățat.  Criza epileptică din ajunul zilei în care trebuia să meargă la consultație la Institutul Oncologic l-a adus direct pe masa de operație de la Spitalul de Urgență. 

„Farmacist, până acum trei luni”

Alexandru are 34 de ani, este din Chișinău și lucrează ca farmacist. „Am lucrat ca farmacist, mai cu seamă, până acum trei luni”, subliniază el, iar vocea îi este liniștită și joasă. Privirea îi rătăcește prin camera mică, cu două paturi despărțite de o noptieră și un dulap sprijinit de perete, în care a îndesit cele câteva haine cu care a venit direct de la spital.  „M-am trezit după intervenția chirurgicală când am simțit că un bărbat îmi bărbierea obrajii”, își amintește bărbatul, încercând să-și potolească un hohot de râs, care i-ar stoarce prea mult efort. A petrecut câteva zile în secția de terapie intensivă, după care a fost mutat într-o cameră cu alți doi pacienți. „Ce nu face omul ca să nu fie sănătos”, spune el, amintindu-și de istoriile pacienților cu care a împărțit cei patru pereți și orele de nesomn. „Unul s-a cățărat pe un copac mare, în timp ce altul de jos îl tăia, cu gândul că va doborî mai repede copacul cu greutatea lui, iar când a căzut, și-a fracturat grav șira spinării”, povestește Alexandru.  Peste câteva zile a „intrat în regim de lucru”, cum glumește el, când avea grijă ca unul dintre colegii de cameră să nu-și scarpine cusăturile de la intervenție, iar celuilalt îi dădea tot de ce avea nevoie. „Acolo, la spital, parcă pierzi noțiunea timpului. Nu mai știi ce zi exact e. Urmărești cum un bărbat în toată firea se comportă ca un copil încăpățânat, iar altul o strigă mereu pe Lida, soția”, povestește Alexandru. 

Singurătatea sărbătorilor

Despre tumoare a aflat la sfârșitul lunii octombrie, în noiembrie a avut intervenția chirurgicală pe creier, iar la începutul lunii decembrie a fost externat și trimis acasă până la cicatrizarea rănii.  Dar Alexandru știa că acasă nu poate merge. Împarte o garsonieră cu mama și fratele mai mare. Când lucra ca farmacist în turele de noapte reușea să-și închirieze un apartament separat, dar odată cu pandemia farmaciile nu mai aveau ture de noapte și a fost nevoit să revină acasă. Mama lui are probleme de sănătate, inclusiv sănătate mintală, uneori poate avea și accese de violență. Dacă ar fi mers acasă după intervenție, toate responsabilitățile ar fi ajuns tot pe umerii lui, spune Alexandru. Acum are nevoie să se recupereze, are nevoie de liniște. Așa a ajuns la Casa Valeriu, care s-a deschis acum trei luni. Este al 12-lea beneficiar al Casei și acum este singurul cazat acolo, deși pacienții vin și pleacă des, în funcție de nevoie.  Zilnic, unchiul lui Alexandru vine să-l ajute să-și dezinfecteze cicatricea care trasează o linie îngustă și albicioasă de-a lungul capului. Aceasta separă părul deja crescut și țepos. Bărbatul poartă pe cap o bonetă transparentă, pentru protecție. „Acum mă pot uita la cicatrice, dar la început refuzam să mă uit. Îmi părea ceva ireal, ceva ce nu mi se întâmplă mie”, recunoaște bărbatul coborând și mai mult privirile spre mâinile pe care și le plămădește încet în brațe.    Când a ajuns la „Casa Valeriu” a dormit trei zile la rând. Era încă slăbit. Nu avea poftă de mâncare. Putea să asculte doar muzică și să schițeze în telefon chipul unei femei. Atmosfera sărbătorilor de iarnă se plimbă și prin Casă, iar Alexandru își amintește de anii în care petrecea sărbătorile cu prietenii, deja stabiliți peste hotare. „Cel mai tare îmi plăcea Anul Nou, pentru că uneori mai cădea omătul. Îmi place zăpada. Dar acum, nimic parcă nu mai are farmec…”, constată bărbatul. 

Deschiși, indiferent de perioada anului

„Sărbătorile mai mult accentuează tristețea, decât înmulțesc bucuria. De asta ar fi bine să fim deschiși indiferent de perioada anului. Trebuie să înțelegem că cei bolnavi sau necăjiți au nevoie de îngrijire nu doar de sărbători. Oamenii au nevoie să știe că nu sunt singuri, iar sărbătorile acestea parcă amplifică sentimentul de singurătate”, spune Doina Cernavca, fondatoarea „Casei Valeriu”, inițiativă pornită după moartea tatălui ei, care a fost bolnav oncologic. „Știu cum e să treci prin asta și de aceea vreau să ajut”, explică femeia.  Pentru a fi cazat la Casa Valeriu pacientul trebuie să sune, să obțină o programare și să vină la Strada Bulgară 25 cu dovada faptului că are o boala oncologică. 

„Ce înseamnă să fii puternic?”

De când a fost inclus în lista „bolnavilor oncologici”, cei din jur îi repetă să fie puternic, să nu renunțe, să lupte până la capăt. Îi spun că tot ce-i mai greu a trecut – tumoarea care apăsa pe nervul optic i-a fost extirpată și a mai rămas încă puțin, să fie nimicite rămășițele prin chimioterapie sau radioterapie, după cum va arăta RMN-ul. „Dar ce înseamnă să fii puternic?”, se întreabă bărbatul. Pentru el, puternic înseamnă să stai nemișcat cât medicii îți scot aparatul pentru respirație artificială din gât sau ațele de după intervenție. „Deși mă durea, mă străduiam să nu mă mișc, să nu le complic medicilor și mai mult munca. Dar nu știu ce înseamnă să fii puternic în contextul oncologiei”, șoptește el.  Simte că tumoarea l-a luat prin surprindere, ca un oaspete nepoftit. „M-am trezit că nimic nu mai ține de mine. Nimic parcă nu a depins de mine. Tumoarea s-a ascuns…”, face o pauză. „O să treacă și asta”, adaugă el.  Întrebat ce va vrea în noaptea de Anul Nou, Alexandru răspunde simplu – „sănătate”. Cuvântul, rostit încet dar sigur, umple toată camera, ca niște focuri de artificii. „Fix la miezul nopții voi spune ca oncologia să-și facă treaba și să nu mai am treabă cu dânsa. Vreau ca istoria cu tumoarea să se mântuie cât mai repede și să mă întorc la farmacie”, recunoaște Alexandru. Text și fotografii de Tatiana Beghiu
Se fac aproape două luni de când am publicat mărturiile mai multor femei care au fost hărțuite sexual la locul de muncă în cadrul unui spital municipal din Chișinău.   La începutul lunii decembrie a fost depusă o plângere împotriva directorului Spitalului Clinic Municipal „Sf. Arhanghel Mihail”, Mihai Ciobanu. Avocata din cadrul Centrului de Drept al Femeilor a declarat că a fost sesizată Procuratura mun. Chișinău, oficiul Rîșcani, cu o plângere în care victimele povestesc detalii despre cazurile de hărțuire sexuală care au avut loc în spital.   „Este vorba de trei persoane care au depus o plângere”, explică avocata, plângere cu nume și prenume, neanonime. „În acest moment așteptăm organele de drept să întreprindă măsuri cu privire la stabilirea tuturor circumstanțelor în care au avut loc faptele pretinse ilegale, deplânse de aceste persoane și sperăm că o să fie lumină în acest caz și persoana culpabilă să fie trasă la răspundere pentru cele comise și victimele restabilite în drepturile încălcate”, a declarat avocata femeilor Organele de drept au la dispoziție un termen de treizeci de zile în care trebuie să revină cu un răspuns și să decidă dacă pornesc sau nu urmărirea penală împotriva directorului spitalului.

„Directorul este în concediu” 

De la publicarea materialului autoritățile au venit cu diferite declarații. La început, șeful adjunct al Direcției generale asistență medicală și socială, Vladimir Bolocan, în subordinea căreia este spitalul, a declarat că nu reacționează la plângeri anonime.  „[…]Plângeri anonime de așa gen pot scrie și eu din numele oricui. Noi, la plângeri anonime, ca și orice organ abilitat din Republica Moldova, inclusiv poliția, inclusiv Serviciu de Informații de Securitate, inclusiv Procuratura, nu reacționăm”, a scris sănătateinfo.md.  

Citește și: Cum am documentat materialul despre hărțuirea sexuală într-un spital municipal și de ce victimele aleg să rămână anonime 

Ulterior, acesta și-a schimbat abordarea și a „rugat” femeile care au vorbit cu Moldova.org să vină la Direcție ca să le asiste să depună o plângere la organele de drept.   Pe de cealaltă parte, Ministerul Sănătății care este responsabil de organizarea concursului de angajare a directorului, dar și de politicile din spitale, nu a venit cu vreo reacție publică la acest subiect, iar la discuția publică organizată de Coaliția Națională „Viață fără violență”, reprezentanta Ministerului Sănătății a plecat la mijlocul evenimentului, fără să informeze despre asta.   Din declarațiile făcute la același eveniment, Bolocan a spus că „suspendarea din funcție a presupusului hărțuitor este imposibilă. M-am consultat cu juriștii și mi s-a spus că prevederea legală cu privire la suspendarea din funcție a fost declarată neconstituțională”. Mai mult, „oficial, anchetă pe numele acestei persoane nu este. Și pot să vă spun și motivul – directorul este în concediu. Revine din concediu, revenim la anchetă”, a declarat Bolocan.   

Citește mai multe despre discuția publică cu autoritățile și organizațiile apărătoare ale drepturilor femeilor despre cazul directorului de spital din Chișinău care a fost acuzat de hărțuire sexuală. 

Autoritățile au pârghii să-l suspende din funcție pe director 

Alina Andronache, expertă pe politici de gen la Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare și militantă pentru egalitate de gen spune că, de fapt, autoritățile au pârghii să-l suspende din funcție, dar nu există dorință.  
Alina Andronache, militantă pentru egalitatea de gen
„Autoritățile, atât Ministerul Sănătății, cât și autoritățile publice locale au pârghii, chiar dacă este plângere la procuratură sau nu, au pârghii pentru a-l suspenda din funcție, dacă este voință politică, empatie, interes, seriozitate,  dacă le pasă de ceea ce se întâmplă în societate, de victime. Faptul că nu se mișcă lucrurile ne arată că autoritățile nu sunt pregătite și nu iau în serios cazurile de hărțuire sexuală, dar și alte forme de violență. Autoritățile așteaptă să se liniștească lucrurile în spațiul public și poate lumea o să uite în două-trei zile”, spune Andronache.  De asemenea, Alina Andronache ține să menționeze și un alt aspect important. „Dacă orice instituție ține la imaginea sa, dacă ține la oamenii din sistem și vor să asigure un loc de muncă sigur și protejat, ar porni o anchetă de serviciu, ar suspenda pe perioada anchetei de serviciu persoana acuzată ca să nu influențeze investigația”, explică Alina Andronache. Ea se referă la articolul 53 din Legea cu privire la funcționarul public și anume litera b, care permite suspendarea din funcție, dacă există o anchetă de serviciu. „Noi aici mai avem și o plângere la procuratură. Aici intră litera c din același articol. Da, din 2016, a fost declarată neconstituțională, pentru că există prezumția nevinovăției, dar dacă ne detașăm de această parte a articolului, există litera b care prevede suspendarea temporară.”  De asemenea, Andronache face referire și la Legea cu privire la ocrotirea sănătății în care se spune că eliberarea din funcție este responsabilitatea fondatorului. „Și aici avem motive ca fondatorul, adică Direcția, să facă acest lucru. Dacă ar fi interes, dacă ar avea o abordare serioasă față de toată formele de violență, atunci autoritățile au pârghii să intervină și să întreprindă măsuri”, concluzionează militanta pentru egalitatea de gen. 
Începe un nou capitol în istoria Republicii Moldova. Decizia Consiliului European privind începerea negocierilor de aderare este rezultatul muncii mai multor generații și dorința sinceră a cetățenilor țării de a trăi mai bine. Acesta este unicul proiect național care ne poate face liberi și prosperi. Moldova Europeană este o campanie de comunicare inițiată de societatea civilă și creatori de conținut, pentru a promova integrarea europeană a Republicii Moldova. Moldova Europeană înseamnă o țară prosperă și dezvoltată, un viitor sigur și luminos acasă, pe care îl putem construi doar împreună.   Moldova Europeană înseamnă toate investițiile și ajutorul prin care oamenii își construiesc afaceri acasă, de la agricultură până la industrii producătoare, oferind locuri de muncă și salarii mai bune. Moldova Europeană înseamnă drumuri bune, școli moderne și spitale dotate.   Dacă astăzi vom face o călătorie prin Republica Moldova – de la Nord la Sud sau de la Est la Vest, neapărat o să mergem pe un drum construit cu suport european, o să vedem poduri reconstruite, noi sisteme de apă și canalizare, orașe și sate iluminate care se dezvoltă și sunt într-o permanentă schimbare, datorită proiectelor europene.   În spotul de mai jos puteți viziona drumul nostru spre o Moldovă Europeană.   Moldova Europeană înseamnă un viitor luminos, pe care îl putem construi doar împreună! Moldova Europeană este o campanie de comunicare inițiată de societatea civilă, pentru a informa cetățenii despre procesul de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană și pentru a aduce în prim plan valorile și aspirațiile europene ale țării. moldovaeuropeana.md