Azi, în Moldova e sărbătorită Ziua Limbii Române. Se împlinesc 20 de ani de cînd a fost proclamată, pe 31 august 1989, ca limbă de stat. Ca în fiecare an, la Chişinău vor fi organizate diverse manifestări, vot fi depuse flori la monumentul lui Ştefan Cel Mare, la busturile scriitorilor de pe Aleea Clasicilor unde vor fi rostite discursuri, recitaluri despre limba română şi importanţa ei. Cum se simte limba română în societatea moldovenească la 20 de ani de cînd s-a decis să se scrie în grafie latină şi să se vorbească în limba română? De ce la 20 de ani majoritatea alolingvilor nu vorbesc româna şi nici nu sînt motivaţi să o înveţe – l-am întrebat pe deputatul liberal, Ion Hadîrcă, fost vicepreşedinte al primului Parlament de la Chişinău şi unul dintre liderii mişcării de eliberare naţională de atunci, din 1989.

Parasind sala de sedinte a Parlamentului, deputatii comunisti nu s-au aratat grabiti sau prea ocupati pentru a face declaratii pentru presa. Printre acestia si presedintele Vladimir Voronin, care a iesit primul de la sedinta. Unii reprezentanti de varf ai PCRM au acceptat totusi sa dea pe scurt explicatii privitor la motivele care i-au dereminat sa ia o pauza pana pe 4 septembrie pentru a constitui fractiunea. Deputatul comunist, Mark Tkaciuk: „Noi am amanat data de constituire a fractiunii noastre pentru ca nu excludem ca ea va deveni mai numeroasa. Alte comentarii nu-s.”

Mircea Snegur susţine că informaţiile făcute publice de ambasadorul român Aurel Preda, precum că, în 1991, el ar fi trimis la Bucureşti doi emisari speciali, care să-i propună preşedintelui Ion Iliescu realizarea unirii, nu corespund adevărului. Potrivit informaţiilor apărute în ziarul “Gardianul” de la Bucureşti, dar şi în cartea de memorii a ambasadorului “Memoriile unui diplomat oarecare”, Mircea Snegur ar fi transmis propunerile de unire de două ori prin intermediul lui Vasile Nedelciuc, pe atunci presedinte al Comisiei de politică externă din Parlamentul de la Chişinău, acesta fiind însoţit de Anatol Plugaru, ministrul Securităţii Naţionale.

Ambasadorul Aurel Preda afirma ca, in 1991, Mircea Snegur i-a transmis de doua ori lui Ion Iliescu propunerea de unire a Basarabiei cu Romania. Snegur a trimis la Bucuresti doi emisari care sa-i propuna lui Iliescu realizarea unirii. Aurel Preda s-a intalnit in octombrie 1991, in Parcul Bordei din Bucuresti, cu Vasile Nedelciuc, presedintele Comisiei de politica externa din Parlamentul de la Chisinau, care era insotit de Anatol Plugaru, directorul SIS.