Capitularea regimului totalitar din fosta RDG a început cu un simplu bileţel. În dimineaţa de 9 noiembrie 1989, un tânăr funcţionar pe nume Gerhard Lauter din Ministerul de Interne al Germaniei de Est a formulat o nouă reglementare care să le permită cetăţenilor din RDG să călătorească în Germania de Vest – desigur însă, doar cu o viză valabilă şi după o serie de demersuri birocratice…

Acum 20 de ani, la Berlin se prăbuşea zidul care astăzi în enciclopedii şi manuale e definit drept cel mai important simbol al războiului rece, un monument al regimurilor totalitare comuniste, al cortinei de fier ce a divizat timp de câteva decenii popoarele Europei. Căderea zidului berlinez a fost doar un episod, marcant, dintr-un proces mult mai complex, însă, care a precedat revoluţiile din 1989 în ţările Europei de Est şi care, trei ani mai târziu, a dus la prăbuşirea URSS-ului. Despre impactul pe care l-a avut în Republica Moldova, pe atunci sovietică şi socialistă, şi utilitatea rememorării trecutului, discutăm în această dimineaţă cu istoricul Virgil Pâslariuc.

Barometrul Opiniei Publice, realizat de IMAS-INC Chişinău, arată că 41 la sută dintre cetăţenii moldoveni consideră că între cele patru partide care formează Coaliţia „Alianţa pentru Integrarea Europeană” (AIE), printre care PLDM, PL, PDM şi AMN, vor apărea neînţelegeri pe durata guvernării. Astfel, 11% dintre respondenţi consideră că cele patru partide din AIE vor avea foarte mari conflicte, iar alţi 30 la sută sunt în mare măsură siguri că neînţelegerile dintre formaţiuni vor exista.