Deşi ei constituie majoritatea, acei oameni nu sunt reprezentați la masa de negocieri, inclusiv în formatul 5 +2 . Vocea lor nu se aude, nu numai în Moscova, Bruxelles, Viena sau Washington, dar chiar şi în capitala lor proprie, Chişinău. Ei nu sunt pe primele pagini, nu sunt intervievaţi de către posturile de televiziune publice sau private din Republica Moldova să spună povestea lor dureroasă de trai de tip ghetou în care locuitorii nu au drepturi.