Fast-food stomatologic: când implantul devine business, nu medicină 
„Dinți ficși rapid și fără durere”, „implanturi premium aduse din țara X”, „garanție de 10 ani” - sunt doar câteva exemple de titluri ale unor reclame de pe rețelele de socializare și a panourilor publicitare care promovează implantarea dentară. Fie că ne referim la aspect sau funcționalitate, implanturile au devenit atât de populare încât utilizarea lor pare să nu mai fie chestionată. Această practică medicală, mai exact utilizarea ei excesivă, stârnește îngrijorare.

În acest material îți vom explica de ce industria implanturilor crește vertiginos și în ce mod ajunge să ridice grave probleme de etică medicală.

Motivele din spatele promovării implanturilor 

Conform datelor Consiliului Național de Evaluare și Acreditare în Sănătate, în perioada 2020-2025, în Republica Moldova au fost acreditați peste 2700 de prestatori de servicii medicale stomatologice. Peste 85% din numărul total reprezintă cabinete stomatologice din sectorul privat.

Popularitatea tot mai mare a serviciilor stomatologice se reflectă și în numărul variat de proceduri, inclusiv implanturile. Deși gândite ca ultimă opțiune, acestea sunt promovate ca un remediu universal pentru afecțiuni dentare, până și pentru cazurile de parodontoză.
Rădăcina acestui fenomen pare să aibă un caracter dual:  
  1. Pacienții optează pentru remedii mai rapide și nedureroase, în detrimentul îngrijirilor de durată ale dinților naturali; 
  2. Medicii stomatologi observă tendința și aleg să îi dea curs din diferite motive. 
Nicolae Chele
medic stomatolog, chirurg oro-maxilo-facial, doctor habilitat în științe medicale, profesor universitar, șef catedră Chirurgie oro-maxilo-facială și implantologie oral „Arsenie Guțan” a USMF „Nicolae Testemițanu”
„Primul motiv ține de factorul financiar: pentru unii medici este mai simplu și mai profitabil să extragă dinții și să facă implanturi, decât să urmeze un protocol complex de tratament parodontal. Al doilea motiv ține de lipsa de cunoștințe. Nu toți stăpânesc manoperele și tehnicile contemporane de tratament al bolii parodontale. Este mult mai ușor să extragi dinți și să pui câteva implanturi decât să te implici într-un proces lung și complex de manopere menite să stopeze evoluția bolii.”

Când implanturile devin o problemă?  

În mod normal, implanturile sunt recomandate în cazurile în care toate încercările de a păstra dinții naturali au eșuat. Stomatologul subliniază că, înainte de a recurge la implanturi, este necesar să se intervină asupra dinților naturali.

„Tratamentul unei boli inflamatorii cronice nu se face prin extracție și implantare. Există tratamente medicamentoase locale și sistemice, chiuretaje subgingivale închise și deschise, utilizarea de plasmă bogată în trombocite (PRP, PRF), terapie fotodinamică și metode clasice de imobilizare a dinților”, remarcă specialistul.
De aceea, Nicolae Chele consideră că adesea pacienții sunt induși în eroare să creadă că, dacă își extrag dinții și îi înlocuiesc cu implanturi, acestea vor dura toată viața și, astfel, ajung să desconsidere opțiunile de tratament de mai sus.

„În realitate, implantul nu are o durată nelimitată. Unele cercetări de specialitate au demonstrat că supraviețuirea unui implant poate dura în medie între 5 și 10 ani, mult depinde de calitatea implantului inserat, gradul de puritate al titanului, prelucrarea suprafeței implantului, calitatea osului, starea generală de sănătate a pacientului”, explică el.
Dacă se întâmplă ca implantul să cadă, se pierde și osul din jurul său. Respectiv, ne lipsim de o componentă esențială și cu efect ireversibil. Un alt risc al implanturilor, mai ales în cazul parodontozei, îl reprezintă riscul de infecții

Mai exact, sub implanturi pot apărea mucozita și periimplantita, care provoacă inflamații și pot duce la pierderea structurii osoase din jurul implantului. De aceea, chiar dacă se planifică o implantare, ea ar trebui realizată abia la 2–4 luni după extracția dentară.

Legătura dintre dantură și alte sisteme 

Irina Fusu este medică stomatologă cu experiență de peste 12 ani în domeniu. Și ea este îngrijorată de tendințele actuale din stomatologie.
Irina Fusu
medică stomatologă
„Trebuie să înțelegem că atunci când îndepărtăm dinții, afectăm complet și alte sisteme. Noi subestimăm importanța aparatului stomatognat și nu luăm în calcul cum va fi influențat, de exemplu, sistemul gastro-intestinal. Căci dacă acesta are de suferit, inevitabil vor apărea dezechilibre și la nivel hormonal, care mai departe afectează și sistemul osos. Totul este interconectat.”
Irina Fusu adaugă că în aceste situații nu vorbim doar despre dinți, ci și despre limbă, postură, articulații. De exemplu, poziția dinților are legătură directă cu articulația temporo-mandibulară (ATM), aflată la baza craniului, pe unde trec vase și nervi importanți.

„Avem foarte mulți pacienți care apelează la neurolog din cauza migrenelor, amețelilor, când, în realitate, asta ține de stomatologie, pentru că vorbim despre probleme de articulații și disfuncții”, adaugă ea. 

O altă problemă mai puțin evidentă, dar la fel de gravă, este că odată cu scoaterea dinților naturali și înlocuirea lor cu implanturi, pierdem receptorii senzoriali din ligamentul parodontal.  

„Acești receptori «ne spun» cum să mâncăm, câtă presiune să exercităm când mușcăm sau mestecăm. Iar atunci când noi plasăm implanturi într-o poziție care contravine mușcăturii noastre, fie ea corectă sau greșită, nu mai simțim cum afectăm țesuturile alăturate.”

Tratament vs profilaxie 

O altă preocupare a specialistei se referă la implanturile dentare făcute tinerilor. Ea adaugă că acest lucru ar putea declanșa chiar un colaps stomatologic. Ar exista riscul ca acești tineri, ajungând la 50-60 de ani, să se confrunte cu situații iremediabile din cauza duratei limitate de funcționare a implanturilor.

Pentru a nu ajunge la astfel de situații grave, specialista pune mare accent pe abordarea profilactică, dar care este încă subestimată atât de pacienți, cât și de medici.

„Noi am ajuns un fel de fast-food medical. Pacientul vrea repede, medicul propune varianta rapidă. Acesta este un flux mare și mai profitabil financiar decât în cazul pacienților care optează pentru tratamente mai îndelungate ale dinților naturali. Comparăm proceduri de 200-1000 de lei, în perioade mai lungi cu alte câteva mii de euro de la implantări, obținuți mult mai rapid”, susține Irina Fusu.

Așa se face că în practica sa de activitate, medica stomatologă ajunge să revadă cu pacienții de vârsta 40-50+ obiceiurile lor de îngrijire a danturii. Constată că pentru o mare majoritate dintre ei, aceste „instruiri” sunt percepute ca fiind ușor stânjenitoare pentru că niciodată nu s-ar fi gândit că există metode corecte sau greșite. 

Turismul medical 

Ambii specialiști consideră că problema implanturilor are încă o altă fațetă – aceea în care pacienții nu respectă recomandările ulterioare ale medicilor, iar tratamentul se desfășoară fragmentat.

„Aceasta este problema cu așa-numitul turism stomatologic sau medical. Eu trebuie să-mi văd pacientul azi, mâine, poimâine, să existe o continuitate, o evidență, o legătură. Turismul medical ajunge, de fapt, să însemne îmbogățire rapidă, fără responsabilitate. Pacienții vin, fac o intervenție în două-trei zile și apoi pleacă, fără urmărire, fără control, fără răspundere”, spune Nicolae Chele.

Uneori, medicii se văd nevoiți să refuze pacienții atunci când aceștia cer lucrări care contravin bunei practici stomatologice.

„Când un pacient se așază în fotoliul meu, eu răspund de sănătatea lui și de ceea ce fac. Dacă țin cont doar de dorințele pacientului, risc să îi fac mai mult rău, iar eu, ca medic, știu asta. La Universitatea de Medicină nu învățăm după dorințele pacientului, ci după protocoale și cunoștințe medicale”, explică specialistul.
  • Nicolae Chele
  • Irina Fusu
Irina Fusu atrage atenția și asupra unei preconcepții des întâlnite: aceea că dinții implantați ar necesita mai puțină îngrijire decât cei naturali. Această percepție îi face pe pacienți și mai puțin responsabili în privința controalelor periodice. 

„Clinicile trebuie să explice clar pacienților de ce este important controlul la fiecare 6 luni. Chiar și cu implanturi, pacientul trebuie să știe cum să le prelungească durata de viață. Există cazuri în care pacientul vine cu implantul în buzunar după doar 3 ani de la instalare – ceea ce este un termen extrem de scurt. Astfel, nu doar că pierdem dinții naturali alegând implanturi, dar ajungem să pierdem și implanturile, suportând costuri mari”, explică medica. 

Ea este convinsă că, pe lângă rolul de a trata, medicii au și obligația de a preveni și de a informa constant pacienții. „Eu o numesc misiune socială”, rezumă Irina Fusu. 

Reglementări legale 

Atât Nicolae Chele, cât și Irina Fusu sunt de părere că în Republica Moldova este necesar un Colegiu al Medicilor Stomatologi, adică o instituție care să reglementeze tot ce ține de practica stomatologică.  

Mai mult, specialiștii bat alarma asupra reclamelor înșelătoare care promovează tratamentele stomatologice. Reacția vine și după ce în România aceste reclame au fost oficial interzise, cu Colegiul Medicilor Stomatologi din România (CMSR) ca instituție care a inițiat cauza. 

Pe de altă parte, în Republica Moldova activitatea medicilor se subordonează Colegiului Medicilor. Există  Asociația Stomatologilor din Republica Moldova, o structură reprezentativă a medicilor stomatologi, însă aceasta nu este reglementată direct de Ministerul Sănătății.  
În Republica Moldova, cadrul legal interzice în mod expres publicitatea înşelătoare prin articolul 20 din Legea nr. 62/2022 privind publicitatea.

Conform acestuia, sunt considerate înşelătoare acele mesaje comerciale care prezintă informații false sau trunchiate despre caracteristicile serviciului, despre preț, despre competențele furnizorului ori despre garanții și beneficii.
„ Al doilea aspect este necesitatea unei legi a malpraxisului. Noi nu avem nici măcar o lege de malpraxis. Nu putem constata oficial că un medic a greșit, pentru că nu există un cadru legal în acest sens”, adaugă Nicolae Chele.  

Contactați de Moldova.org, reprezentanții Ministerului Sănătății au declarat că instituția pregătește modificări la Legea nr. 264/2005 cu privire la exercitarea profesiunii de medic care va include mai multe elemente ce țin de activitatea medicilor.  

Ministerul Sănătății a mai precizat că legislația privind malpraxisul se referă doar la eroarea medicală tratată pe cale extrajudiciară, care atrage răspunderea civilă. Ea nu acoperă însă infracțiunile prevăzute de Codul penal, unde intervine răspunderea penală. 

Totodată, instituția a subliniat că încheierea unei înțelegeri amiabile nu limitează dreptul pacientului sau al rudelor de a se adresa instanței sau de a depune plângere penală, aceste acțiuni reprezentând drepturi constituționale.   

De asemenea, răspunderea penală poate fi atrasă nu doar pentru eroarea medicală propriu-zisă, ci și pentru încălcarea principiilor de etică și deontologie profesională, stabilite prin Codul deontologic al lucrătorului medical și al farmacistului, aprobat prin Hotărârea nr. 192/2017. 
Victoriabank, parte a Grupului Banca Transilvania, anunță finalizarea achiziției Microinvest, după obținerea aprobărilor necesare din partea autorităților de reglementare și supraveghere. Tranzacția întărește poziția Victoriabank pe piață, extinde portofoliul de servicii și reafirmă angajamentul băncii de a sprijini antreprenorii locali. Microinvest este liderul pieței de microfinanțare din Republica Moldova, cu un portofoliu de credite de 7 miliarde de lei. Aproximativ 65% din portofoliu este destinat clienților business, dintre care peste 40% în sectorul agricol. Cu 22 de ani de experiență, compania deservește peste 46.000 de clienți activi, antreprenori locali și persoane fizice, printr-o echipă de 385 de profesioniști și 17 oficii. Microinvest își va continua activitatea independent, păstrând brandul și echipa de management, astfel încât clienții să beneficieze în continuare de aceleași servicii de top și de relațiile construite de-a lungul anilor. „Victoriabank și Microinvest împărtășesc valori similare, ceea ce ne oferă încrederea că vom continua să sprijinim clienții într-un mod sustenabil. Această tranzacție ne permite să extindem rolul Victoriabank în susținerea IMM-urilor și a agriculturii, două domenii esențiale pentru economia Republicii Moldova. Este a doua tranzacție importantă pe care o finalizăm în 2025, după fuziunea cu BCR Chișinău, iar acest lucru confirmă planurile noastre de creștere”, declară Levon Khanikyan, Președintele Comitetului de Direcție, Victoriabank. „Suntem onorați de încrederea acordată, iar acest pas reprezintă pentru noi o oportunitate de a accelera incluziunea financiară în Republica Moldova. Microinvest rămâne fidel misiunii sale – de a oferi finanțare responsabilă, personalizată și accesibilă. Sprijinul strategic al Victoriabank, parte a Grupului Financiar Banca Transilvania, consolidează capacitatea noastră de a crește în continuare, de a inova și de a ajunge mai aproape de clienții din toate regiunile țării”, Dmitrii Svinarenco, Director Executiv Microinvest. Victoriabank a colaborat pentru finalizarea tranzacției cu Filip & Company, Vernon | David și Asociații și PWC, beneficiind, de asemenea, de expertiza în achiziții și fuziuni a echipei Băncii Transilvania. Acționarii Microinvest au fost asistați de KPMG Ungaria, Osborne Clarke LLP și Turcan Cazac Law Firm. Despre Victoriabank: Cu o istorie de 35 de ani, Victoriabank este a treia cea mai mare bancă din Republica Moldova, cu active totale de 30 de miliarde de lei și o rețea de 65 de unități. Cu peste 1200 de angajați, banca oferă servicii pentru 360.000 de clienți și susține economia locală, inovația și dezvoltarea durabilă. Din 2018, Victoriabank face parte din Grupul Financiar Banca Transilvania, cel mai mare grup financiar din sud-estul Europei.
La alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, 12 tineri cu vârsta sub 35 de ani au reușit să obțină mandate de deputați. Prezența lor marchează un pas important pentru reprezentarea tinerei generații în procesul decizional, deși rămâne sub obiectivul de 20% promovat de campania «Votează Tinerii – CoNTăM deci VOTăm». Totuși, trebuie menționat că numărul tinerilor reprezentanți ar putea suferi modificări în perioada de validare și înainte de începerea activității noului Parlament, existând posibilitatea ca unele persoane să opteze pentru funcții în cadrul Guvernului, sau să refuze mandatul de deputat.

Repartizarea mandatelor

  • Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) – 55 mandate, dintre care 9 tineri deputați
  • Blocul Patriotic– 26 mandate, dintre care 2 tineri deputați
  • Blocul ”Alternativa”– 8 mandate,nici un tânăr deputat
  • Partidul Nostru – 6 mandate, nici un tânăr deputat
  • Partidul Democrația Acasă – 6 mandate, dintre care 1 tânăr deputat
Astfel, dintre cei 101 deputați, 12 sunt tineri, reprezentând aproximativ 12% din Parlament.

Cine sunt tinerii deputați?

PAS (Partidul Acțiune și Solidaritate)

  1. Anastasia Nichita (1999) – campioană olimpică, ofițer în cadrul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră; prima femeie din Republica Moldova care a câștigat argint olimpic la lupte libere.
  2. Dan Perciun (1991) – specialist în politici publice, ministru al Educației; deputat activ în domeniul social și al protecției familiei.
  3. Ludmila Adamciuc (1995) – specialistă în politici sociale, președinta AO „Prietena Mea”, activistă premiată de ONU pentru activism în domeniul drepturilor omului.
  4. Radu Marian (1990) – economist, președinte al Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe; anterior, fondator al proiectului educațional „TwentyTu”.
  5. Ana Calinici (1993) – juristă, secretar de stat în Cancelaria de Stat; fostă consilieră în fracțiunea PAS.
  6. Dinu Plîngău (1994) – jurist, președinte al Platformei DA și coordonator de proiecte civice, cu experiență în promovarea participării tinerilor și în inițiative de transparență și responsabilitate publică.
  7. Artur Mija (1990) – economist, secretar general al Guvernului Republicii Moldova; anterior șef de cabinet al prim-ministrei Maia Sandu.
  8. Adrian Băluțel (1993) – economist, șef al Cabinetului Președintelui Republicii Moldova; fost deputat și secretar de stat.
  9. Eugen Sinchevici (1999) – specialist în administrație publică, deputat PAS; co-autor al proiectului de lege privind Voucherul Cultural.

Blocul Patriotic

  1. Diana Caraman (1990) – economistă, deputată PCRM din 2021; secretară a Comitetului Central PCRM și prim-secretară a organizației municipale.
  2. Olga Cebotari (1992) – politiciană și diplomat, fostă viceprim-ministră pentru Reintegrare (2020–2021), membră a conducerii PSRM.

PPDA (Partidul Politici Democrația Acasă)

  1. Alexandru Chițu (1991) – jurist, administrator al companiei C&X Publicitate, consilier în Consiliul Raional Ștefan Vodă, președinte al Asociației pentru Dezvoltarea Tinerilor Antreprenori.
Una dintre componentele centrale ale proiectului «Votează Tinerii» o constituie campania publică menită să sporească prezența tinerilor pe listele electorale ale partidelor politice, prin revizuirea legislației electorale și introducerea unei cote minime obligatorii de reprezentare de 20%, comparativ cu nivelul actual de doar 5%. Campania, susținută prin consultări publice și acțiuni de advocacy adresate partidelor politice și instituțiilor-cheie, are la bază obiectivul de 20% reprezentare a tinerilor în Parlament, cerut de Consiliul Național al Tineretului din Moldova (CNTM) în cadrul campaniei sale de advocacy, susținute de Fundația Est-Europeană și Suedia. Deși rezultatele actuale – 12% tineri parlamentari – sunt departe de acest obiectiv, ele marchează o deschidere treptată a partidelor către promovarea noii generații pe poziții eligibile. Tinerii deputați vin din domenii diverse – sport, economie, drept, politici sociale, diplomație – și aduc în legislativ experiențe noi, conectate cu generația lor și cu prioritățile actuale ale societății. Totuși, remarcăm faptul că din cei 12 tineri care primesc mandatul de deputat, doar 3 vor mai intra în această categorie la finele acestuia, ceea ce evidențiază caracterul temporar al reprezentării tinerilor și necesitatea unor mecanisme mai solide, pentru a asigura o prezență constantă a noii generații în Parlament. Acest material este realizat în cadrul proiectului „Votează Tinerii”, implementat de CNTM. Proiect finanțat de Suedia prin intermediul Fundației Est-Europene.
Moldova își sărbătorește vinul, iar maib și Mastercard se alătură și în acest an în calitate de parteneri principali ai noii ediții a Zilei Naționale a Vinului, pentru a sprijini tradițiile vitivinicole, inovația și cultura locală. Tradițional, sărbătoarea va avea loc în primul weekend din luna octombrie, pe 4 și 5 octombrie, în Piața Marii Adunări Naționale, sub sloganul „Vinul nostru uimitor de bun”. Evenimentul reunește anual zeci de mii de vizitatori și este considerat cea mai importantă platformă de promovare a Vinului Moldovei atât pe plan național, cât și internațional. Ediția din acest an va aduce împreună peste 100 de vinificatori și promite o experiență completă: degustări ale unor ediții limitate și vinuri consacrate, masterclassuri susținute de somelieri certificați, demonstrații gastronomice, dar și întâlniri autentice cu producătorii, care își vor împărtăși poveștile direct cu vizitatorii. Giorgi Shagidze, Președinte maib: „La maib, credem că Ziua Națională a Vinului este mai mult decât o sărbătoare, este o celebrare a identității de țară, a pasiunii și a muncii generațiilor de vinificatori care au transformat vița-de-vie într-un simbol al Moldovei. Suntem onorați să fim parte din această poveste și să susținem vinificatorii locali, care prin inovație și dedicare duc faima vinului moldovenesc peste hotare. Pentru noi, a fi partener principal la acest eveniment înseamnă a demonstra o dată în plus sprijinul față de clienții noștri vinificatori, de comunitate, dar și de a construi împreună un viitor în care cultura vinului rămâne un ambasador autentic al țării.” Irina Untila, Country Manager Mastercard în Moldova: „Mastercard este un brand global, dar pe fiecare piață ne străduim să dezvoltăm produse, servicii și inițiative care reflectă unicitatea țării. În Moldova, această unicitate este strâns legată de vinificație, devenită de mult parte a codului cultural și cartea de vizită a țării în lume. Suntem bucuroși ca, împreună cu partenerul nostru de încredere maib, să susținem de mulți ani Ziua Națională a Vinului, creând o experiență completă, captivantă și exclusivă pentru toți cei care descoperă tradițiile culturale ale Moldovei”. În calitate de parteneri principali, maib și Mastercard au pregătit o zonă specială de relaxare, cu activități interactive, experiențe personalizate și surprize pentru vizitatorii evenimentului. Pentru a accesa toate aceste experiențe, este necesar ca vizitatorii să dețină un card maib Mastercard. Evenimentul este organizat de Oficiul Național al Viei și Vinului, iar mai multe detalii despre programul evenimentelor pot fi accesate aici. Maib și Mastercard te invită să sărbătorim împreună Vinul Moldovei pe 4 și 5 octombrie, în Piața Marii Adunări Naționale!
FILIT Chișinău 2025 a adunat zeci de autori, traducători, editori, critici literari și profesioniști din 11 țări ale lumii. Evenimentul, care a atras peste 3 000 de participanți s-a desfășurat timp de patru zile, perioadă în care au avut loc întâlniri cu scriitori celebri, ateliere, activități pentru copii, întâlniri ale autorilor cu elevi, mese rotunde, recitaluri de poezie. Serile FILIT i-au adus pe scena Teatrului Fără Nume pe unii din cei mai cunoscuți scriitori pe plan internațional: Andrei KURKOV (Ucraina), Pascal BRUCKNER (Franța) și Dorota MASŁOWSKA (Polonia), în discuție cu Radu Vancu, Cătălin Striblea și Cătălin Sava din România. Trenul Literaturii a călătorit de la Chișinău la Bulboaca, acolo unde, la Castel MIMI, a avut loc evenimentul Literatura la Castel, o întâlnire dintre autori și profesioniști din Armenia, Georgia, Polonia, Republica Moldova, Ucraina și România. Subiectul discuției a fost „Chișinău – locul perfect de întâlnire dintre Est și Vest”. Noaptea Albă a Poeziei a bucurat publicul cu recitaluri pătrunzătoare și performance-uri poetice la care au participat zeci de poeți din România și Republica Moldova. Înainte de a pătrunde în Noaptea Albă a Poeziei, formația TEIU a susținut un concert plin de emoție și intensitate, oferind publicului o experiență muzicală inedită, la granița dintre tradiție și modernitate. Locațiile în care s-au desfășurat evenimentele: Teatrul Fără Nume, Artcor, Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Biblioteca Națională a Republicii Moldova, Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”, Castel MIMI, librăriile Cărturești, Librarius, Cartego au găzduit mii de oameni pasionați de lectură. Astfel, ediția CHILL a demonstrat că FILIT Chișinău are toate ingredientele necesare pentru a deveni un festival de referință în spațiul literar european: program divers, invitați de calibru internațional, sprijin al comunității și entuziasm public viu. Toate activitățile au avut acces gratuit, în limita locurilor disponibile, cu înregistrare prealabilă. FILIT Chișinău este finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova, Ministerul Culturii al Republicii Moldova,  Innovate Moldova, Biroul de Cooperare al Elveției, Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova și susținut de EUNIC Moldova, Ambasada Austriei la Chișinău, Goethe-Institut, Alianța Franceză din Moldova și Ambasada Franței, Ambasada Italiei la Chișinău, Institutul Cultural Danez, Ambasada Suediei, Ambasada Norvegiei, Institutul Polonez, Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău.
Queer Cafe lansează Queer Activist Academy – un program unic în Republica Moldova, creat pentru a sprijini tinerele și tinerii queer să devină lidere și lideri în comunitatea lor, activiști și creatori de schimbare socială. Ce este Queer Cafe? Queer Cafe este un spațiu prietenos și curajos pentru persoanele din comunitatea LGBTQI+ și a persoanelor aliate. Acest spațiu găzduiește regulat evenimente și ateliere sociale, informative și artistice, cu scopul de a crea un spațiu în care comunitatea și aliații/aliatele sale pot împărtăși experiența și spiritul civic. În ce constă programul Queer Activist Academy? Prima ediție de Queer Activist Academy  invită participanții și participante la o serie de 5 ateliere intensive (câte 3 zile fiecare), ce vor avea loc în Chișinău din octombrie 2025 până în luna ianuarie a anului viitor. Atelierele vor aborda în mod practic și interactiv teme diverse  precum drepturile omului, spațiul public, justiția de mediu, activismul digital și mobilizarea comunitară. Toate atelierele vor fi facilitate în limba română și engleză. La finalul Queer Activist Academy, un juriu format din mentorii și mentorele programului vor aprecia cele mai ingenioase și curajoase inițiative din partea participanților. Cele mai bune trei inițiative de proiecte vor fi susținute cu premii speciale, constând în materiale practice care să sprijine inițiatoarele și inițiatorii în dezvoltarea  ideilor. Cine poate participa? Queer Activist Academy invită să aplice tinerele și tinerii (18–28 de ani) din Republica Moldova, care:
  • se identifică drept queer/LGBTQI+ sau sunt aliate/aliați ai comunității;
  • sunt interesate/interesați de activism, drepturile omului, artă, civism sau comunicare;
  • sunt disponibile/disponibili să participe la toate cele 5 ateliere ale programului, între lunile octombrie 2025 – ianuarie 2026.
Sunt careva costuri de participare? Participarea la Queer Activist Academy este gratuită. Organizatorii vor acoperi costurile de transport pentru participantele și participanții din afara Chișinăului, precum și mesele și toate materialele de lucru. Cum pot aplica la Queer Activist Academy? Persoanele interesate pot completa formularul de înscriere până pe 4 octombrie, 23:59.  Orice întrebări sau neclarități pot fi adresate către coordonatoarea Andreea la [email protected]. Mult succes și ne vedem la Queer Activist Academy! Despre finanțator Queer Activist Academy este realizată cu sprijinul financiar al Canadei prin intermediul Canada Fund for Local Initiatives (CFLI). Suntem recunoscători pentru contribuția Guvernului Canadei la acest proiect.
În perioada anilor 1946-1947, Basarabia se afla în plină foamete din cauza secetei, a politicilor de colectare a grânelor impuse de regimul sovietic și a sărăciei lăsate în urmă de război. Acestea au dus la moartea a cel puțin 150.000 de oameni, în timp ce alte câteva sute de mii au fost afectați de malnutriție cronică.   Tot atunci, în mai multe sate și regiuni ale țării, au izbucnit revolte alimentare – proteste spontane în fața hambarelor și magazinelor de grâne. Ceea ce uimește istoricii astăzi e că majoritatea acestor mișcări erau conduse de femei cu copii flămânzi în brațe, care au ales să sfideze frica de autorități și să își ceară dreptul la pâine, în pofida faptului că urmau să fie aspru pedepsite. Despre respectivele revolte, numite revoltele femeilor (бабий бунт), s-a scris puțin în trecut. Abia recent, prin cercetările istorice făcute de autori ca Larisa Turea sau Igor Cașu, s-a dat voce unor istorii cutremurătoare.  

Rolul femeilor în revolte 

Revoltele alimentare au început în primăvara lui 1946. Din 30 de revolte documentate, în 18 cazuri femeile reprezentau majoritatea, tot ele fiind principalele instigatoare și lidere, conform documentărilor istoricului Igor Cașu.  
Sursă: Igor Cașu
Absența bărbaților – mulți uciși în război sau înrolați cu forța – a pus pe umerii femeilor întreaga povară a supraviețuirii în fața regimul sovietic. Ele erau responsabile să hrănească copiii și bătrânii, iar când acest lucru devenise cu totul imposibil, femeile au recurs la acțiuni directe.  La 17 martie 1946, în Brânzenii Vechi (Orhei), peste 100 de săteni au luat cu asalt magazinul de grâne, scoțând de acolo patru tone de grâu. Femeile erau forța mulțimii, strigând că nu mai pot privi cum copiii lor mor de foame.  La Ialpujeni, Cimișlia, circa 45 de femei au spart ușile hambarului de stat în aprilie 1946, cerând grânele care li se cuveneau ca rație. Acestea au venit împreună cu copiii, o tactică pe care o foloseau pentru a descuraja „miliția” să recurgă la represiune violentă.  La Chirsova, Comrat, pe 24 aprilie 1946, aproape 100 de persoane au atacat un depozit de stat. Protestul a fost condus de femei ale căror nume au rămas în arhive: Maria Celac, Uliana Hagi și Nadejda Radu, acestea au fost arestate, după cum a relatat istoricul Igor Cașu în articolul „Oamenii flămânzi se revoltă. Răscoalele femeilor din Moldova Sovietică în primăvara lui 1946 și problema rezistenței”, apărut în New Europe College Yearbook Pontica Magna Program 2019‑2020.  Conform istoricului, inițial, autoritățile au respins răscoalele, ca mai apoi organele de securitate să deschidă anchete, arestând oamenii care au participat. Autoritățile sovietice catalogau femeile ca fiind „induse în eroare” cu intenția de a le minimaliza rolul.   Deși au existat cazuri când funcționarii locali și administratorii magaziilor nu au opus rezistență mulțimilor, uneori chiar empatizând cu ele, „statul nu putea tolera provocările la adresa autorității sale”, iar măsurile punitive au fost aplicate, așa cum se pricepeau mai bine cei care se autoîntitulau „statul” în acea perioadă. „Aceste revolte ale femeilor, deși în cele din urmă înăbușite, dezvăluie o formă de rezistență cotidiană. Ele arată că femeile obișnuite, împinse de foamete și de responsabilitatea pentru familiile lor, au avut curajul să înfrunte unul dintre cele mai represive regimuri ale secolului XX”, menționa istoricul Igor Cașu în articolul pentru New College Europe.  Scriitoarea și jurnalista Larisa Turea a documentat timp de mai bine de patru decenii fenomenul foametei care a avut loc în țara noastră după Al Doilea Război Mondial. Aceasta a adunat sute de istorii umane, găsite atât în arhive, cât și povestite de cei care au trăit pe pielea lor acele orori, istorii rămase de la mame, bunici sau străbunici.   În mare parte, cartea este dominată de istoriile femeilor care au fost pilonii acelor vremuri grele din satele Basarabiei.  „Femeile sunt cele care au dus și greul războiului și al foametei. Cele mai multe mi-au spus că în război, chiar dacă au rămas văduve, le-a fost mai ușor. Pe când foametea a fost cea mai mare tragedie a vieții lor, pentru că au trăit-o sub acest regim criminal. Ele sufereau și pentru copii. Nu știu dacă își poate imagina cineva cum e să fii mamă, să-ți ceară copilul de mâncare și să n-ai nimic ce-i da”, ne-a povestit Larisa Turea.   „O persoană mi-a povestit”, continuă Turea, „cum vecina și-a pus copilul de vreo șapte ani, pentru că plângea mereu de foame, într-un sac și l-a îngropat de viu. Îți ieși din minți. Copilul a fost scos din pământ de un vecin, la scurt timp a murit, totuși. A murit și mama acestuia, de scârbă și necaz. Este o tragedie care i-a marcat de toți, dar în special pe mamele cu copii. Scopul regimului criminal era să ne dezumanizeze”, a adăugat scriitoarea.  Mesajul „Cărții Foametei” este despre supraviețuire, și, potrivit autoarei, au supraviețuit cei care au avut curajul de a se solidariza, care au căutat soluții, în special femeile.   „Am istoria lui Veniamin Apostol, fostul director artistic al TNME, despre mama sa, care la fel era văduvă și care îi blestemase pe cei de la Sovietul Sătesc că le-au luat tot. Iar aceștia, ca să o pedepsească, au ținut-o zece zile într-un beci. Cu toate astea, ea găsise o soluție: a semănat tutun și-l vindea cu cănuța. Pentru asta a arat toată curtea, pentru că terenurile le fuseseră luate. În felul acesta și-a salvat copiii.”  Potrivit scriitoarei, există și scrisori către Stalin în care unele femei au semnat cu numele propriu. De cele mai multe ori aceste scrisori sunt ale unor mame care se plângeau de respectivul sistem de jaf, despre teroare la care erau supuse de către președintele sovietului sătesc, ca să afle după că acele cazuri erau examinate tot de cei pe care au depus plângere.   „Nu a scăpat nimeni nepedepsit după așa ceva. Cele care au fost mai îndrăznețe au fost condamnate la ani grei de pușcărie, unele nici n-au mai revenit, li s-a pierdut urma. Am povestea unei țărănci care pentru că a îndrăznit să secere un sac de spice, a fost condamnată la șase ani de închisoare”, spune Turea.  

Tot femeile erau cele care îi scriau lui Stalin 

„Eu, țăranca satului Baraboi, raionul Râşcani, Ursu Alexandra Ivanovna, fiind aproape o lună de când am fost la dumneavoastră și, neprimind niciun răspuns, vă rog încă o dată și prin scris să mă îndreptați ce să fac să ajung la bune rezultate.   Ştiu când ați trimis în raion să vă răspundă cauzele și știu că v-au răspuns, dar eu una nu sunt împăcată cu ceea ce v-au răspuns și cer neapărat să trimiteți pe cineva de la dumneavoastră pentru cercetări și să capete rezultate adevărate.   Eu știu că ei au trimis următorul răspuns către dumneavoastră cum că pâinea mi-au luat-o din cauză că aveam 7,5 ha de pământ și am scris numai 3,5.   Ce proști am mai fi noi, dacă am ști că e așa adevărat și am mai veni cu plângerea tocmai la dumneavoastră, ba din contra, încă am fi mulțumiți că nu ne-au dat în judecată, că doară pământul nu-l poți ascunde, și de asta că ei v-au mințit: noi dorim comisia să ne măsoare pământul și vom vedea mincinosul.   Chiar de am fi avut mai mult pământ, trebuia să măsoare, să facă acte și să ne dea în judecată și noi să ne tragem pedeapsa, dar nu să vină noaptea să ne prade și să spună că e Fond Krasnoi Armii (din rus. Fondul Armatei Roșii)…   Vă spun adevărat că toate astea s-au întâmplat din cauză că t. Kanaev al CRPC a căutat să-și bată joc de mine și, fiindcă eu I-am refuzat, a căutat să-mi facă fel de fel de răutate.   Eu m-am dus la el și îl întreb: de ce m-ați scos din serviciu, t. Kanaev, dar el mi-a răspuns că, odată ce eu nu m-am supus dorinței lui, să umblu mult și bine, că el o să facă în așa fel de n-o să mai capăt serviciu niciodată.   Bărbatul când a întrebat: de ce, t. Kanaev, îmi luați toată pâinea, eu ce o să mănânc și o vită cu ce să o țin, da’ el i-a răspuns: ce ai tu nevoie de vite, eu cum trăiesc dacă nu am vite, cât de mâncare, o zi vei mânca, două-trei – nu, și atunci vei ști că trăiești în Uniunea Sovietică, cât despre soția ta, las-o să mai stea acasă, să cetească ziare, să se mai odihnească puțin. Așa că judecați și dumneavoastră, nu din răutate a făcut asta?   […]  Nu vreau să scriu pe hârtie multe, că o să credeți că din răutatea mea fac asta, dar dacă o să trimiteți pe cineva la noi, atunci veți vedea cazul de față. Cei mai mulți țărani suferă, din cei săraci, la care au avut pământ mai mult, pâinea dacă au luat-o, imediat le-au dat-o îndărăt, dar văduvele de război plâng cu copiii din cauza bandiților.   Vă scriu în mod deschis: dacă dumneavoastră n-o să aduceți cazul la un sfârșit, eu voi scrie mai departe, până și t. Stalin va ști ce porcării s-au făcut în raionul Râșcani…. Așa se cade, ca pred. s/sovet să murdărească lumea cu cele mai urâte cuvinte și până când? Ne-a zis să nu mai venim la s/s, că el, dacă o vrea, ne va trimite în Siberia din sat și vom vedea cu ce o să ne ajutați dumneavoastră.”  Aceasta este o scrisoare pe care una dintre eroinele acelor vremuri s-a încumetat să i-o trimită Președintelui Consiliului de Miniștri al RSS Moldovenești, la Chișinău, atașată de Larisa Turea în „Cartea Foametei”.   Unele dintre scrisori erau adresate direct lui Stalin, și începeau cu „Dragă Iosif Vissarionovici Stalin” sau „Tătucă Stalin”. În scrisori erau enumerate diferite probleme, care, sperau ele, vor ajunge să le fie rezolvate de cei „de mai sus”. Multe dintre femei raportau sărăcia, faptul că li s-au luat cu forța bărbații, hrana sau postul de muncă.   *Despre importanța femeilor în perioada foametei, din 1946-1947, organizate de URRS în Moldova Sovietică, va vorbi istoricul și directorul Agenției Naționale a Arhivelor, Igor Cașu, în cadrul Conferinței pentru Prevenirea și Combaterea Violenței Împotriva Femeilor, organizate de Coaliția Națională „Viața fără Violență”, între 20 și 24 octombrie 2025. 
Un acoperiș bun este ca o promisiune ținută pe termen lung. Îți oferă protecție, liniște și o casă unde te simți în siguranță, indiferent de capriciile vremii. În Moldova, unde iernile pot fi aspre, iar verile toride, alegerea unui acoperiș nu este doar o chestiune de estetică, ci mai ales una de durabilitate și confort. Întrebarea este simplă: cum alegi corect dintre atâtea opțiuni? De ce contează alegerea acoperișului Gândește-te la acoperiș ca la scutul casei tale. El stă între tine și ploaia torențială, zăpezile grele sau vânturile puternice. Dar nu e doar despre protecție. Un acoperiș bine ales contribuie la eficiența energetică, reduce costurile cu încălzirea și răcirea și schimbă complet aspectul locuinței. Există multe tipuri de acoperișuri, dar secretul este să găsești echilibrul între frumusețe și rezistență. Materiale moderne pentru acoperișuri durabile Când vine vorba de materiale, în Moldova predomină acoperișurile metalice. Și nu întâmplător. Acestea sunt versatile, durabile și ușor de întreținut. La RoofArt, găsești mai multe opțiuni: -Țiglă metalică Nordica dublu-modulară gândită pentru montaj rapid și precizie. Fiecare panou se potrivește perfect, economisind timp și asigurând un finisaj impecabil. -Țiglă metalică Arctica Clasică un stil clasic, dar cu performanțe moderne. Potrivită pentru casele care combină tradiția cu nevoile actuale. -Tablă cutată practică și rezistentă, bună nu doar pentru acoperiș, dar și pentru fațade sau garduri. -Tablă ArtClick soluția premium, cu linii curate și montaj fără șuruburi vizibile. Ideală pentru cei care vor un design contemporan și minimalist. Aceste materiale nu doar rezistă la intemperii, dar și reduc grija întreținerii. Fiecare opțiune vine cu un set de avantaje, iar alegerea depinde de stilul casei și de prioritățile tale. Durabilitate și întreținere redusă Un acoperiș bun este investiția care îți întoarce liniște în fiecare zi. În Moldova, unde variațiile de temperatură pun la încercare orice construcție, rezistența devine un criteriu esențial. Acoperișurile metalice oferite de RoofArt sunt tratate pentru a rezista la coroziune, raze UV și șocuri mecanice. Un alt avantaj? Întreținerea minimă! Nu vei avea nevoie de reparații frecvențe sau costisitoare. O simplă verificare periodică este suficientă pentru a te asigura că acoperișul rămâne impecabil ani la rând. Estetică și valoare adăugată Un acoperiș schimbă fața casei tale. E primul lucru pe care îl observi când privești o locuință de la distanță. Țigla metalică aduce un aspect elegant, tabla ArtClick scoate în evidență modernitatea, iar combinațiile de culori și finisaje dau personalitate casei. Alegerea nu trebuie făcută la întâmplare. Aici intervine expertiza RoofArt. Compania oferă nu doar produse, ci și consultanță personalizată. Echipa analizează nevoile fiecărei case și recomandă soluția care combină cel mai bine estetică cu performanța. Montajul profesionist este cheia care asigură că acoperișul rezistă în timp și își păstrează toate calitățile. Investiție în liniște și siguranță Un acoperiș nu este doar o parte a casei. Este promisiunea unei locuințe protejate, confortabile și valoroase. În Moldova, unde condițiile meteo pot fi imprevizibile, alegerea acoperișului potrivit devine o decizie inteligentă. Dacă vrei protecție de durată, design atractiv și zero griji, optează pentru soluții testate și montaj profesionist. Alege cu încredere, iar casa ta îți va mulțumi în fiecare zi prin confort, siguranță și frumusețe.  

Scriitorul ucrainean Andrei Kurkov, autorul a peste 20 de romane și volume de non-ficțiune, traduse în peste 40 de limbi,  a fost prezent la Chișinău la Festivalul Internațional de Literatură FILIT. A devenit cunoscut pe plan internațional cu romanul Moartea pinguinului (Death and the Penguin), o satiră amară despre tranziția postsovietică, comparată adesea cu universul absurd al lui Kafka.

Am stat de vorbă cu el despre felul în care războiul din Ucraina i-a schimbat identitatea, despre locul literaturii în vremuri de propagandă și despre relația lui cu Republica Moldova.

– De la extinderea războiului, în 2022, v-ați schimbat modul în care vă raportați la propria identitate? În Moldova am observat că mulți vorbitori de rusă care înainte se identificau ca etnici ruși, acum se consideră moldoveni vorbitori de rusă. Poate exista o limbă în afara etniei? Cum priviți această graniță?

– Ce s-a întâmplat cu limba rusă după prăbușirea Uniunii Sovietice seamănă cu ce s-a întâmplat cu franceza în afara Franței. Diferența e că francofonia nu a fost folosită politic la fel cum Rusia a folosit rusofonia. Termenul „Russkiy Mir” a fost inventat și exploatat de Kremlin.

Limba rusă rămâne limba mea maternă. Oficial sunt etnic rus, deși rădăcinile mele sunt amestecate: familia mea vine din cazacii de pe Don, care au fost mutați acolo din Ucraina de Ecaterina cea Mare. Poate sunt ucrainean etnic, dar nu am dovezi.

Cert e că sunt rus ca etnie, dar ucrainean ca identitate politică. Faptul că vorbesc rusă nu-mi influențează poziția politică. Sunt lingvist, iubesc limbile. Vorbesc ucraineană fără accent, o folosesc de mult timp și scriu în trei limbi. Scriu în rusă și engleză, dar nu reprezint Imperiul Rus sau Englez, mă reprezint pe mine. Dar după 2022 nu mai pot vorbi în public în rusă. A vorbi azi rusește în spațiul public înseamnă să legitimezi arma Kremlinului. Scriu ficțiune în rusă, dar nu o public așa. Întâi o traduc în ucraineană și abia apoi merge spre alte traduceri.

– După 2022, Occidentul a devenit mai curios față de literatura Europei de Est. Ce evenimente din istoria regiunii credeți că nu și-au găsit încă vocea literară?

– Cred că multe subiecte au fost acoperite, dar adesea prin literatură slabă, care nu va rezista timpului. De exemplu, nu există un roman de clasă mondială despre Holodomor, foametea artificială din Ucraina. Avem cărți, avem filme, dar nimic la nivel clasic, care să intre în patrimoniul cultural global.

Problema e că unii autori cred că e suficient să abordezi tema, nu contează cum scrii. Dar când scrii prost despre un subiect atât de important, faci mai mult rău decât bine.

– Care este relația dvs. cu Republica Moldova? Ați avut prietenii cu scriitori moldoveni în perioada sovietică? V-a marcat vreo carte moldovenească?

– În anii ’70 am citit literatură moldovenească, dar din păcate nu-mi amintesc titlurile. Prima dată am fost în Moldova în 1975, la 14 ani. Aveam prieteni la Ceadîr-Lunga, la Comrat, la Cahul și la Chișinău. Țin minte doar vinul de casă din Comrat.

Un prieten din copilărie, Leonid, evreu, s-a mutat la Chișinău din cauza antisemitismului din școli. A absolvit aici Institutul de Cultură Fizică, apoi a emigrat în America. Ne vedem încă și azi. Pentru mine, Chișinăul rămâne legat de povestea lui și de sentimentul unui loc cald, primitor. Acum, când sunt din nou aici, senzația e aceeași: un oraș relaxat, cu un ritm lent. Poate pare „înghețat în timp”, dar pentru mine asta e parte din farmecul lui.

– Cum v-a schimbat războiul rutina de scris? Ce diferență există între personajele de dinainte și cele de după februarie 2022?

– Timp de doi ani n-am reușit să scriu ficțiune. Am terminat un roman început înainte de invazie, dar apoi m-am refugiat în Franța pentru câteva luni. Apoi m-am întors la Kiev. În perioada asta am scris trei cărți de non-ficțiune despre viața în război.

Abia acum reiau proza. Continui o serie de romane polițiste retro, dar mă simt schimbat ca scriitor și ca om. După ce scrii non-ficțiune despre oameni reali, simți că poți inventa personaje doar dacă acestea reușesc să fie mai puternice decât realitatea.

– În multe dintre romanele dvs. există umor negru și ironie. Mai e loc pentru ele în literatura scrisă pe timp de război?

– Da. Chiar și în eseurile mele de non-ficțiune am folosit umorul. Uneori e singurul mod de a înțelege absurditatea lumii. Dacă îl asculți pe Trump, de exemplu, e imposibil să nu râzi. În privința Rusiei, e la fel: propaganda Kremlinului a devenit o formă de comedie neagră. Dacă ești un om sănătos la cap, nu poți trăi fără umor, nici măcar în război.

– Cum contribuiți, ca scriitor, la construirea memoriei colective a războiului?

– Majoritatea scriitorilor ucraineni au renunțat la ficțiune și scriu acum non-ficțiune. Avem o nouă literatură a veteranilor, apărută după 2014–2015, când voluntarii care au luptat împotriva armatei ruse au început să-și scrie memoriile. Sunt sute de cărți, de calitate diferită. Unele vor dispărea, altele vor rămâne și vor deveni literatură de cult pentru generațiile tinere. Cred că dragostea pentru Hemingway va fi înlocuită cu dragostea pentru scriitorii ucraineni care vor scrie despre acest război.

– Peste două zile Moldova are alegeri (interviul a fost realizat vineri, n.r.), din nou marcate de dezinformare și propagandă rusă. Cum poate literatura contracara fenomenul propagandei?

– Cred că literatura poate să spună povești umane, nu doar povești politice. Și aceste povești pot ajuta oamenii, care sunt și alegători, să înțeleagă mai bine viitorul și consecințele fiecărei alegeri.

În plus, literatura creează granițe culturale. Iar granițele culturale trebuie să coincidă cu cele de stat. Dacă literatura națională e prea mică, alte literaturi și surse de influență vor ocupa locul. Cultura unește oamenii, cultura creează națiunea, nu banii și nu legislația.

Interviu realizat de Oxana Greadcenco

Mă visez în presă de pe la 15 ani. Tot atunci am început să public în ziare pentru elevi, să particip la proiecte radio. Am fondat reviste studențești, platforme online, ador Social Media. Am dus un blog activ peste zece ani și nu-mi imaginez să treacă o zi fără să scriu câteva rânduri. Am preluat administrarea Moldova.org în 2012 și nu mi-e frică să-l numesc proiectul vieții. Nu mai am timp pentru reportaje, eseuri și toate textele pe care visez să le scriu pentru Moldova.org, dar sunt fericită că pun umărul prin proiectele pe care le dezvoltăm la existența acestei echipe care documentează, scrie și publică materiale cu care ne mândrim.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.

Advertorial