TĂTICUL MODERN
Tudor Ceban a devenit tată la 29 de ani. Acum, la 35, are doi băieți și multe cunoștințe despre cum să crești și educi copiii pentru ca aceștia să devină niște adulți fericiți.
Cu soția sa sunt împreună de 12 ani. De 6 ani sunt cununați religios. „Nu suntem căsătoriți oficial și nici nuntă nu am făcut”. Ambii sunt liber profesioniști, lucrează de acasă. „Eu lucrez în domeniul IT, soția e manageră de proiecte în domenii foarte variate. Dacă trebuie de dus ceva la final, ea este experta.”

Încă înainte de prima sarcină, Tudor cu soția sa mergeau la cursuri prenatale pentru a se pregăti cum se cuvine de noul rol. „Cu fiecare seminar, deveneam tot mai fascinat de lucrurile pe care le aflam, de faptul că erau prea puțini bărbați prezenți în sală și că se pierde așa bunătate de informație.”

Apoi au urmat cursuri postnatale, despre asistarea la naștere, alăptare, etc. „Treptat, am început a citi și cărți, urmăream bloguri și canale de YouTube.”
Blogul
Tot în acea perioadă, Tudor a înțeles că își dorește să împărtășească informația pe care a adunat-o și cu alți părinți. „Am simțit că e momentul să lansez un blog - Tăticul Modern, în care să scriu despre experiența mea de proaspăt tătic și să promovez intens implicarea taților în creșterea și educarea copiilor.”
Blogul a fost lansat în 2015. Acesta a pornit cu un material despre cum a copt pentru prima dată pâine. „Am fost la un masterclass care m-a inspirat foarte mult. Am tot copt pâine câțiva ani, până când a apărut și în comerț. Apoi mi-am încheiat cariera de brutar.”

Informațiile pe care le împărtășește pe blog sunt culese de pe la cursurile la care a mers împreună cu soția înainte de a concepe primul copil, „ca să știm ce ne așteaptă”. Pe blogul său și mai ales pe pagina sa de Instagram, Tudor postează destul de des informații despre experiența lui, exemplele de comunicare și relație cu copiii, dar și diferite sfaturi de creștere a copiilor. Acestea îi aduc un feedback pozitiv, 90% din acesta venind de la mămici.
“
Îmi doresc să am mai mulți tătici printre urmăritori, însă înțeleg că până la urmă mămicile transmit mesajul mai departe.
Deci, practic, ajung și la bărbați.
Dar sunt și tătici care-i scriu frecvent lui Tudor, povestindu-i experiențele sau îngrijorările lor. Totuși, aceștia preferă să-i scrie în privat și mai puțin prin comentarii publice. „Atâta timp cât mesajul meu ajunge la ei, e super ok. Oricum, din 2015 și până în prezent, lucrurile au evoluat. Văd tot mai mulți tătici la terenul de joacă, la plimbare cu căruciorul sau cu bebelușii în sling și asta mă bucură enorm.”

Prietenii care au copii sunt și ei foarte implicați în creșterea și educarea lor, „nu datorită mie, ci a faptului că ei au ales să se implice. Probabil, ne înconjurăm de oameni cu care rezonăm.”
Modelul masculin
Fiecare părinte are rolul său de neînlocuit într-o familie, consideră Tudor. Iar dacă unul dintre părinți lipsește, copilul va prelua modelul feminin sau masculin din altă parte, de la o altă persoană din cercul său.

„Mi-am dorit ca modelul masculin din viața lor să fiu eu. Și lucrez intens cu mine, evoluez, învăț, ca să fiu un exemplu din ce în ce mai bun pentru ei. Gândul că într-o zi vor ajunge tătici implicați ca și mine mă face extrem de fericit”, mărturisește Tudor.
De ceva timp, Tudor a observat că cei doi copii ai lor deja își conturează caracterele. Fiecare dintre ei își dezvoltă trăsături de personalitate. „Cel mai mare, Cristi, are o poftă de cunoaștere a lumii pe care noi, maturii, uneori nici n-o prea înțelegem. E o fire artistică, pasionat de frumos, muzică, dans. Este foarte empatic și dornic de comunicare. Mezinul, Alex, e foarte independent, relaxat și plin de dragoste pentru tot. Foarte des exclamă «Uaaau!» - practic, la orice. De asemenea, e foarte atașat de fratele său și cred că e şi foarte fericit că are un frate mai mare.”

Activitatea sa îi permite să îmbine munca și creșterea copiilor, fără a se influența negativ una pe alta. Când apar urgențe, Tudor și soția se ajută reciproc. „Dacă am vreo ședință, soția stă cu copiii și îmi asigură concentrarea de care am nevoie, iar când ea are ceva urgent, eu mă ocup de ei. Când e nevoie să mergem la matinee sau la medic, ne luăm liber și recuperăm ulterior, serile, nopțile, weekend-urile, pentru că prioritate au copiii. Prioritate are familia.”
În spatele unui tată implicat, este
o mamă care-și încarcă bateriile
Cea mai bună metodă de a normaliza o asemenea relație a taților cu copiii este forța exemplului. Cu cât mai mulți tătici se vor implica, adaugă Tudor, cu cât mai mulți vor fi vizibili pe rețele, în presă, dar și în stradă, cu atât mai mulți tați implicați vor apărea. „Avantaje implicării taților sunt foarte multe și nu doar pentru copii, începând cu conexiunea tată - copil și terminând cu faptul că în spatele unui tată implicat, este o mamă care-și încarcă bateriile. Iar dacă mama e fericită, atunci toată familia este fericită”, spune el.
“
În afară de naștere și alăptare, tot ce poate
face o femeie, poate face și un bărbat.
Familia în care creștem și cea pe care o creăm mereu are legături. Tudor a fost crescut mai mult de femei, printre femei. Asta l-a determinat să fie mai empatic și mai sensibil la nevoile celor din jur. Și pentru că în copilărie i-a lipsit prezența unei figuri masculine, acum compensează asta cu copiii lui, explică dânsul.
„Dacă în copilărie părinții tăi nu te lăsau să te tăvălești pe jos pentru că-ți murdăreai hainele și strigau la tine sau te pedepseau pentru asta, cel mai probabil vei reacționa și tu la fel, când copilul tău se va tăvăli pe jos. Pentru că ai crescut cu acel model de parenting și efectiv, nu știi cum altfel să reacționezi. Partea bună e că poți învăța. Mergi la ateliere, citești cărți, urmezi cursuri on-line și-ți modelezi un alt stil de educare. Astfel, le oferi copiilor tăi copilăria pe care tu ți-ai dorit-o dintotdeauna.”
“
Prieteniile vin și pleacă, familia e
cea care rămâne mereu lângă tine.
Importanța familiei i-a fost fixată tot de părinți. „Ei m-au învățat că familia e pe primul loc. Că suntem o echipă, ne ajutăm, ne susținem și ne ascultăm reciproc. De sărbători ne adunăm la părinți, indiferent unde suntem și ce planuri avem, întâi de toate mergem la ei.”
Text de Eugenia Wetz
Sursă foto: Tudor Ceban, instagram.com/taticul_modern/
Acest material este realizat de Moldova.org cu suportul Fundaţiei Est-Europene, din resursele financiare acordate de Fundația OAK. Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Est-Europene sau al Fundației OAK.
În centrul capitalei, după o poartă forjată de culoare neagră, treci printr-o grădină plină cu flori. Ajungi la atelierul unde arta prinde contur, caii verzi sunt pe pereți, iar nuca rămâne sădită în tencuială. Este locul unde a luat naștere Cocoșul Roșu. În căsuța cu un nivel, unde de pereții odăilor se sprijină picturi mari și mici, domină o atmosferă relaxantă, plină de culori. Cafeaua din ibric începe să fiarbă, iar Vasiluța Vasilache o ia cu nonșalanță de pe foc și lasă licoarea neagră să se potolească pe măsuța de lângă prispă. Afară e cald și plăcut și reușești să uiți de agitația care se derulează la doar câțiva metri distanță.

Plecarea

Vasiluța, o femeie cu privirea caldă, părul negru ondulat și răvășit, își răsucește fără grabă o țigară și o trece printre degete. Cocoșul Roșu este locul unde și-a dat frâu liber imaginației și a creat. A creat mulți ani, fără pauze. Ea vine la atelier ca la lucru. Dimineața la 8:00 deja pășește pragul casei. Pune cafeaua la fiert și începe să picteze, apoi mai răspunde la câteva apeluri. Se întâmplă să mai stea în rânduri interminabile la vreo instituție de stat după niște ștampile, „așa-i când ai un ONG”, râde Vasiluța.
Ea s-a împrietenit cu arta în timpul studiilor pe care le-a făcut în București. După absolvire, s-a grăbit să-și strângă geamantanul și să plece în Israel. „Eram curioasă să văd cum e acolo”, povestește Vasiluța. A stat în Israel șapte ani, apoi a revenit acasă, în Moldova, de unde plecase la vârsta de 16 ani.
„Eram curioasă să văd cum e acolo”.
„Începuse războiul cu Libanul și acest lucru mă stresa. Urmăream la TV știri despre războiul care se întâmpla la 100 km de casă. Atunci m-am întrebat dacă îmi doresc acest lucru pentru copilul meu. Era un necunoscut care nu te lăsa să respiri”, spune ea, aprinzându-și țigara.

„Eu doar sunt hudojnik”

A lucrat câțiva ani la biblioteca evreiască din Chișinău, iar într-o zi și-a spus: „Aici este bine, dar eu doar sunt hudojnik (pictoriță)”. A plecat de acolo și a început să organizeze ateliere de creație, iar în timpul unei întâlniri cu prietenii s-a gândit să lanseze un ONG. „Eram o gașcă de artiști liber-profesioniști, plini de ambiții, care voiau să facă ceva. Așa a apărut și Cocoșul Roșu”. Era anul 2014 și de atunci, Vasiluța vine zilnic la atelier. Are un program de lucru bine stabilit, care o organizează și o responsabilizează. „Astfel, în cele 24 de ore dintr-o zi am găsit loc și pentru treburile de management, și pentru creație, și pentru odihnă”, spune ea. 
Cocoșul Roșu este o comunitate care promovează proiectele culturale și e un spațiu alternativ, accesibil pentru artiști sau oameni creativi. Iar beciul atelierului a fost transformat într-o galerie și un loc potrivit pentru performance. „Am numit-o Galeria Ou. Dacă avem Cocoș, de ce să nu avem și un Ou?!”, râde Vasiluța.
„Dacă avem Cocoș, de ce să nu avem și un Ou?!”
Pandemia, însă, a anulat toate evenimentele, a închis galeriile și a șters orice urmă de comenzi. „În pandemie, nu e timp de artă…”, constată Vasiluța și scoate melancolică câteva rotocoale de fum. A fost nevoită să caute soluții și un loc pentru cultură, artă și creație. Astfel, împreună cu fotografa Ruxanda Spătari, a participat la un curs de management și a „mutat” Galeria Ou în mediul online. 

Galeria Ou

Proiectul a prins contur în aprilie 2021, iar pe site găsești o serie de picturi imprimate pe pături, pernuțe decorative și pe torbițe. Acestea sunt de o calitate atât de bună, încât ai impresia că poți observa chiar pensula trecută pe pânză de către artist. „Vrem să facem operele de artă mai accesibile pentru fiecare, dar și să-i ajutăm pe artiștii de la noi. Visăm să ajungem pe piața internațională și să promovăm arta din Moldova”, ne spune Ruxana, o tânără energică, cea care este responsabilă de aspectul site-ului și are grijă ca fiecare comandă să ajungă la timp. „Nu vorbim astăzi despre profituri, ci despre menținere și despre  «hai să ne mișcăm!»”, explică ea, menționând că scopul este nu de a crea un magazin online, ci o comunitate artistică. „Moldova are multă lume talentată. Îi știi? Nu-i știi, dar cum îi cunoști? Devenim mai uniți. Doar așa îi descoperi”, o completează Vasiluța, zâmbindu-i cald. 
În Galeria Ou vei descoperi și picturile colorate și pline de viață ale lui Mihai Lazări. El spune că nici pandemia, nici indiferența autorităților nu e motiv să te oprești să creezi, iar astfel de comunități artistice și proiecte ar putea înviora puțin pe cei care trăiesc din artă. „Arta în zilele bune nu prea merge, dar cu pandemia asta… Dar cum trăiam cu artă înainte de pandemie, așa și trăiesc. Însă, este greu, pentru că foarte puțini oameni apreciază cultura”, spune Mihai.  
Afară începe să se întunece, soarele se mai potolește, iar pe cărărușa îngustă printre copaci și flori merg doi bărbați. Se îndreaptă spre Cocoșul Roșu, unde mirosul de cafea fierbinte se răspândește în valuri. Vasiluța le zâmbește larg și fără să îi întrebe, toarnă cafeaua în ceșcuțele mici și le pune pe masă. Visul ei cel mai mare este ca într-o bună zi, Cocoșul Roșu să se mute pe malul Mediteranei. „Mi-a lipsit marea în timpul pandemiei, dar pentru că imaginația îmi este bogată, adesea îmi spun că ea e după colț, acolo… Ieși din curte și ajungi pe litoral”, zice visătoare artista. 
Vom avea 23 de partide în cursa electorală. În această săptămână au apărut două sondaje care arată cât de diferite pot fi rezultatele, dacă le privești din perspectiva finanțatorilor – fie partide politice, fie societatea civilă. Am mai aflat și că Vlad Filat îi plătea salariu lui Bogdan Țîrdea.

Luni, 7 iunie

Pentru că suntem în plină campanie electorală, principalele evenimente din această săptămână au fost legate de lansările în campanie. AUR, formațiunea pe listele cărora se află Dorin Chirtoacă și Valeriu Munteanu, s-a lansat în campania electorală. Lansarea a avut loc la gara feroviară din Chișinău. Însă, aceștia nu au vorbit despre problemele de la calea ferată, dar mai mult despre deportări. Ulterior, aceștia au urcat într-un autocar și au anunțat că se vor porni prin țară să vorbească despre unire. Fostul premier Vlad Filat recunoaște că l-a plătit pe Bogdan Țîrdea. Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Filat declară că analistul politic – actual candidat la funcția de deputat pe listele blocului PSRM-PCRM – „mușcă din mâna care l-a hrănit”. Țîrdea nu a venit cu nicio replică, deși e foarte activ pe canalul său de telegram. Suspect.

Marți, 8 iunie

Cu o săptămână înainte, CEC a stabilit că în diasporă vor fi deschise 139 de secții, la fel ca și la alegerile prezidențiale din 2020. Totuși, potrivit unei noi decizii, diaspora va putea vota și în alte 9 secții adiționale. Acestea vor fi deschise în mai multe țări unde s-au format aglomerații în 2020, precum Marea Britanie, Franța și Germania. Decizia oricum a nemulțumit PAS, PPDA, AUR, PUN și Blocul Renato Usatîi, care au contestat-o. Potrivit lui Renato Usatîi, candidat la funcția de deputat din partea Blocului „Renato Usatîi”, unii membri CEC ar putea demisiona pentru a bloca procesul de organizare a alegerilor parlamentare anticipate. Scenariul este confirmat indirect de către președintele CEC, Dorin Cimil, care, însă, a spus că deocamdată nu știe nimic despre asta, deși au existat astfel de discuții anterior. În așa situație, Parlamentul ar urma să se convoace rapid pentru a numi o nouă componență CEC. În această săptămână, au fost publicate două sondaje. În primul, realizat de Asociația Sociologilor și Demografilor, PAS și blocul PSRM/PCRM sunt la o distanță de doar câteva zecimi de procent. Despre cel de-al doilea sondaj, povestesc un pic mai jos.

Miercuri, 9 iunie

Controversatul om de afaceri Veaceslav Platon spune că Vladimir Plahotniuc deja nu mai are influență în Republica Moldova. În cadrul unei emisiuni televizate, acesta a afirmat că Plahotniuc, aflat în prezent în Cipru, are bani doar pentru a trăi de pe o zi pe alta, la un nivel cât de cât luxos, dar nu mai are fonduri suficiente pentru a influența procesele politice din țară. Președintele PSRM Igor Dodon spune că, dacă câștigă alegerile, țara noastră va începe să producă vaccinul Sputnik V. Declarația este combătută inclusiv într-un articol pe Moldova.org, unde menționăm că acest proces este foarte complicat și, cel mai probabil, nu este rezonabil din punct de vedere economic. Cel de-al doilea sondaj referitor la partidele care ar intra în Parlament, publicat deja de comunitatea societății civile Watchdog, arată că PAS ar putea obține o majoritate parlamentară cu peste 55 de deputați. Andrei Spânu, unul din candidații PAS, spune că „aceasta este totuși o prognoză prea optimistă”.

Joi, 10 iunie

Blocul Electoral „Renato Usatîi” este lider detașat la cheltuielile de campanie electorală. În primele 2 săptămâni, blocul condus de Usatîi a raportat cheltuieli în valoare de 2,75 milioane de lei, în condițiile unor venituri de 4,4 milioane. Pe locul 2 se situează Blocul Electoral al Comuniștilor și Socialiștilor – cu 749 de mii de lei cheltuiți și 750 de mii venituri, urmat de Partidul Șor – cu cheltuieli de 744 de mii de lei și venituri de 760 de mii. PAS a cheltuit 620 de mii de lei, în condițiile unor venituri de 1,72 milioane de lei, iar PDM raportează 541 de mii de lei cheltuiți din venituri în valoare de 712 mii. Comuniștii și socialiștii au depus o contestație la CEC, în care s-au declarat nemulțumiți că PAS folosește în campanie imaginea Maiei Sandu. Mai exact, aceștia au contestat faptul că cei de la PAS au menționat într-un pliant electoral că „Maia Sandu a fondat PAS” și că „alături de PAS, Maia Sandu a ajuns la președinție”. Dacă va fi admisă contestația, toate exemplarele acelor pliante vor trebui distruse.

Vineri, 11 iunie

În buletinul electoral pentru alegerile din 11 iulie vom avea 23 de concurenți electorali. Astăzi, în ultima zi, au depus actele și Partidul Schimbării, condus de activistul Ștefan Gligor, Partidul Oamenilor Muncii, Partidul Noua Opțiune Istorică (care recent și-a schimbat denumirea în Partidul Alternative și Șanse) și candidatul independent Veaceslav Valico.

Între timp în Moldova

În această săptămână, două persoane publice au decis să-și pună capăt zilelor. Republica Moldova nu are o linie fierbinte națională anti-suicid, care să ajute la prevenirea acestor cazuri. Singura inițiativă în acest domeniu aparține societății civile, care și ea este, la rândul ei, finanțată din granturi și proiecte externe.
La alegerile anticipate din 11 iulie vor fi 24 de candidați. Prezentăm în continuare fiecare candidat, pe scurt. 1. Partidul „Acasă Construim Europa” Partid condus de fostul polițist, Gheorghe Cavcaliuc. Partidul a fost fondat în anul 2020, și s-a lansat în campania electorală din 2020 printr-o ceremonie „interesantă”, care a constat dintr-o tânără care iese dintr-un coșciuc în fața unei case bătrânești risipite. Pe lista partidului sunt 70 de candidați (38 de femei și 32 de bărbați), marea lor majoritate fiind persoane necunoscute. 2. Partidul Acțiunii Comune – Congresul Civic Este o formațiune politică fondată în anul 2020 de foștii comuniști Iurie Muntean, Marc Tkaciuc și Zurab Todua, care se regăsesc pe lista electorală pe locurile 1, 3 și 4. În total, sunt 101 candidați pe listă. 3. Blocul Electoral „Renato Usatîi” Este un bloc format dintre Partidul Nostru și Partidul Patria și poartă numele primarului de la Bălți, „Renato Usatîi”. Majoritatea covârșitoare a candidaților sunt de la Partidul Nostru – activiști de partid, primari, consilieri locali și municipali, în frunte cu primarul de Bălți, Renato Usatîi. 4. Partidul „Șor” În fruntea listei este deputatul Ilan Șor, președinte al formațiunii, aflat în prezent în căutare internațională. Pe listă mai sunt și mulți deputați actuali, precum Marina Tauber și Denis Ulanov, dar și foști membri ai platformei „Pentru Moldova” – Sergiu Sîrbu, Ruxanda Glavan, etc. 5. Partidul Acțiune și Solidaritate Partidul a fost fondat de actuala președintă de țară, Maia Sandu. În prezent, este condus de deputatul Igor Grosu. Pe listă sunt 102 candidați, printre care putem regăsi deputați, consilieri prezidențiali, foști miniștri în guvernul Sandu și diferiți oameni din organizațiile teritoriale ale PAS. 6. Blocul Electoral al Comuniștilor și Socialiștilor Bloc format dintre PSRM (Igor Dodon) și PCRM (Vladimir Voronin). Lista blocului este împărțit aproape chirurgical – un comunist la fiecare trei socialiști. Găsim foști și actuali deputați, pe primele două poziții fiind cei doi președinți de partid – foști președinți de țară: Vladimir Voronin și Igor Dodon. 7. Mișcarea Profesioniștilor „Speranța Nadejda” O formațiune care a participat la majoritatea scrutinelor electorale, începând cu 1994, sub diferite denumiri electorale. În prezent, în fruntea acesteia este activistul Andrei Donică, care a devenit cunoscut prin faptul că l-a stropit cu o găleată cu lapte pe guvernatorul BNM, Sergiu Armașu. Pentru că Donică este în prezent primar de Condrița, acesta l-a plasat în fruntea listei pe tatăl său, Ilie Donică. Sunt 53 de candidați la funcția de deputat pe listă, minimum admis de legislație. 8. Partidul Democrat din Moldova În fruntea listei se regăsește fostul premier, actual președinte de partid – Pavel Filip. În top sunt deputații Alexandru Jizdan, Monica Babuc, Ghenadie Buza. Pe a 5-a poziția urma să fie președintele de onoare, Dumitru Diacov, care însă a declarat că și-a cedat locul unei persoane mai tinere, Mihai Olărescu. 9. Partidul „Platforma Demnitate și Adevăr” Formațiune condusă de Andrei Năstase. Pe listă se regăsesc actualii deputați ai PPDA, dar și nume noi, precum Iana Stanțieru, manageră pe resurse umane la Johnson&Johnson, sau primarul de Costești, Ialoveni, Vasile Bortă. Ultimii, dar și Maria Ciobanu, sunt declarați neafiliați. 10. Partidul Unității Naționale În fruntea partidului declarat unionist este istoricul și deputatul Octavian Țîcu. Alături de el îl găsim și pe deputatul Iurie Reniță, pe Ana Guțu, pe Iuliana Gorea Costin și pe Dorin Dușceac, fost șef al Biroului pentru Relații cu Diaspora. 11. Partidul „Democrația Acasă” În fruntea listei și partidului este activistul civic Vasile Costiuc. Acesta a declarat că motorul campaniei electorale a partidului va fi pagina sa de Facebook, care are câteva zeci de mii de vizualizări la fiecare transmisiune live din teritoriu. În listă apar mai mulți activiști de partid. 12. Partidul NOI În fruntea listei este președintele partidului, Vladimir Dachi. Partidul este format din anul 1999, dar nu a participat niciodată la alegeri, în acest moment fiind doar un „partid-ștampilă”, fără intenție sau activitate politică reală. 13. Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei Este un partid condus de fostul premier Ion Chicu. Pe lista electorală se regăsesc doi foști miniștri în cabinetul său – Viorica Dumbrăveanu și Anatol Usatîi. Aici se mai regăsește și fosta deputată PD, Valentina Stratan. Partidul este cel mai tânăr în Republica Moldova, fiind înregistrat pe 16 aprilie 2021. 14. Alianța pentru Unirea Românilor Un partid format pe scheletul juridic al „Partidului Liberal Reformator”, devenit ulterior „Partidul Popular Român”, în frunte cu activistul Vlad Bilețchi. La partid a aderat cu tot cu formațiune și Valeriu Munteanu, președinte al Uniunii Salvați Basarabia. Dorin Chirtoacă, președinte PL, candidează și el pe listele acestui partid. Lista este deschisă de Victoria Grosu-Vremeș, coordonatoare a filialei AUR în Italia, unde mai sunt incluși și 6 deputați și senatori în Parlamentul de la București care, teoretic, ar putea deveni pentru o lună deputați a două țări simultan (până s-ar hotărî în care țară vor să muncească). 15. Partidul Verde Ecologist Lista este deschisă de Olga Afanas, vicepreședintă a partidului. În listă mai apare și fostul Ministru al Apărării în perioada cât PL a fost la guvernare, Vitalie Marinuță, dar și activistul Oleg Brega. Ultimul intenționa să candideze independent, dar până la urmă s-a lăsat convins să participe pe aceste liste, întrucât nu avea șanse să colecteze suficiente semnături. 16. Partidul Legii și Dreptății Mariana Durleșteanu, care a devenit vestită după ce a fost propusă de PSRM la funcția de prim-ministru în această primăvară, este în fruntea listei acestui partid, condus de generalul Nicolae Alexei. 17. Partidul Puterea Oamenilor Fostul primar interimar al capitalei, Ruslan Codreanu, a fondat acest partid în martie 2021. Pe lângă dânsul, în fruntea listei mai este și pediatrul Mihail Stratulat și alte 57 de persoane. 18. Partidul Regiunilor din Moldova Un partid format de fostul guvernator al Găgăuziei, Mihail Formuzal. În prezent, formațiunea este condusă de Alexandr Kalinin, iar sediul central al partidului se află în orașul Bălți. 19. Partidul „Patrioții Moldovei” Un partid moldovenist, devenit faimos în urma altercațiilor cu unioniștii din 2013. A fost inactiv în ultimii 8 ani. Este condus de Mihail Garbuz. 20. Partidul Schimbării  Un partid fondat în anul 2021 de activistul Ștefan Gligor. Pe lista acestora, depusă în ultima zi, se regăsesc experții Corina Gaibu și Sergiu Tofilat, dar și antreprenorul Sergiu Postică. 21. Partidul Noua Opțiune Istorică  Denumirea anterioară a partidului este Partidul Național Român. Nu a participat la scrutine anterioare, însă a devenit vestit după ce și-a schimbat denumirea „Partidul Alternativă și Șanse”, abreviere identică cu Partidul Acțiune și Solidaritate. 22. Partidul Oamenilor Muncii Un partid care a mai participat pe lista națională la alegerile din 2019. 23. Candidatul independent Veaceslav Valico În prezent, acesta este vlogger renumit pentru că a fost prezentat într-un film propagandistic din 2014 drept „vinificator afectat de semnarea acordului de asociere al R. Moldova cu UE”, deși acesta nu are activitate în domeniul vinificației, ci era în acel moment activist pentru PDM.
Anual, la nivel global, se înregistrează peste 14 milioane de cazuri noi de cancer, iar 8,8 milioane de persoane diagnosticate cu cancer decedează. Cea mai răspândită formă de cancer este cancerul mamar. Peste 1000 de femei din țara noastră sunt diagnosticate, anual, cu cancer la sân. 90% dintre cazurile de cancer la sân diagnosticate în stadiu incipient pot fi vindecate complet. Iar pentru că această maladie poate fi asimptomatică la etapa inițială, medicii le recomandă femeilor să-și examineze sânii lunar – înainte și după menstruație, pentru a observa cât mai repede orice schimbare.   

Cum îți examinezi sânii

Sub duș, folosindu-te de vârful degetelor fă mișcări circulare pe tot sânul, din exterior spre centru. Verifică întregul sân, inclusiv subrațul. Verifică fiecare umflătură, porțiune îngroșată sau dură.  

Enlarge

palpare-1
Foto: Ecaterina Buruiană
Dacă observi vreo schimbare, fă-ți o programare la medicul ginecolog. Verifică-ți ambii sâni regulat, în aceeași perioadă a lunii, pentru a te familiariza cu țesuturile lor și a putea sesiza când apare vreo schimbare. În fața oglinzii, privește-ți sânii cu mâinile ținute în lateral. Apoi ridică-ți brațele deasupra capului. Verifică forma sânilor, dacă există umflături, adâncituri ale pielii sau modificări ale sfârcurilor.  

Enlarge

palpare-oglinda
Foto: Ecaterina Buruiană
Așează-ți palmele pe șolduri și apasă ferm pentru a-ți contracta mușchii pectorali. Nu-ți face griji dacă sânul drept nu este la fel ca cel stâng – majoritatea femeilor au sâni disproporționați. Verifică fiecare sân în parte să vezi dacă prezintă vreo adâncitură, pliuri ale pielii sau alte schimbări. Dacă simți sau vezi ceva ce pare neobișnuit, fă-ți o programare la medicul ginecolog. De asemenea, poți verifica sânii stând așezată. Pune o pernă sub umărul drept și pune brațul drept sub cap. Folosind mâna stângă atinge cu vârfurile degetelor, cu mișcări circulare, tot sânul drept până la subraț. Efectuează palpări ușoare, medii și ferme. Prinde sfârcul – verifică dacă apar scurgeri și umflături. Repetă aceeași pași și pentru sânul stâng.  

Enlarge

1
Foto: Ecaterina Buruiană

Ceva s-a schimbat. Ce faci?

Dacă ai observat un nodul sau anumite schimbări la nivelul sânului, trebuie să mergi la medicul de familie, care ar îți va da îndreptare la ginecolog și la analiza de sânge. „Întotdeauna este important ca femeile care au depistat unele nereguli să meargă la medicul ginecolog cât mai repede posibil. Iar dacă medicul va depista anumiți noduli, pacientul va fi trimis să consulte specialistul mamolog”, explică medica Elena Neaga. Pentru a colecta informațiile necesare, medicul te va întreba despre istoricul medical, va examina sânii și ganglionii limfatici. După consultație, îți va fi indicată mamografia sau ecografia mamară. Iar pentru conturarea unei imagini mai clare, s-ar putea să fii îndemnată să faci rezonanță magnetică nucleară (cunoscută ca RMN). Însă, etapa decisivă pentru confirmarea sau excluderea diagnosticului de cancer mamar îl reprezintă biopsia (puncția). Aceasta presupune prelevarea unor celule sau porțiuni de țesut din formațiunile suspecte ale sânilor, cu trimiterea ulterioară la laborator pentru examinarea celulelor. Majoritatea acestor analize sunt făcute la Institutul Oncologic din Chișinău sau la clinicile private. 

Cum poți preveni

Organizația Europe Against Cancer a elaborat un Cod anticancer, care enumeră o serie de acțiuni pentru prevenirea cancerului:
  • Nu fuma. Dacă ești fumător, renunță la acest obicei sau nu fuma în prezența nefumătorilor;
  • Evită obezitatea. Fă exerciții fizice în fiecare zi timp de cel puțin 30 de minute;
  • Consumă zilnic legume, fructe și cereale. Limitează consumul de alimente care conțin grăsimi animale, precum și consumul de alcool;
  • Evită expunerea excesivă la radiațiile solare.
De asemenea, este recomandat ca femeile care-și încep viața sexuală să efectueze anual un control ginecologic. După vârsta de 25 de ani, este bine să participi la programele de screening pentru depistarea cancerului de col uterin sau cervical.  
  În 2020, 2,3 milioane de femei din toată lumea au fost diagnosticate cu cancer la sân, iar 685 de mii au decedat din cauza acestei maladii.  
În vara anului 2018, a fost lansată campania „Un doctor pentru tine”, în cadrul căreia trei camioane dotate cu echipament medical pentru depistarea cancerului mamar au pornit prin mai multe raioane din țară. Astfel, localnicele satelor unde se oprea camionul puteau să-și facă o mamografie gratuită. La nivel global, se prognozează o creștere a cazurilor noi de cancer. Anume din acest considerent, în fiecare an se organizează campania „Luna în roz”, scopul căreia este conștientizarea maladiei și posibilităților de prevenire, depistare precoce și tratare a cancerului mamar. Această campanie este inițiativa din 1985 a Societății Americane a Cancerului, stabilită prin convenție internațională și susținută de Organizația Mondială a Sănătății (OMS). În timpul acestei luni, sunt organizate evenimente, consultări și analize gratuite, campanii ample de informare pentru prevenirea sau depistarea timpurie a maladiei.
Pentru prima dată în mai mult de un secol, pe harta Pământului se face o schimbare majoră. National Geographic, organizație științifică și educațională non-profit, ale cărei standarde de cartografiere sunt utilizate în numeroase atlase, a anunțat că recunoaște oficial corpul de apă ce înconjoară Antarctica ca fiind al cincilea ocean – Oceanul Sudic. Totul se face pentru a-l salva de efectele încălzirii climatice.  Geografii au dezbătut dacă apele din jurul Antarcticii aveau suficiente caracteristici unice pentru a-și merita propriul nume sau dacă erau pur și simplu apele sudice și reci ale oceanelor Pacific, Atlantic și Indian.  Noul ocean formează un inel și se extinde de la linia de coastă a Antarcticii până la 60 de grade latitudine sudică și este diferențiat de alte oceane prin curent și nu după continent, cum se întâmplă în cazul celorlalte patru oceane. Apele oceanului și continentul antarctic ocupă un spațiu de două ori mai mare decât SUA, potrivit Agenției Centrale de Informații.  Oamenii de știință estimează că Curentul Antarctic Circumpolar, căruia i se mai zice și „curentul Antarctic de Vest” sau „curentul Vânturilor de Vest”, s-a format acum circa 34 de milioane de ani, când Antarctica s-a separat de America de Sud. Acest lucru a permis ca fluxul de apă să circule fără obstacole în jurul polului sud al Terrei.   Curentul menține apele calde departe de Antarctica, motiv pentru care continentul reușește să-și mențină stratul de gheață întreg. Specialiștii spun că apele sunt mai reci și mai puțin sărate în interiorul curentului.    „Celui care a fost acolo îi va fi greu să explice de ce este atât de fascinant. Dar toți vor fi de acord că ghețarii sunt mai albaștri, aerul mai rece, munții mai intimidanți, iar peisajele mai captivante decât în orice altă parte”, spune Seth Sykora-Bodie, om de știință marin la Administrația Națională Oceanică și Atmosferică a SUA și cercetător la National Geographic.   

De ce are loc schimbarea acum?  

„Oceanul Sudic a fost recunoscut mult timp de oamenii de știință, dar pentru că nu a existat niciodată un acord la nivel internațional, nu l-am recunoscut niciodată oficial”, spune Alex Tait, geograf al National Geographic Society. Acesta a mai menționat că apele din jurul Antarcticii, adică Oceanul Sudic, formează o „regiune ecologică distinctă, definită de curenții și temperaturile oceanice”.  Prima încercare de a recunoaște Oceanul Sudic a fost făcută în 1890 de către Consiliul SUA pentru nume geografice. Dar încercările de a recunoaște hotarele și numele oceanului la nivel internațional au eșuat. Totuși, Consiliul a început să folosească numele încă din 1999.  

Enlarge

unnamed
Foto: Gauthier Chapelle, International Polar Foundation
Organizația hidrografică internațională, după care National Geographic se conduce în etichetarea hărților, a recunoscut Oceanul Sudic în 1937, dar a abrogat această denumire în 1953, din cauza unor controverse. De atunci, nu a mai primit acordul deplin de la membrii săi pentru a reintegra Oceanul Sudic pe hărți.  Decizia National Geographic de a recunoaște al cincilea ocean are două scopuri.  
  1. Să atragă atenția la modul în care schimbările climatice modifică Oceanul Sudic. Luna trecută, cel mai mare aisberg din lume, cu o dimensiune de peste trei ori mai mare decât Los Angeles, s-a desprins de continentul Antarctica. În februarie, s-a desprins un alt aisberg, mai mare decât orașul New York.De asemenea, Oceanul Sudic „cuprinde ecosisteme marine unice și fragile, care găzduiesc o viață marină minunată, cum ar fi balene, pinguini și foci”, a declarat pentru revista National Geographic cercetătorul Enric Sala.   
  1. Al doilea scop se referă la educație. „Credem că este foarte important, atât din punct de vedere educațional, cât și din punct de vedere al etichetării hărților, să atragem atenția asupra Oceanului Sudic ca al cincilea ocean”, a declarat Tait.  
  Surse informaționale: National Geographic; The Guardian; The Washington Post; USA Today.   Foto principală: Aisberguri lângă Marea Weddell. Adriana Tamayo / VWPics/Universal Images Group via Getty Images
Coperta cărții mi-a sărit în față în reprizele mele de căscat gura pe Instagram, iar în următoarele minute, din click în click, am ajuns să-i cunosc povestea. Dar nu suficient cât să-mi potolesc curiozitatea. Cine e Elena? Ce a făcut-o să se apuce de scris? O fi fiind de vină imigrarea? Cum a fost colaborarea cu ilustratoarea Aliona Bereghici la distanță? Am vorbit cu Elena Mihailov, autoarea cărții pentru copii „Ella and the lost Teddy” și vă invit și pe voi să-i cunoașteți povestea.
Un om care își schimbă locul de trai e ca un pom replantat – sau prinde rădăcini și începe a da roade, sau se usucă
Înainte de a emigra în Canada, Elena era eleva Liceului Teoretic cu profil de Artă „Elena Alistar” din Chișinău. Încă din primul an școlar mama sa a hotărât să o înscrie în clasa cu profil teatral și, spune ea, aceasta a fost una din cele mai bune alegeri făcute de dânsa. Fiind mereu înconjurată de profesori talentați din domeniu artei și expusă la tot felul de evenimente din aceeași sferă – spectacole, concerte, concursuri muzicale, a învățat de la o vârstă fragedă să iubească arta, teatrul, dansul și muzica. Elena îmi povestește că din ziua în care a ajuns în Canada, destinul său s-a schimbat la 180 degrade. „Aici a început adevărata mea viața de adult cu toate bucuriile și încercările ei. Am trecut printr-o perioadă lungă de adaptare care m-a călit și m-a ajutat să mă dezvolt. Aici mi-am crescut familia, am devenit mamă a 3 copii, am evoluat ca fotografă, am redescoperit plăcerea de a scrie, mi-am făcut prieteni noi și am început să-i apreciez și mai mult pe cei vechi. Un om care își schimbă locul de trai e ca un pom replantat – sau prinde rădăcini și începe a da roade, sau se usucă”, spune ea.

Prima carte publicată în perioada liceului

Pasiunea sa pentru scris pornește din copilărie, iar de pe masa sa de elevă nu lipseau niciodată revistele pentru copii. Mai mult, Elena era suficient de curajoasă să-și trimită creațiile la revistele „Florile dalbe” sau „Alunelul”, iar deseori găsea în paginile lor poeziile sale. Nu se gândea însă că scrisul i-ar putea deveni o profesie, deși mama sa îi zicea deseori că va ajunge să scrie o carte. Sau mai multe. „Dacă mi-ar fi spus cineva în anii de liceu că voi ajunge să public o carte pentru copii scrisă în limba engleză, cred că l-aș fi luat în râs. Engleza mi se părea complicată și recunosc că îi invidiam în taină pe acei colegi care reușeau să o învețe cu ușurință”, zâmbește Elena.   În 2017 a apărut prima sa carte în limba română. Volumul de poezii „Dacă iubim”, pe care l-a dedicat părinților săi. „Multe din poeziile incluse în ea au fost inspirate din dorul de casă și de părinți. În prezent, scriu poezii doar atunci când îmi vine inspirația sau când am vreo stare de care vreau să mă eliberez. Adevărul e că scrisul necesită singurătate și concentrare, ceea ce este un lux atunci când ai copii mici”, mărturisește Elena. Aceasta îmi zice că a scrie poezii despre propriile trăiri și a le împărtăși cu un public mai larg e ca și cum te-ai dezgoli în văzul lumii. De asta, probabil, a ajuns la literatura pentru copii, care o face să se simtă mai puțin vulnerabilă. „Dar nu a fost o alegere planificată, ci mai degrabă o concluzie la care am ajuns în urma unor circumstanțe. În clipa în care am înțeles că pot combina plăcerea de a scrie cu plăcerea de a lucra, cu și pentru copii, am simțit cum s-au aranjat toate la locul lor și că asta e ceea ce vreau să fac la moment”, completează Elena.

Povestea din copilărie transformată în carte

Scrisul pentru copii, zice Elena, în comparație cu cel pentru adulți, reușește să o rupă de grijile cotidiene, o face să uite de problemele societății și o transpune pe tărâmul copilăriei. „De multe ori, când văd tot ce se petrece în lume, mai ales în ultima perioadă, mă gândesc cât de norocoasă sunt să am lumea mea imaginară, în care totul e așa cum îmi doresc eu și în care am puterea de a schimba cursul evenimentelor. Vreau ca poveștile mele să aducă bucurie în viața copiilor și să le facă copilăria mai frumoasă”, adaugă ea. Așa a luat naștere și cartea Ella and the Lost Teddy. Când era mică, a găsit o jucărie de pluș pe care a luat-o acasă și de care se atașase foarte mult. Ideea cărții însă a apărut după o ședință foto pe care i-a făcut-o fiicei sale, iar inspirația pentru ședință a luat-o chiar din acea întâmplare din copilăria sa. „Chiar dacă textul pare scurt, mi-a luat mult timp și efort până când am ajuns la varianta lui finală, mai ales pentru că engleza nu este limba mea maternă. Unele strofe le-am scris dintr-o răsuflare, în timp ce altele mi-au dat bătaie de cap. Tot proiectul, de la idee până la rezultatul final, a durat un pic mai mult de un an”, îmi explică Elena.
A fost o perioadă în care a învățat o sumedenie de lucruri. Inițial, a luat un curs în care a învățat care sunt pașii pentru a publica o carte pentru copii, începând de la idei și tehnici de a scrie până la alegerea de a lucra cu o editură sau a publica cartea pe cont propriu. În final, a ales să realizeze acest proiect de una singură.

Colaborarea cu Aliona Bereghici

Urmărește aici un interviu realizat de Moldova.org cu Aliona Bereghici în 2018. Elena urmărea activitatea Alionei Bereghici de ceva timp și era încântată de lucrările sale. Așa că, atunci când a hotărât să facă această carte, și-a luat inima în dinți și a contactat-o. „Experiența pe care am avut-o cu ea a fost una de vis și îi voi fi mereu recunoscătoare pentru faptul că a acceptat să lucreze cu mine, pentru că a fost răbdătoare, știind că asta e prima mea carte pentru copii, pentru că mi-a dat sfaturi utile și, cel mai important, pentru că a întruchipat poemul meu într-un mod atât de frumos. Atunci când mi-a trimis pentru prima dată stereotipul Ellei, adică acel prim desen al personajului, mi-au dat ochii în lacrimi. Nu-mi venea a crede că visul meu începe să prindă forme. Am reușit să găsim limbă comună, indiferent de distanță și de diferența fusului orar”, povestește Elena. Se obișnuise deja să se trezească în fiecare dimineață cu un mesaj sau o nouă ilustrație de la Aliona. „Găsisem un farmec în asta. Iar atunci când terminase de făcut toate desenele pentru carte, chiar i-am spus că îmi va fi dor de această rutină care se crease. Dar sunt sigură că nu e ultima noastră colaborare”, adaugă Elena.

Cursuri de scriere creativă la Universitatea din Toronto

În timp ce lucra asupra cărții, a simțit nevoia de a-și lărgi orizonturile și a decis să ia câteva cursuri de scriere creativă la Universitatea din Toronto. Acolo, spune Elena, i s-a deschis o lume absolut nouă. Până acum a reușit să finalizeze 3 cursuri și urmează să mai facă încă 3, plus lucrarea de licență pentru a putea obține certificatul de Creative Writing (Scriere creativă). A rămas surprinsă când și-a cunoscut colegii din primul curs „Writing for Children” (Scrieri pentru copii). Erau oameni de toate vârstele și din toate domeniile: un funcționar de poliție, câțiva profesori ieșiți la pensie, o soră medicală, mama unui copil cu un sindrom foarte rar care își dorea să scrie o carte despre băiatul ei, lucrători bancari, o pictoră și mulți alții. A impresionat-o faptul că, indiferent de profesiile pe care le aveau, îi lega aceeași pasiune și dorință de a scrie pentru copii și a înțeles că niciodată nu e prea târziu să înveți. Munca post-publicare e un alt capitol care necesită mult timp și dedicație, mai ales în cazul în care nu ești o persoană publică, îmi explică Elena. „Trebuie să ai curajul de a-ți promova cartea pe toate căile posibile. Eu am avut norocul de a primi un sprijin colosal din partea comunității în care trăiesc și a prietenilor. Cel mai mult m-au impresionat încurajările și susținerea din partea oamenilor absolut străini, care au avut încrederea și dorința de a cumpăra cartea mea. Unii din ei s-au întors pentru a lua și a doua, și a treia, și a patra carte, pentru a o face cadou celor dragi. Și asta pentru că le-a plăcut textul, ilustrațiile și morala cărții”, povestește ea. Se bucură enorm să primească poze cu micii săi cititori și mesaje de la părinții care îi scriu cât de mult le-a plăcut cartea copiilor și că aceasta are un loc special pe rafturile lor. Una dintre mămici i-a scris că deja știe poemul pe de rost pentru că fetița ei de 4 ani vrea să citească cartea în fiecare zi. „Toate acestea și multe alte comentarii primite de la părinți îmi confirmă că ceea ce am făcut nu este în zadar și că nu trebuie să mă opresc aici. Așa că îmi voi urma în continuare visele și voi lucra pentru realizarea lor, spre folosul tuturor copiilor”, mi-a zis Elena în încheierea discuției noastre. Cartea poate fi comandată pe magazinul Alionei Bereghici pentru cei din Moldova, pe Amazon sau în magazinul Galerie Moldave pentru cei din Europa.
Peste 203.300 de cetățeni europeni au semnat inițiativa „Dreptul la vindecare”, cerând Comisiei Europene să se asigure că brevetele și proprietatea intelectuală nu împiedică accesul egal la vaccinuri. Dar au fost auzite aceste voci?   Deși societatea civilă s-a mobilizat pentru egalitatea accesului la vaccinuri atât la nivel european, cât și la nivel mondial, printr-o scrisoare către Organizația Mondială a Comerțului (OMC), peste 240 de ONG-uri au criticat faptul că industria farmaceutică a primit mai multă atenție decât cetățenii.  La nivel european, acest decalaj a fost dovedit. Potrivit Observatorului Europei Corporative, Comisia Europeană s-a întâlnit cu reprezentanții industriei farmaceutice de peste 160 de ori de la începutul pandemiei în martie 2020. Asociațiile farmaceutice au avut 117 întâlniri, iar companiile farmaceutice au avut 44.   Ce se întâmplă cu întâlnirile cu societatea civilă? Organizația „Médecins Sans Frontières” (Medici fără frontiere) le-a cerut în zadar, iar comisarul pentru sănătate Stella Kyriakides a refuzat și comisarul pentru comerț Valdis Dombrovskis nu a răspuns deloc. Și aceasta nu este unica situație. Observatorul a denumit-o „Camera Ecou a Comisiei”.  Acest dezechilibru se reflectă în poziția oficială a Bruxelles-ului. „Dezvoltarea rapidă a mai multor vaccinuri anti COVID-19 sigure și eficiente a arătat valoarea proprietății intelectuale (…). Rolul proprietății intelectuale va continua să fie esențial”, a declarat UE în ultima sa comunicare către Consiliul pentru TRIPS (Acord privind aspectele drepturilor de proprietate intelectuală legate de comerț) din 4 iunie.  Industria farmaceutică apără cu fermitate proprietatea intelectuală. Federația Europeană a Industriilor și Asociațiilor Farmaceutice (Efpia) a făcut lobby cu succes pentru respingerea de către UE a propunerii de derogare TRIPS la OMC, după cum arată documentele. Aceasta și-a crescut cheltuielile de lobby cu 20% în 2020 (5,5 milioane), comparativ cu 2019 (4,6 milioane).  Cheltuielile de lobby ale UE de către industria farmaceutică sunt de cel puțin 36 de milioane de euro pe an. Există, de asemenea, 290 de lobbiști angajați la Bruxelles care promovează interesele industriei. Între timp, cetățenii au semnături. Pentru ca inițiativa cetățenilor europeni „Dreptul la vindecare” să fie luată în considerare de către Comisie, ea trebuie să obțină un milion de semnături din întreaga UE.  Sursă foto: noprofitonpandemic.eu Materialul a fost publicat inițial în Newsletter-ul Weekly Focus realizat de rețeaua internațională de jurnaliști n-ost, care are ca misiune să se aprofundeze în realitățile de pe continentul european și să ofere o perspectivă diversă asupra unui subiect săptămânal. Vă puteți abona la newsletter pe acest link. Francesca De Benedetti este o jurnalistă cu vocație europeană. A lucrat la ziarul „La Repubblica” și la postul „La7 tv”, iar acum scrie despre politicile europene la www.editorialedomani.it, în special despre problema TRIPS.
Omul merge după soare! El e luminos! Călduros! El e cel mai bun!
  • Când ieșim la soare? Pe 20 iunie!
  • Unde ieșim la soare? Moldova Film!
  • De ce ieșim? Pentru că tot ce-i mai fain vara asta se întâmplă la YardSale!
Pe 20 iunie! YARDSALE! MoldovaFilm!
Ne dăm întâlnire la umbra copacilor de la MoldovaFilm, să stăm în beanbaguri, să gustăm din cocktailuri răcoritoare, să privim cerul, să ne distrăm cu copiii, să mâncăm delicios, să dansăm și să cântăm!
Noi vă promitem multă mâncare, designeri noi, toate atracțiile tradiționale de la yard și o zonă imensă pentru copii!
Și desigur că 100% va fi SOARE!!!

20.06.2021 MoldovaFilm (șos. Hîncești 61)

Intrare – 80 lei (pensionarii și copiii până la vârsta de 10 ani intră gratis)
Atenție: toate măsurile de prevenire și atenuare a infecției cu COVID-19 vor fi respectate cu strictețe pe teritoriul târgului – nu uitați măștile de protecție, iar noi suntem responsabili pentru dezinfectant. Jos cu îmbrățișările — să trăiască sărutările aeriene!
Hai să ne distrăm, să facem cumpărături și să dansăm! De la 12:00 la 20:00.
Luați-vă copiii, părinții, prietenii, câinii și chiar pisicile cu voi!

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.

Advertorial