Politica editorială Moldova.org
I. DISPOZIȚII GENERALE
Introducere
Prezenta politică editorială este un document care reflectă valorile, misiunea și principiile etice de care se conduce echipa Moldova.org. Este un document viu, care se actualizează periodic, în funcție de evoluțiile în țară, regiune, dar și în activitatea jurnalistică în general.

Despre noi. Cine suntem
Redacția Moldova.org este o comunitate de jurnaliști și jurnaliste, creată în anul 2012 și gestionată în prezent de organizația non-guvernamentală „Sud-Est Media”. Întreaga echipă și conducerea organizației redacției este prezentată aici. Managementul organizației este asigurat de Oxana Greadcenco, Ana Gherciu, Anastasia Condruc și Ilie Cazac.
Facem jurnalism explicativ și de soluții, punând accent pe storytelling. Am renunțat la știri în 2019 și am decis că misiunea noastră este să acoperim golurile lăsate de media tradițională, atât în ceea ce ține de alegerea subiectelor, cât și de felul în care decidem să le abordăm. Facem jurnalism calitativ și responsabil, cu respect pentru public și cu angajament față de standardele profesionale.

Misiunea. Ce facem

Scriem materiale jurnalistice pe teme de interes public. Identificăm probleme și istorii din care oamenii pot afla și învăța ceva nou, le documentăm, întrebăm și aflăm răspunsuri. Scriem despre oameni, pentru oameni. Ne specializăm pe jurnalism constructiv și reportaje bazate pe soluții, explicăm fenomene și legi încurcate care ne afectează viața. Spunem povești deseori ignorate sau pentru care jurnalismul clasic nu găsește timp.

Existența unei comunități în jurul valorilor noastre este esențială pentru noi. Suntem atenți la comunitatea noastră și la nevoile cititorilor noștri. Dialogul continuu cu urmăritorii este de multe ori sursa subiectelor noastre, dar și impulsul ca să îmbunătățim în fiecare zi ceea ce facem. Ne întrebăm cum putem explica mai bine un subiect sau care sunt soluțiile practice, demonstrabile pentru o problemă. Avem dezbateri interne în redacție despre subiecte și cea mai potrivită abordare. Vrem ca munca noastră să inspire optimism și încredere, nu frică și anxietate. Dar nu ascundem realitatea, ci încercăm s-o arătăm în toată complexitatea ei.

În afară de materialele jurnalistice și de opinie de pe site, Moldova.org produce și campanii jurnalistice, cu mai multe materiale în diferite formate pe același subiect.

Moldova.org organizează anual concursul de eseuri personale sub genericul „Subiectiv”, Școala de Scris și editează revista anuală „Oameni”.

Valorile și angajamentele Moldova.org

La Moldova.org câștigăm continuu încrederea publicului prin jurnalism profesionist, corectitudine, acuratețea informației și o abordare orientată spre soluții.

Acestea sunt valorile noastre:

1. egalitatea de gen
Milităm pentru drepturi și șanse egale pentru oamenii de toate genurile, provocând și demontând structurile patriarhale.

2. reprezentare
Suntem atenți la reprezentarea diversității atât din punct de vedere al spectrului de gen, cât și al etniei, orientării sexuale, nevoilor speciale, cu accent pe amplificarea vocilor care au fost marginalizate sau subreprezentate din punct de vedere istoric.

3. incluziune
Creăm un spațiu primitor și incluziv pentru oamenii de toate identitățile de gen, mediile și experiențele, promovând un sentiment de comunitate și înțelegere comună.

4. împuternicire
„Un om informat este un om puternic” nu este un clișeu. Oferind informații, resurse și abordări inovative care contestă stereotipurile, încurajează exprimarea de sine și inspiră încredere, ajutăm la construirea unor comunități unite, rezistente la falsuri și propagandă.

5. justiție socială
Prin angajamentul de a aborda probleme sociale într-o manieră mai aprofundată, militând pentru dreptate, egalitate și echitate la nivel societal, dincolo de preocupările legate de gen, punem umărul la apropierea de o justiție corectă.

6. gândirea critică
Prin materialele noastre explicative, orientarea spre soluții și un discurs constructiv, încurajăm analiza critică a conținutului media, inclusiv știri, divertisment și publicitate. Ajutăm comunitatea noastră să identifice și conteste stereotipurile dăunătoare, prejudecățile și narațiunile care perpetuează inegalitatea.

7. solidaritatea
Ne unim eforturile cu alte mișcări și organizații cu aceleași valori ca ale noastre pentru a aborda problemele care se intersectează și pentru a promova solidaritatea în căutarea unei lumi mai echitabile și mai incluzive.

8. non-discriminarea
Ne asigurăm că eroii din materialele noastre sunt tratați corect și fără prejudecăți, indiferent de sex, rasă, etnie, religie, orientare sexuală, etc..

Moldova.org este prima redacție declarat feministă din Moldova, de aceea vom acorda prioritate subiectelor feministe în meseria noastră. Suntem membri ai Coaliției Naționale „Viața fără Violență”.

Încercăm să facem slow journalism, adică să documentăm subiectele așezat și pe îndelete, de multe ori în afara fluxului informațional obișnuit. Între rapiditatea furnizării de informații și acuratețea acesteia o vom alege mereu pe a doua.
II. STANDARDE PROFESIONALE
Standarde de corectitudine și acuratețe

Înțelegem că orice cuvânt scris poate în egală măsură dăuna sau ajuta cuiva. De aceea avem un angajament special în ce privește acuratețea documentării și expunerii faptelor. Respectăm adevărul și dreptul publicului la adevăr și la dezbateri oneste pe subiecte de interes public.

Prin materialele noastre, generăm polemici constructive, orientate către găsirea de soluții pentru o viață mai bună a comunității, de aceea avem grijă ca informațiile pe care se bazează dezbaterea să fie verificate din diferite surse, să fie exacte și prezentate corespunzător, nedenaturat. Abordăm toate sursele relevante pentru subiect, iar în cazuri de conflict, în mod obligatoriu căutăm să prezentăm și poziția celeilalte părți.

În materialele noastre includem contextul în care se întâmplă un fenomen, ne asigurăm că obținem informația din surse diferite și diverse, nu vorbim despre o comunitate fără participarea și vocile acelei comunități, facem tot posibilul să includem opiniile tuturor părților, oferim dreptul la replică.
Nu vom arăta niciodată materialul unei surse înainte de publicare, chiar dacă ni se cere asta. Vom explica expres că asta nu este o practică conformă cu codul deontologic și vom prefera să eliminăm sursa din material dacă nu acceptă această condiție.

Nu vom șterge articole de pe site-ul nostru la solicitarea surselor, chiar dacă este vorba despre articole mai vechi. În cazul în care există o solicitare de rectificare, vom decide cum procedăm după ce ne documentăm și discutăm în redacție.
Separăm faptele și opiniile. Textele de opinie le plasăm la categoria Opinii.
În eseurile publicate pe Moldova.org, semnate atât de autori din redacție, cât și de colaboratori din afara ei, faptele expuse sunt verificate în măsura posibilităților. În general, într-un eseu personal avem încredere în relatările și amintirile autoarei/autorului, dar ținem cont neapărat și de caracterul eminamente subiectiv al unui astfel de text.

Standarde etice

Portalul Moldova.org este semnatar al Codului Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova, iar asta înseamnă că ne asumăm și respectăm cu strictețe normele de corectitudine profesională.

În anul 2021 Moldova.org a primit de la Consiliul de Presă, în urma unui concurs care se organizează anual, Premiul Național de Etică și Deontologie Jurnalistică. De asemenea, redacția dispune de mai multe premii acordate de-a lungul anilor de Asociația Presei Independente, Centru pentru Jurnalism Independent, PNUD Moldova, Ambasada Olandei, Asociația Jurnaliștilor de Mediu și altele pentru cele mai bune materiale realizate la teme legate de drepturile omului, egalitate, nediscriminare, ecologie, abordarea categoriilor vulnerabile etc.

Asta ne motivează și ne obligă să menținem standardele profesionale înalte și să oferim în continuare publicului nostru conținut interesant, util și calitativ.

Câteva dintre normele de etică de care ne conducem:

  • Respectăm demnitatea și drepturile oricărui om, de aceea atunci când alegem subiectele și unghiul de abordare avem grijă să nu dăunăm demnității, drepturilor, imaginii persoanei și să nu provocăm, prin acțiunile noastre, daune sau suferințe.
  • Nu facem materiale pentru a epata sau șoca și, astfel, a acumula audiență. Nu abordăm tragediile umane – calamitățile, accidentele, crimele – ca spectacol. Scriem despre ele doar dacă sunt motiv să abordăm o problemă socială, o nedreptate sau să prezentăm soluții pentru remediere și reabilitare.
  • Suntem absolut imparțiali din punct de vedere partinic. Nu dăm preferință în materialele noastre unor partide sau actori politici în detrimentul altora.
  • Suntem deosebit de atenți când realizăm subiecte despre copii, adulți care au trecut prin situații traumatizante sau care au probleme de sănătate mintală și nu numai. Atunci când discutăm cu ei apelăm la ajutorul unui specialist, cum ar fi psiholog, pentru pregătirea întrebărilor sau medierea discuției. Discutăm cu ei/ele astfel încât să evităm revictimizarea și provocarea de noi suferințe. Folosim, pentru aceste subiecte, opinii ale profesioniștilor cu reputație și credibilitate în breslele lor.
  • Jurnaliștii Moldova.org au dreptul să participe la evenimente sociale, comunitare și demonstrații, atâta timp cât acestea nu influențează corectitudinea produsului jurnalistic și echilibrul editorial și sunt în concordanță cu valorile redacției.

Abordare și limbaj

Materialele Moldova.org sunt realizate în format text, foto și video, cu folosirea diferitelor elemente multimedia – înregistrare de voce, infografice, hărți interactive etc. pentru a fi ușor de citit, privit și înțeles.

Utilizăm un limbaj accesibil majorității cititorilor. Nu folosim limbaj licențios. Nu admitem în exprimările surselor injurii, expresii ofensatoare sau exprimări la limita decenței decât ca excepție, dacă acestea sunt un element esențial și comunică un lucru important despre unul dintre personajele noastre.

În scrierea textelor noastre folosim feminitivele și feminizăm funcțiile femeilor. Așadar, vom scrie președintă, medică, primară, etc. Pentru că feminizarea funcțiilor încă este un tărâm relativ nou, dezbatem în redacție cazurile care ar putea genera confuzie, consultăm surse de încredere și experți în domeniu pentru a aduce claritate și un limbaj incluziv pentru cititorii noștri.

Folosim cuvinte din alte limbi doar dacă acestea sunt integrate în limba română și în dicționarele ei. Altfel, vom traduce ceea ce spun sursele noastre.

La scrierea materialelor, ne conducem după propriul Ghid de stil, obligatoriu pentru echipa Moldova.org, pe care îl actualizăm periodic.

Conflicte de interese

Nu scriem materiale despre rudele noastre, persoane sau instituții de care pe redacția Moldova.org și pe jurnaliștii ei i-ar putea lega anumite interese.

Rețelele sociale

Prezența pe rețelele sociale este o componentă esențială a muncii noastre, atât pentru promovarea materialelor realizate, cât și pentru schimburi de informații, idei, opinii și pentru un dialog constructiv cu urmăritorii noștri. În 2023 am obținut premiul pentru cea mai bună prezență media pe rețelele sociale, din partea Centrului pentru Jurnalism Independent.
Natura platformelor sociale permite reprezentarea parțială a materialelor noastre și nu conține întregul context și toate detaliile relevante. De aceea invităm mereu cititorii pe site-ul nostru pentru articolul complet.
Comportamentul membrilor redacției pe rețelele sociale este unul decent, cu respect față de alte persoane, și este similar cu cel pe care îl avem în activitatea profesională. Așteptăm același lucru de la utilizatorii conturilor noastre, deci moderăm/blocăm comentariile ostile și încurajăm polemica civilizată.

În gestionarea conturilor personale și a paginilor redacției ne conducem de Recomandările elaborate în acest sens de către Consiliul de Presă.

Finanțări și cadouri

Echipa nu acceptă bani sau cadouri de la sursele/eroii materialelor noastre. Acceptăm cadouri doar dacă ele sunt obiecte promoționale, cu însemnele unor organizații sau instituții, campanii, proiecte, însă nu și din partea partidelor.

De asemenea, sunt acceptați bani sau cadouri oferite drept premii de către organizații care sprijină drepturile omului, egalitatea, nediscriminarea, jurnalismul calitativ, în cadrul concursurilor profesionale. Nu mergem în deplasări pe cheltuiala surselor, iar dacă o facem (în urma deciziilor corespunzătoare ale managerilor redacției) - anunțăm despre asta în articol.

Jurnaliștii pot accepta, când se întâlnesc cu sursele, mese plătite, însă astfel de situații trebuie să fie singulare, justificate de interesul jurnalistic și să nu influențeze în niciun fel materialul jurnalistic final. Desigur, în multiplele noastre vizite în satele Moldovei deseori suntem invitați la masă sau ni se oferă mici cadouri simbolice din partea surselor noastre și nu numai. În aceste situații ne comportăm rezonabil și cu discernământ și ținem cont și de contextul cultural local. Acceptăm invitația sau cadoul atâta timp cât toți cei implicați înțeleg că asta nu va influența în niciun fel produsul jurnalistic final.

Standarde de lucru cu sursele

Ne documentăm pentru articole și pentru verificarea informațiilor din surse credibile – documente, pagini web oficiale, solicităm informații prin cereri de acces la informații publice. Munca noastră se desfășoară preponderent pe teren, unde întâlnim oameni, discutăm cu ei, le ascultăm poveștile, filmăm, fotografiem și apoi împachetăm istoriile.

Textele noastre sunt realizate în urma înregistrărilor audio și a notițelor, observațiilor făcute de jurnaliști pe teren. Ne asigurăm, în special în cazul persoanelor care nu au experiență de lucru cu jurnaliștii, că persoana știe că urmează să fie înregistrată, iar lucrurile pe care le spune ar putea fi publicate pe platforma noastră.

În special atunci când lucrăm la subiecte sensibile, construim cu sursele o relație de încredere. În general, preferăm să evităm anonimatul și să atribuim cele spuse surselor noastre. Totuși, în special pentru că lucrăm la subiecte foarte sensibile, cum ar fi violența domestică sau sexuală, protejăm identitatea surselor dacă ni se solicită.

Nu plătim pentru informații, nu facem înțelegeri de acest fel cu sursele. Nu realizăm materiale atunci când o sursă ne semnalizează o problemă care ține de domeniul privat, de un conflict personal și nu este de interes public sau nu are relevanță pentru reflectarea unor procese/fenomene sociale.

Responsabilitate editorială

Jurnalista care a documentat articolul își asumă responsabilitatea pentru cele scrise. Controlul editorial îl exercită redactora-șefă, care, împreună cu jurnalista, își asumă responsabilitatea pentru cele publicate în fața publicului și a surselor. Redactora-șefă este filtrul de corectitudine dintre cititoare și cititori și jurnalistă.

Politica de corectare a erorilor

Cine nu muncește nu greșește :). Dacă se întâmplă să constatăm că în materialele noastre publicate s-a strecurat vreo eroare, corectăm cât de curând posibil prin publicarea informației rectificate. În funcție de importanța greșelii, vom informa publicul despre faptul că materialul a fost modificat, indicând data la care s-a făcut acest lucru, cu exprimarea scuzelor de rigoare.

Politica editorială a redacției stabilește așteptări clare privind comportamentul profesional, etic și editorial pentru toți contributorii implicați în procesul de creare și publicare a conținutului, inclusiv pentru jurnaliști, editori, colaboratori externi, autori invitați și alți contribuitori. Aceste reguli vizează respectarea standardelor de acuratețe, independență editorială, integritate, transparență, respect față de surse și audiență, precum și prevenirea conflictelor de interese, discriminării și comportamentului abuziv.
III. FINANȚARE ȘI PUBLICITATE
Informație generală

Suntem o organizație non-profit, iar asta înseamnă că banii câștigați din colaborările comerciale, serviciile de producție video și publicitate sunt investiți exclusiv în salarii, echipament și dezvoltarea organizației și a conținutului Moldova.org.

Muncim continuu pentru diversificarea surselor de venit, iar în perioada 2019-2022 am reușit să ne scădem dependența de granturi de la 93% la 75%. Avem un portofoliu divers de servicii multimedia pe care îl oferim clienților, peste două sute de susținători pe Patreon, iar în 2022 și 2023 am editat revista Oameni, pe care am vândut-o comunității noastre, fiind și primul exercițiu de acest fel.

Gândim proiecte interesante și utile cu care participăm la diferite concursuri de granturi. Avem norocul ca acestea să fie finanțate de mai mulți donatori locali, europeni și din SUA (printre care Ambasada SUA la Chișinău, USAID, National Endowment for Democracy, Internews, Consiliul Europei, PNUD Moldova, Intersos Moldova, ERIM). Le suntem recunoscători pentru susținere, dar mai ales pentru că ne oferă libertate în alegerea subiectelor, felul în care le documentăm și le publicăm.

Publicitate și advertoriale

Pe site-ul nostru materialele care nu fac parte din ciclul editorial sunt clar demarcate în două feluri:

  1. Parteneriat – materiale care vin de la organizațiile partenere sau cu care avem colaborări reciproc avantajoase. Aceste materiale nu au scopul de a vinde un produs, ci de a informa publicul despre un eveniment, o oportunitate etc. Astfel de materiale sunt marcate cu Parteneriat în locul numelui autoare/autorului din material.
  2. Advertorial – acestea sunt articole publicitare, plătite de clienții noștri, marcate atât cu cuvântul Advertorial la secțiunea autor, cât și plasate într-o categorie separată pe site, la rubrica „Advertoriale”. Suntem foarte atenți în selecția clienților cu care lucrăm, astfel încât textele furnizate de ei să conțină un limbaj decent, corect gramatical, iar întreg materialul să fie de bună-credință, să nu distribuie informații false sau dăunătoare societății. Ne rezervăm dreptul de a refuza colaborările comerciale care nu sunt conforme cu principiile noastre de etică și deontologie.
Prezenta politică editorială este un document organic și se revizuiește și modifică periodic. Reposonsabil de actualizarea acesteia: Oxana Greadcenco, directoarea Moldova.org.
Peste 800 de persoane au participat la cel mai mare Marș Pride din istoria Republicii Moldova. Acesta este primul an când evenimentul nu este organizat doar de Centrul „GENDERDOC-M”. Centrului s-au alăturat mai multe organizații și activiști pentru drepturile comunității LGBT+. Marșul a avut opt coloane, fiecare reprezentată de organizația care s-a alăturat evenimentului, avânt propriul mesaj. La marș, de asemenea, au participat mai mulți reprezentanți ai organizațiilor internaționale și ale misiunilor diplomatice, cum ar fi Ambasada Marii Britanii la Chișinău, Ambasada Regatului Țărilor de Jos, reprezentanți ai ambasadelor Spaniei, Suediei, SUA, dar și ai ONU sau ai Consiliului Europei.
Iată câteva din mesajele de la Marșul Pride 2024.
Cum îți alegi familia într-o societate homofobă?
Povestea unui grup de fete queer care împart o casă

Pășesc într-o casă bătrânească din zona Telecentru decorată în stil românesc, cu pardoseală din lemn și candelabre. În prima cameră mă întâmpină o oglindă înaltă până la tavan și o scară masivă din stejar. Câțiva pași și ajung în bucătăria cu aragaz vechi. Urmează o cămăruță cu un geam, un loc perfect de refugiu. Sub ea se află beciul, iar vizavi e baia de la parter care pare a fi ruptă din filmele anilor ‘90. La etaj găsesc trei dormitoare, un living și o baie. Bijuteria acestei locuințe este grădina, desprinsă parcă dintr-o carte poștală care atrage și fascinează pe oricine are norocul să o viziteze.


Casa a fost închiriată recent de patru fete queer și transformată într-un adevărat spațiu comunitar – un spațiu în care se simt în siguranță și în jurul căruia adună alți oameni cu care împărtășesc experiențe și stau la povești.

Lorelei și Cristina au fost anunțate că proprietarul vinde apartamentul pe care îl închiriază și trebuie să își caute alt loc de trai. Aveau timp limitat pentru a găsi o chirie prietenoasă cu animalele, așa că au venit cu această idee către Ana* și Elvira. Astăzi casa lor este cea mai queer din mahala și poate chiar din întreg Chișinăul.

S-au cunoscut online și formează un cuplu din 2020. „Am început să ieșim tot mai des și mai des până în momentul în care ne-am spus hai să încercăm. Cred că este prima fată de care m-am îndrăgostit atât de tare. Nu credeam că va veni momentul când se va întâmpla asta. Și uite au trecut trei ani”, își amintește Cristina. Au doi câini: Leonardo, un cățeluș din Suedia și Oscar. Despre Oscar au aflat dintr-un anunț al voluntarilor ce găzduiau animale aduse din Ucraina. Ambele lucrează la același proiect - „Queer Community Cafe”.

Lorelei în sufrageria de la etaj

Povestind Anei, prietenei lor comune, că sunt în căutarea unui nou apartament, aceasta a venit cu ideea unei case comune. „O prietenă din SUA trăiește într-un Communal Living. Ce înseamnă asta? Sunt oameni diferiți care fie că se cunosc sau nu, trăiesc într-o casă cum e casa noastră și au diferite mecanisme de împărțire a spațiului, mâncării și celorlalte. Ei au numit casa lor casa luminii sau farul”, explică Ana.

Chiar în acea seară au dat peste un anunț. Pe prima pagină era grădina care le-a convins pe toate trei. „Avea un preț atrăgător. Am telefonat în același moment proprietara și în următoarea zi am stabilit să mergem să vedem casa”, spune Cristina, cea care a găsit anunțul.

„Doar Elvira nu era cu noi atunci și am luat o prietenă de camuflaj ca să fim patru la întâlnirea cu stăpâna (proprietare casei, n.red.) să-i arătăm că suntem oameni serioși cu joburi serioase și putem să ne asigurăm traiul”, povestește Ana.

Patru femei, trei căței și pisica Soya
Soya, stăpâna etajului din casă

Pentru Elvira și Ana mutarea la această casă a însemnat și mutarea împreună, ele formând un cuplu din februarie. Decizia a venit cu o doză de îngrijorare din partea ambelor. Elvira este activistă pentru domeniul drepturilor copiilor, femeilor și persoanelor din comunitatea LGBTQI+, iar Ana este activistă în domeniul drepturilor omului, are o pisică Soya și o cățelușă Risa. Ambele animale au fost luate de la adăpost.

„A fost o decizie foarte riscantă care avea două căi: fie deveneam un cuplu și mai solid, fie ajungeam să ne respingem până în momentul în care nu doream să fim nici prietene”, recunoaște Elvira. În timp ce iubita ei spune că mutarea împreună le-a făcut să se simtă indispensabile. „Avem nevoie una de alta în drumul pe care l-am început ca mini comunitate aici, în casa noastră. Pe lângă asta, Cris și Lore sunt un cuplu model pentru mine fiindcă ele, pe cât de diferite sunt, pe atât de mult se completează, se înțeleg și se respectă reciproc”, zice Ana.
Ana în camera sa

Toate recunosc că mutarea a fost o provocare. Fetele au adus mobila, covoarele și tot ce aveau în vechile chirii. În primele zile casa era plină de lucruri, strigăte „A cui e asta?” și lătrat de câine. După ce au adus și aranjat totul, au început planificarea petrecerii de bun venit în casa nouă, petrecere care nu a avut loc nici până astăzi. „De fapt, casa noastră este un adevărat SPA zilnic, un loc de liniște și relaxare unde prietenii rămân peste noapte și se bucură de un spațiu urban cu grădină, umbră și liniște”, adaugă Ana.

Animalele au împărțit și ele spațiul. Soya stă mereu la etaj, iar cățelușii la parter. Doar Leonardo, fiind cel mai cuminte dintre canini, are permisiunea de a dormi la etaj.

„Anterior, fiind la apartament, duceau lipsa timpului petrecut pe afară. Acum au toată libertatea să petreacă toată ziua în curte. Plus, mai este și cățelul Anei cu care interacționează foarte drăguț și se joacă toată ziua în curte. Soya, pisica, stă la al doilea etaj, așa, nu prea interacționează, de la distanță, asta înseamnă că toți au spațiul lor personal, care e necesar”, spune Lorelei.

Rânduielile casei

Prima se trezește Cristina, gospodina casei. Ea deschide ușile ca animalele să iasă în grădină și începe pregătirile pentru micul dejun. A doua cea mai matinală e Ana. Pregătesc cafeaua și ies la o țigară la masa din grădină. Lore și Elvira se alătură mai târziu dejunului din grădină. Și-au planificat viața comună. Au un set de reguli atunci când vin oaspeți. De exemplu, scriu în chat-ul comun cine va veni și ce spații vor fi folosite. Cine a gătit, nu spală vesela, iar dacă una dintre ele face curățenie în mod repetat și se simte nedreptățită, este liberă să își spună păsul la ședința de „La Covor”, așa au poreclit ele ședințele familiale din gradină.

Elvira și Cristina lucrând din grădină

Cristina spune că simte că e tot timpul cu prietenii ei. „Mereu interacționez, mereu aflu chestii noi, chiar și la o bârfă mică sau atunci când avem câțiva străini în living seara sau când ne uităm la un film. Pentru că noi, chiar și înainte să ne mutăm împreună, petreceam mult timp cu fetele, fie la noi acasă, fie la Ana acasă. Acum, faptul că putem folosi banii pe care îi cheltuiam pe taxi pentru casă este cu adevărat o mare îmbunătățire. Oricum, fiecare are spațiul personal pe care îl respectăm”, completează ea.

If a building becomes architecture, then it is art

Pe lângă bucurii, fetele împart acasă și experiențele neplăcute. Cristina a avut recent o situație în care a fost bruscată de o persoană în transportul public din cauza unei brățări curcubeu. Fetele din casă au ajutat-o și încurajat-o să-și facă dreptate.

„Eram într-o cămașă și într-o pereche de blugi oversize, cu părul scurt, machiată cu fond de ten. Omul a fost agresiv, m-a bruscat și împins. Eu l-am filmat. Am coborât și am avut un atac de panică. Am ajuns acasă, am povestit fetelor și le-am arătat video. M-au încurajat să merg la poliție să depun o plângere și mi-au promis că îmi vor fi alături. Am vorbit și cu Ana, care este juristă, ea mi-a explicat cum ar putea fi pedepsit agresorul și ce drepturi mi-au fost încălcate. Mi-am luat un hanorac și m-am dus la poliție”, a relatat Cristina.

Familia aleasă
„Ședința” de dimineață
De la stânga la dreapta: Lorelei, Elvira, Cristina și Ana*

Fetele au experiențe diferite legate de familiile lor primare. Lorelei, după ce a făcut coming out, nu a mai vorbit la această temă cu părinții ei. Cris și Elvira inițial nu au fost acceptate de familiile lor. Ana nu a făcut coming out, adică nu a discutat cu părinții despre orientarea sa sexuală.

„Familia este spațiul unde poți să fii vulnerabil, înțeles, unde iubești necondiționat și faci schimb de anumite resurse, la fel necondiționat. Practic, este formatul la care lucrăm noi în casa în care trăim. În comunitate queer familia aleasă este un termen frecvent întâlnit și poate fi o alegere pentru persoanele care nu au susținere din partea propriei lor familie”, spune Lorelei.

Ana adaugă că, odată cu această casă, simte că are unde să revină. „Adică, înainte, dacă trăiam singură sau eram peste hotare, nu simțeam că am unde să mă întorc. Dar aici, când termin ziua de lucru, știu că mă duc acasă. Aici sunt prietenii mei, animalele mele. Simt că aici sunt în siguranță și sunt acasă”, explică tânăra.


Ana*, numele persoanei menționate în acest articol a fost schimbat pentru a proteja identitatea sa și a respecta confidențialitatea acesteia.

Text de Renata Rățoi
Fotografii de Ernest Todiev
Editat de Oxana Greadcenco
Pe 10 august, 2024, sexologele Natalia Pavalachi și Tania Caitaz ne invită la o întâlnire mai puțin previzibilă pentru meleagurile noastre – festivalul Erosfera.   Sexologele, fondatoare ale comunității SexTalk Academy, sunt stabilite în Elveția, lucrează zilnic cu pacienții pe probleme legate de sexualitate și relații de cuplu și au decis că e timpul de organizat un festival inovator și vibrant pe tema sexului. 

Ce este Erosfera și de ce este nevoie de un asemenea eveniment în Moldova? 

Erosfera este o sărbătoare a dragostei, a sexualității, a educației sexuale, a relațiilor de cuplu, o sărbătoare a libertății și a sănătății. Un astfel de eveniment este extrem de necesar în Moldova, unde există încă multe de învățat despre sexualitate, despre cum să vorbim deschis și respectuos despre acest subiect și despre cum să explorăm sexualitatea fără frică și rușine.  Este esențial să învățăm cum funcționează corpul nostru, despre dorința sexuală și despre plăcere. Sexualitatea este un domeniu în care nu ne naștem experți, ci o învățăm pe parcurs.  Suntem înconjurați de surse care pun presiuni nerealiste asupra noastră cu privire la cum ar trebui să fie o sexualitate satisfăcătoare, câte orgasme ar trebui să avem și de câte ori ar trebui să facem sex pe săptămână. Sexualitatea nu trebuie să fie despre cum vrea societatea, mai ales societatea patriarhală, ca ea să fie. Sexualitatea este despre fiecare dintre noi, despre intimitatea care se creează atunci când ne simțim în siguranță cu cineva. Aceasta este curată, sănătoasă și frumoasă. 

Când, unde și ce-i așteaptă pe cei care vor decide să vină la festival? 

Festivalul Erosfera va avea loc pe 10 august 2024, la ferma Hill & Valley din satul Teleșeu, Raionul Orhei. Este un eveniment restrâns, la care avem doar 400 de locuri.  Vizitatorii  Erosfera vor avea parte de o varietate de ateliere și activități menite să promoveze educația sexuală, sănătatea și plăcerea într-un mod deschis și respectuos.  Vom avea ateliere de educație sexuală pentru părinți, de sănătate masculină, plăcere feminină și cum să-ți gestionezi activitățile și cariera în armonie cu ciclul menstrual. Vom avea și un speed dating pe teritoriul evenimentului pentru cei care vin singuri. Mai multe detalii puteți găsi pe pagina oficială a evenimentului: https://www.facebook.com/erosfera.md  Festivalul Erosfera promite să fie o celebrare a curiozității, plăcerii și a bunei dispoziții, creând un spațiu unde educația și explorarea sexuală sunt promovate fără frică și rușine. 

Cu ce ne poate ajuta educația sexuală? 

 Când suntem bine informați și liberi să folosim termenii corecți, suntem mai bine protejați de eventuale abuzuri. Educația sexuală ne învață cum să cerem ajutor la timpul potrivit și să nu simțim frică atunci când avem nevoie de ajutor.   Educația sexuală ne ajută să învățăm să spunem “nu” atunci când este necesar și să nu permitem să fim constrânși cu informații false, cum ar fi ideea că datorăm cuiva sex. Acest lucru este crucial pentru a menține autonomia personală și integritatea.  Educația sexuală ne permite să învățăm despre eul nostru erotic, cum să navigăm dificultățile și să înțelegem de unde apar acestea. De asemenea, ne ajută să fim liberi în alegerile noastre, fie că este vorba de parteneri sau de practici sexuale. 

Cum Erosfera poate contribui la creșterea gradului de educație sexuală? 

Avem norocul să fim susținute și să avem alături diferite organizații care au programe atât pentru tineri, cât și pentru adulți. Acestea includ specialiști, sexologi, psihologi, activiști și artiști, care vor contribui la eliminarea tabuurilor și rușinii în jurul sexualității.   Faptul că acest eveniment este organizat sub formă de festival, cu numeroși participanți, ne permite să nu ne simțim singuri în curiozitatea noastră despre sexualitate și dorința de explorare.  Ne oferă sentimentul că aparținem unei comunități care nu mai dorește să vorbească despre sex pe ascuns și care nu mai vrea să simtă rușine pentru faptul că suntem oameni, că ne iubim, că avem nevoie de intimitate și de conexiune emoțională și fizică. Suntem curioși și vrem să explorăm. 

Ce include un bilet la Erosfera? 

Avem două tipuri de bilete, biletele „Sexy” vor include accesul la festival, participarea gratuită la toate atelierele, accesul la show erotic și un bilet la tombola cu premii. Iar posesorii biletelor “Orgasmice”, pe lângă cele enumerate mai sus, vor avea 3 bilete la tombola cu premii, ceea ce mărește considerabil șansa lor de a primi în dar cadouri hot de la noi și partenerii noștri, o sticlă de spumant, un Goodie Bag Erosfera cu cadouri și premii de la sponsori.    Până pe 15 iunie biletele EROSFERA sunt la cel ami mic preț, după care se scumpesc.   Biletele pot fi cumpărate aici: https://iticket.md/event/erosfera-2024 

Tu pentru ce ai merge la Erosfera?  

Merg pentru a trăi această experiență educațională într-un spațiu sigur, alături de o comunitate de oameni care înțeleg importanța educației sexuale, pentru a trăi și sărbători împreună sexualitatea pozitivă, respectul și dragostea, incluziunea, libertatea expresiei și creației. 
Acum, puteți primi coletele la poștomatele Nova Poshta, situate lângă hypermarket-urile Kaufland. Până la finele anului poștomatele Nova Poshta vor fi instalate lângă toate hypermarket-urile Kaufland din Moldova. Ambele lanțuri își propun o colaborare de lungă durată. Deja acum, serviciul este disponibil în 5 locații din Chișinău și din Orhei, și anume la:
  • Kaufland Ciocana, Bd. Mircea cel Bătrân 25/1, Chișinău
  • Kaufland Botanica, Bd. Decebal, Chișinău
  • Kaufland Râșcani, Str. Kiev 7, Chișinău
  • Kaufland Testemițanu, Str. Nicolae Testemițanu 3, Chișinău
  • Kaufland Telecentru, Str. Haiducilor 31, Chișinău
  • Kaufland Orhei, Str. Mihail Sadoveanu 29, Orhei.
La poștomat, clienții pot recepționa coletele de până la 30 de kg, care au fost achitate în prealabil și au o valoare declarată de până la 5 000 mii de lei. Astăzi, în Moldova sunt disponibile 261 de poștomate Nova Poshta în peste 15 orașe: Briceni, Edineț, Ungheni, Bălți, Comrat, Cahul, Orhei, Taraclia, Ceadîr-Lunga, Ialoveni, Hîncești, Chișinău și toate localitățile din apropiere. Puteți găsi cel mai apropiat poștomat, oficiu sau punct de eliberare Nova Poshta, accesând link-ul: https://novaposhta.md/departments
Dansator de dansuri populare de la 12 ani, pentru prima oară a urcat pe scenă la 15, iar la 25 de ani este coregraful unuia dintre cele mai apreciate ansambluri folclorice din țară. Este vorba despre Nicu Bass, din Slobozia Mare, tânărul care conduce astăzi „Vatra Horelor”.  
Ansamblul din raionul Cahul a fost înființat în 1972, pe lângă Casa de Cultură din localitate, sub conducerea coregrafului Nicolae Constantin, și se deosebește prin stilul de joc, precum jocurile bărbăteşti „Ghilabaua” şi „Ilăul”.   Nicu Bass a preluat recent conducerea ansamblului de la Nicolae Constantin, de la care a și învățat meseria. „Până în ziua de azi mă mai duc, mă mai consult cu dânsul. Este o chimie, o colaborare între noi doi.” Astăzi antrenează cele trei grupe de dansatori – mică, mijlocie și mare din cadrul ansamblului. Vorbește cu pasiune despre ceea ce face, uneori cu supărare pe „generațiile mai tinere”, care nu sunt la fel de dedicate activității lor cum era și este Nicu. „Trebuie să trăiești fiecare bătaie, fiecare mișcare, fiecare gest cu mâna, cu capul, cu zâmbetul.”   Câțiva ani în urmă, din cauza trombozei la ambele picioare, a fost nevoit să reducă din efortul fizic pe care-l presupune dansul popular și mai ales vestita „Ghilabaua”, de la Slobozia Mare. Astfel, Nicu și-a catalizat toate puterile în antrenarea tinerilor din „Vatra Horelor”. Și totuși, dorul de a bate scena nu-l părăsește. „Eu câteodată vin singur aici și exersez. Îmi imaginez cum e sala plină…” 
Acest video a fost realizat cu susținerea Uniunii Europene. Conținutul acestuia reprezintă responsabilitatea exclusivă a Geothe-Institute Moldova. Conținutul aparține redacției Moldova.org și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene.
Din cuplul lor, Vladimir a mers primul la Pride. Elena stătea cu frică pentru siguranța lui, însă, după vreo doi ani, a găsit curaj și a mers și ea. Anul ăsta se împlinesc 24 de ani de când cei doi părinți au aflat că fiul lor este gay și încă vreo zece de când, în fiecare an, merg la marșul Pride ca la o sărbătoare. În textul de mai jos, Elena și Vladimir Anmeghichean ne-au vorbit de ce e important ca părinții copiilor LGBTQI+ să găsească curaj și să iasă în susținerea copiilor lor. Pe lângă asta, coordonatoarea grupului de părinți ai copiilor LGBTQI+ din cadrul Centrului GDM, Natalia Ozturk, a vorbit despre călătoria spirituală pe care trebuie să o parcurgă un părinte ca să ajungă la Pride și să-și depășească fricile. „VOI MERGE ATÂTA TIMP CÂT O SĂ POT” Vladimir a mers pentru prima dată la Pride prin 2014, când Marșul Mândriei se desfășura pe bd. Grigore Vieru. Inițial, a făcut-o din instinct paternal – voia să-și apere fiul gay de mulțimea agresivă, cu orice preț. „Era deja după ce fiul meu a mers la un marș Pride la care mulțimea a atacat autobuzul lor și-l clătinau, strigându-le diferite porcării. Când am văzut asta la TV, am început să ne facem griji pentru fiu. Atunci am vrut foarte mult să-l apăr, să-l acopăr cu corpul meu, cum s-ar spune, și am mers la marș”, explică Vladimir Anmeghichean. În acel an, păziți de cordoane de polițiști, participanții au mers alături de ambasadori, iar aceștia le-au fost ca un scut, „pentru că statul nu-și putea permite ca cineva să atace membrii unor misiuni diplomatice”, își amintește Vladimir. Soția sa, Elena, i s-a alăturat peste un an. „Pe lângă noi mergeau oameni care ne urau, strigau „Rușine, rușine!”, îmi era tare frică. Apoi ne urcam rapid în autocare ca să nu fim atacați, iar agresorii încercau să ajungă la noi, eram păziți de multă poliție. Primul meu Pride a fost plin de frică. Dar în același timp, eram atât de fericită că am făcut asta, că nu m-am temut de acești homofobi, de acești oameni nemiloși și răi. Pe urmă nu am mai omis niciun Pride! La început eram trei părinți, apoi au început să vină părinți de peste hotare, iar pe urmă eu am început să aștept asta! Era ca o sărbătoare! Ne adunam cu toții: copiii noștri, noi, prietenii noștri, alți părinți. Anul trecut au fost atât de mulți părinți, prima dată într-un asemenea număr”, povestește ea. Vladimir spune că de la primul său Marș al Mândriei, acest eveniment a devenit un fel de necesitate. „Eu chiar îmi doresc să fiu acolo, mi-o datorez mie însumi. Vreau să fim vizibili, să vadă lumea că nu am nici coarne, nici copite, și nici fiul meu nu le are. Vreau oamenii să vadă că noi existăm și că e normal că trăim alături, nu trebuie să fim atacați cu topoare și furci. Dacă vreți ceva să schimbați, schimbați asta în voi, nu ne atacați pe noi. Din fericire lumea se pare că s-a schimbat, sunt și părinți mai tineri decât noi, care altfel acum își văd copiii, iar eu vreau pace, să fim uniți, să edificăm și să fim toleranți unii cu alții”, explică bărbatul. Elena așteaptă și ea marșul, an de an, ba chiar anul acesta și-a luat și concediu. „Pentru mine e important să fiu la marș. Eu merg la marș în primul rând pentru mine și, în al doilea rând, ca formă de susținere pentru copiii noștri, pentru orice om. Acum la marș nu mai sunt polițiști în trei rânduri pe ambele părți. Acum e deja un singur rând, noi putem merge pe traseul pe care ni l-am propus, până la urmă. Și asta ne bucură! Cred că asta s-a schimbat inclusiv datorită marșurilor noastre, că noi am ieșit. Și copiii noștri au nevoie de asta, de susținerea noastră. Toată viața ei trăiesc în poziție de drept, încordați, să fie gata să riposteze, să fugă, dar așa nu e normal de trăit. Cu cât mai vizibili vom fi, cu atât mai mult se vor schimba lucrurile”, afirmă femeia. Elena spune că de când a aflat că băiatul lor e gay, 24 de ani în urmă, atitudinea față de persoanele LGBTQI+ s-a schimbat enorm în R. Moldova. „S-a diminuat homofobia, inclusiv datorită acestor marșuri. Am început să merg la Pride-uri în susținerea propriului fiu, dar continui să merg în susținerea tuturor, și voi continua să merg cât o să mai pot”, îmi spune Elena. „CÂND PĂRINȚII IES LA PRIDE, COPIII SE UITĂ LA EI CA LA ÎNGERI” Coordonatoarea grupului părinților copiilor LGBTQI+ de la Centrul GDM, Natalia Ozturk, afirmă că e nevoie de două lucruri ca părinții să ajungă la Marșul Mândriei: să aibă permisiunea copilului său și să aibă curaj propriu. „Să ieși la Pride înseamnă să spui tuturor cine este copilul tău. În momentul când te vede cineva la televizor sau dai un interviu, tu trebuie să fii gata de orice: că rudele pot să nu mai vorbească cu tine, că prietenii îți vor întoarce spatele… Moldova e o țară mică unde pentru mulți contează ce-o să zică lumea”, crede Natalia. Atunci când părinții găsesc curaj și sunt gata să meargă împotriva sistemului pentru copilul lor, ei fac o declarație supremă de dragoste și acceptare, ne spune Natalia. „Acești părinți care ies la Pride sunt pentru mine niște eroi, pentru că nu fiecare poate și e în stare să reziste în fața acelor vorbe care s-ar putea să apară la serviciu, de la rude sau prieteni. Dar în acel moment când părinții ies la Pride, copiii se uită la ei ca la îngeri. Eu deseori văd la copii că ei s-ar simți de vină pentru felul în care sunt. De aceea ei încearcă să fie cei mai buni, cei mai nu știu cum, pentru părinți și toată lumea, de parcă ei poartă o vină că părinții trebuie să treacă prin asta. Dar când părinții ies la Pride, copiii simt o recunoștință până la cer și înapoi”, spune Natalia. Natalia zice că, împreună, părinții sunt o putere. „Părinții inspiră alți părinți. Asta le dă aripi, e atât de frumos. Și atunci când la Pride trece coloana părinților, toată lumea aplaudă. Și anul acesta părinții vor merge cu un banner pe care va scrie „Copiii noștri sunt mândri de noi” și cred că asta e cât se poate de adevărat”, conchide ea. Amintim că cea de-a 23-a ediție a Festivalului Comunității LGBTQI+ din Moldova „Moldova Pride” are loc între 11 – 16 iunie. Sloganul campaniei din acest an este „De la noi taxe, de la stat lege”, iar prin asta comunitatea cere dreptul la căsătorie dintre persoanele de același sex și recunoașterea genului pentru persoanele transgen. Sâptămâna mândriei va culmina cu Marșul Pride, pe 16 iunie, care se va desfășura începând cu ora 12:00 și va începe la intersecția străzilor București și Ismail.
56 de primării și-au unit eforturile și au format 14 grupuri pentru a lucra împreună la planificarea strategică și îmbunătățirea sau dezvoltarea serviciilor publice. De rezultatele acestor eforturi se vor bucura aproximativ 106 mii de cetățeni ai Republicii Moldova.   „Noi avem probleme comune, iar proiectul vine să ne ajute să le soluționăm. Împreună cu siguranță putem realiza mai multe lucruri”, a declarat primarul orașului Călărași, Victor Ambroci. Împreună cu primăriile din localitățile vecine, Nișcani și Tuzara, autoritățile publice locale formează unul dintre cele 14 grupuri de APL care au participat la concursul organizat de Proiectul MĂ IMPLIC, care a intrat în cea de-a doua fază.  
În urma concursului lansat în decembrie 2023, Proiectul MĂ IMPLIC a evaluat 58 de dosare și a selectat 14 grupuri de autorități publice locale partenere din regiunile Nord, Centru, Sud și Găgăuzia, pentru a doua etapă a proiectului, care se va desfășura între 2024 și 2027. Aceste grupuri de APL-uri vor beneficia de sprijin pentru îmbunătățirea administrației locale, planificarea strategică și furnizarea serviciilor publice. Anterior localitatea Nișcani a participat și în prima fază a proiectului, unde a aplicat pentru instalarea iluminatului stradal. Pentru faza a doua, grupul de lucru își propune să dezvolte serviciul public de gestionare a deșeurilor solide prin achiziționarea unei autospeciale și 1500 de tomberoane. Un alt scop al grupului este de a dezvolta serviciul de transport public prin achiziția a trei microbuze, construcția a șase stații de așteptare și implementarea unui sistem inteligent de monitorizare a rutelor. „Cetățenii au votat aceste inițiative în urma unor audieri publice și Consiliul Local a decis unanim să aplicăm cu aceste idei de proiect”, spune Victor Ambroci. 
Proiectul MĂ IMPLIC își propune să consolideze capacitățile autorităților publice locale prin colaborare. „Proiectul nostru se va baza pe servicii comunale, cum ar fi salubrizarea localității, evacuarea gunoiștilor. Și mai avem o provocare – întreținerea spațiilor verzi. În patru localități cu o gunoiște comună, nu avem tractor multifuncțional specializat, care ar putea chiar pe timp de iarnă să evacueze deșeurile, avem provocarea asta”, explică primara satului Călinești, raionul Fălești, Ala Procopciuc.   Împreună cu omologii săi din Chetriș, Hâncești și Pruteni, s-au în scris în concursul lansat de Proiectul MĂ IMPLIC pentru prima dată. Grupul lor și-a propus să îmbunătățească serviciile de salubrizare din comunitățile lor, care adună peste 5900 de locuitori. „Noi, pe vremuri, am fost primărie comună și avem gunoiște și arhivă comună”, a adăugat Ala Procopciuc, confirmând că parteneriatul dintre autoritățile publice locale este un exercițiu util. 
Fiecare dintre cele 14 grupuri de APL-urile partenere vor avea posibilitatea să acceseze granturi în valoare de vor primi între 100.000 și 250.000 franci elvețieni (aproximativ între 1,9 și 4,9 milioane lei). În același timp, pentru că este vorba despre un proiect în care a fost încurajată colaborarea și implicarea comunităților, primăriile vor asigura și o contribuție locală de minim 20% din valoarea grantului, pentru a facilita implementarea intervențiilor comune în fiecare grup de APL-uri. „Trebuie să fim vizionari și creativi pentru a valorifica resursele pe care le avem deja, cum ar fi: oamenii din comunitățile noastre, colaborarea cu zonele învecinate și învățarea continuă”, a subliniat Matthias Morgner, lider de echipă în cadrul Proiectul MĂ IMPLIC. Totodată, vor fi implementate metode de implicare a cetățenilor în procesele decizionale și realizarea inițiativelor de dezvoltare locală, inclusiv prin acordarea de granturi pentru organizațiile civice.  
În plus, în cadrul Proiectul MĂ IMPLIC vor fi elaborate și implementate Planuri de Îmbunătățire a Serviciilor și Planuri de Operare și Mentenanță a serviciilor gestionate și va fi efectuată Evaluarea Capacităților Organizaționale și Funcționale (FOCAS) a proiectelor. 
„Suntem convinși că Proiectul MĂ IMPLIC va avea un impact semnificativ asupra vieții cetățenilor din localitățile care au fost selectate pentru faza 2. Prin consolidarea guvernării locale, prin îmbunătățirea accesului la servicii publice de calitate și, nu în ultimul rând, prin stimularea participării cetățenilor în procesele decizionale, vom construi o țară mai bună, cu o democrație autentică, pregătită să realizeze obiectivul de țară – aderarea Republicii Moldova la Uniunii Europene până în 2030”, a accentuat Secretarul General al Guvernului Republicii Moldova, Artur Mija.  
Proiectul MĂ IMPLIC, implementat de Skat Consulting și finanțat de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC), aduce în Moldova expertiza și experiența elvețiană în Moldova.  „Noi punem accent pe sprijinirea autorităților locale, considerându-le esențiale în promovarea reformelor. Prin colaborarea cu ele, proiectul nostru va aborda fragmentarea guvernării locale și va demonstra beneficiile prestării comune a serviciilor, aliniindu-se cu strategia Guvernului RM de a consolida unitățile administrative locale”, a remarcat Olivier Bürki, director adjunct al Biroului de Cooperare al Elveției în Moldova.  
Faza a doua a Proiectul MĂ IMPLIC se desfășoară în perioada noiembrie 2023 – octombrie 2027. Bugetul total al fazei 2 a proiectului este 6.9 milioane de franci elvețieni (CHF). Pentru detalii suplimentare despre inițiativele și activitățile proiectului accesați pagina oficială a proiectului www.ma-implic.md. 
Acest articol a fost realizat cu sprijinul Proiectului de Implicare Civică în Gurvernarea Locală „Mă Implic”, implementat de SKAT Consulting din fondurile Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare.
Hackathonul ESG, desfășurat în premieră de EXIMBANK, și-a identificat câștigătorii, care și-au ridicat premiile speciale, primind înalte aprecieri pentru aportul valoros în abordarea provocărilor ESG din sectorul bancar și în dezvoltarea strategiei de ESG a băncii. Peste 50 de angajați ai EXIMBANK, pe parcursul ultimelor luni, și-au pus în aplicare aptitudinile creative și au generat soluții inovatoare și durabile pentru 7 subiecte selectate în cadrul primului „Hackathon ESG: Impulsionarea inovațiilor pentru sustenabilitate”. Fiind analizate detaliat de către Comitetul de ESG al Băncii, în baza criteriilor de evaluare prestabilite, conceptele desemnate câștigătoare sunt: Locul I – Programe de creditare verde; Locul II – Inițiative de educație financiară; Locul III – Analiza și raportarea datelor ESG. Toți angajații participanții proiectului au fost premiați de conducerea băncii pentru inovația și creativitatea manifestate în cadrul activității Hackathonului, iar inițiativa elaborată de echipa învingătoare este inclusă în Strategia de ESG a EXIMBANK și urmează a fi implementată până la finele anului curent. Proiectul „Hackathon ESG: impulsionarea inovațiilor pentru sustenabilitate” este desfășurat cu ocazia marcării Zilei Mondiale a Pământului și are drept scop de a implica și încuraja angajații să contribuie la obiectivele ESG ale Băncii, integrându-le cu inovația și promovând o abordare responsabilă și durabilă în sectorul financiar, cultivând totodată o atitudine nu doar receptivă, ci și proactivă în abordarea problemelor de sustenabilitate. Fiind conștientă că are un impact semnificativ asupra contextului social și de mediu în care își desfășoară activitatea, EXIMBANK este ferm determinată să acționeze și cu scopul de a crea valoare pe termen lung pentru bancă, angajați, clienți, comunitate și mediu. Având fermul anagajament de a susține afacerile locale, în special cele oientate spre criteriile ESG, EXIMBANK sprijină întreprinderile micro, mici și mijlocii din RM în implementarea și trecerea la tehnologii sustenabile, prin intermediul liniei de credit EU4Business. Grație Acordului de împrumut în valoare de 5 milioane de euro semnat între EXIMBANK și BERD (Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare) în 2022, în proporție de 70%, fondurile sunt dedicate tehnologiilor verzi. Împrumuturile faciliteză investițiile în echipamente moderne și alinierea proceselor la standardele UE, promovând calitatea superioară a produselor și o producție mai eficientă. Un aspect important pentru debitori fiind posibilitatea obținerii unui grant cashback de până la 15% din suma împrumutului, după finalizarea cu succes a investițiilor. EXIMBANK este convinsă de importanța investițiilor în tehnologii curate, care contribuie la crearea unei economii bazate pe resurse regenerabile și aduc un aport valoros în reducerea schimbărilor climatice ireversibile. Astfel, banca face pași hotărâți întru susținerea unui viitor energetic sustenabil și a implementat de curând un sistem fotovoltaic de ultimă generație, amplasat chair pe acoperișul Oficiului Central al instituției. Inițiativa se aliniază cu valorile Grupului Intesa Sanpaolo de a acționa responsabil în utilizarea resurselor, contribuind astfel la reducerea amprentei de carbon și la promovarea unui viitor energetic durabil. Sistemul fotovoltaic ON-GRID este unul de ultimă generație, compus din 127 de panouri fotovoltaice și are rolul de a genera energie electrică din surse regenerabile. Proiectul, în sumă de aproximativ 60 de mii de euro, este realizat sub umbrela programului European ESG Strategy Development Central European International Bank. Conform cercetărilor efectuate în programul de calcul PVGIS de pe site-ul Comisiei Europene, se estimează că sistemul va produce anual aproximativ 70.500 kWh, cu o reducere concomitentă a emisiilor de CO2 de aproximativ 35 de tone.

DESPRE EXIMBANK

EXIMBANK reprezintă o bancă comercială universală, oferind servicii de calitate atât pentru segmentul corporativ, care activează în toate ramurile economiei naţionale pe întreg teritoriul ţării, cât şi pentru segmentul retail. În prezent, pe lângă pachetul tradiţional de servicii bancare (operaţiuni de casă şi de decontare, credite, deschiderea şi deservirea conturilor de depozit, operaţiuni cu hârtii de valoare), EXIMBANK oferă servicii şi produse bancare de tehnologii înalte şi bazate pe tehnologii IP (Internet-banking „EXIMBANK-ONLINE”, Mobile Banking). Pagină web: https://eximbank.md/ro | LinkedIn: https://www.linkedin.com/company/eximbank-bank-of-intesa-sanpaolo/ |

DESPRE GRUPUL INTESA SANPAOLO 

Intesa Sanpaolo, cu peste 420 miliarde de euro în împrumuturi și 1,3 trilioane de euro în active financiare ale clienților la sfârșitul anului 2023, este cel mai mare grup bancar din Italia, cu o prezență internațională semnificativă. Este un lider european în managementul averilor, cu un accent puternic pe digital și fintech. Grupul va furniza 115 miliarde de euro pentru împrumuturi de Impact până în 2025 pentru a sprijini comunitățile și tranziția verde, împreună cu un program de 1,5 miliarde de euro (2023-2027) pentru a ajuta persoanele aflate în nevoie. Rețeaua de muzee a Băncii, Gallerie d’Italia, găzduiește patrimoniul artistic propriu și proiecte culturale de valoare recunoscută. Pagină web: group.intesasanpaolo.com/en/ LinkedIn: linkedin.com/company/intesa-sanpaolo

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.

Advertorial