Connect with us

Economie

ONG-urile îi solicită lui Igor Dodon să nu promulge Legea privind amnistia fiscală: Efectul ei va fi unul de încurajare a corupției

Publicat

pe

Mai multe organizații ale societății civile condamnă adoptarea de către Parlament a noului proiect de lege privind declararea voluntară și facilitarea fiscală, care, în esență, reprezintă o nouă tentativă de amnistiere a capitalului obținut din surse dubioase. De asemenea, acestea îi solicită președintelui Igor Dodon să nu promulge legea adoptată.

„Se creează impresia că intenția amnistiei fiscale este camuflată după reforme fiscale, unele din ele multașteptate de business sau binevenite de cetățeni. Efectul amnistiei fiscale, însă, va fi unul de adâncire și încurajare a corupției, lucru pe care nu ni-l dorim ca și societatei”, au declarat ONG-urile.

Potrivit acestora, proiectul de lege nr. 284 privind declararea voluntară și facilitarea fiscală nu specifică clar scopul urmărit, lipsește specificarea condițiilor obiective ce impun apariția acestei legi și nici finalitatea urmărită. O analiză de impact concludentă nu a fost efectuată, iar practica de amnistiere a capitalului cu un preț redus de doar 3% comparativ cu taxările standard sunt contrare practicilor internaționale în acest domeniu, cu riscuri majore de impact social negativ și stimulare a creșterii nesupunerii fiscale.

Proiectul  a fost aprobat de către Guvern pe 25 iulie 2018, inclus pe agenda Parlamentului pe 26 iulie 2018 și deja adoptat în ambele lecturi cu 56 de voturi ale deputaților democrați și popular-europeni. Cu o zi înainte, proiectul a obținut avizul pozitiv al Comisiei parlamentare Buget și Finanțe.

Readucem aminte că un proiect similar a fost propus în anul 2016, care a fost criticat dur atât de comunitatea de experți, societatea civilă, dar și de către organismele internaționale. Revenirea cu insistență la regimul de amnistiere a capitalurilor acumulate și nedeclarate, în pofida calificării negative din partea organismelor internaționale, reprezintă un indicator al promovării unor interese de grup infiltrate în mediul politic.

Amnistierea capitalului indiscutabil este o măsură contraproductivă, încurajatoare pentru beneficiarii de venituri din corupție și crimă și descurajatoare pentru cetățenii de bună credință și plătitorii de taxe. De facto, existența unor astfel de proiecte de lege indică faptul că Guvernul este incapabil să asigure verificarea provenienței bunurilor și a veniturilor și renunță la întreprinderea de măsuri și eforturi pentru asigurarea acestui proces, au menționat ONG-urile.

Potrivit acestora, proiectele de reformă fiscală cu implicații atât de importante a fost promovat cu neglijarea proceselor democratice, dar nici cu expertiza tehnică riguroase indispensabilă pentru astfel de reforme.

Audieri publice la acest proiect nu au existat, iar procesul de lansare și validări a proiectului de Lege privind declararea voluntară și facilitarea fiscală este unul în regim fulger, cu încălcarea directă a proceselor democratice, netransparență și excluderea societății civile. Nu au fost organizate nici consultări publice, nici expertiza anticorupție nu a fost elaborată.

Astfel, organizațiile semnatare condamnă adoptarea de către Parlament a proiectului de lege privind declararea voluntară și facilitarea fiscală și solicită președintelui să nu promulge legea adoptată. De asemenea, solicită implicarea FMI, BM, UE, GRECO si Moneyval să examineze acestei inițiative legislative din perspectiva compatibilității cu angajamentele internaționale și bilaterale asumate de Republica Moldova în raport cu fiecare dintre parteneri.

Printre semnatari figurează Centrul Analitic Independent Expert-Grup, Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), Centrul de Analiză Centrul de Analiză și Prevenire a Corupție (CAPC), Centrul de Politici și Refome (CPR), Institutul pentru Polici și Reforme Europene și Asociația Promo-LEX.

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Citește mai departe

Economie

MEI: Programul „Drumuri bune pentru Moldova” pe ultima sută de metri. Peste 95 % din drumuri finalizate

Publicat

pe

De către

Programul național „Drumuri bune pentru Moldova”, a fost realizat în proporție de peste 95 la sută. Astăzi, ministrul Chiril Gaburici a convocat o ședință cu antreprenorii responsabili de reparația porțiunilor de drum, care mai urmează a fi reabilitate.

„ Suntem pe ultima sută de metri, trebuie să ne mobilizăm și să finisăm cât mai curând toate lucrările, pentru că timpul de afară ne presează. Deși la început nimeni nu credea în acest proiect, noi am ajuns deja la etapa finală de implementare, am construit Drumuri Bune în localitățile de pe tot teritoriul țării noastre și vom continua să o facem și anii viitori”, a afirmat ministrul Chiril Gaburici.

Potrivit unui comunicat al MEI, la rândul lor, antreprenorii au relatat despre ultimele porțiuni de drum care urmează a fi finisate și s-au angajat să realizeze lucrările calitativ și în termenii stabiliți.

Programul național „Drumuri Bune pentru Moldova” prevede reabilitarea a 1200 de km de drumuri locale în 1200 de localități. Suma totală a investițiilor constituie 1,6 miliarde de lei.

Totodată, a demarat procesul de colectare a propunerilor privind sectoarele de drum care urmează a fi incluse în Programul „Drumuri Bune 2 pentru Moldova” în 2019.

Anul viitor, vor fi renovați circa 2600 de kilometri de drum.

Citește mai departe

Economie

Noul Cod Funciar: Terenurile agricole vor putea fi cumpărate doar de cetățenii Republicii Moldova

Publicat

pe

De către

Terenurile cu destinație agricolă, dar și cele din fondul forestier, vor putea fi cumpărate și vândute doar de cetățenii Republicii Moldova. Astfel, persoanele străine și apatrizii nu vor putea procura aceste terenuri, iar în cazul în care vor deveni proprietari prin moștenire, vor fi obligați să le vândă în termen de un an.

O prevedere în acest sens este inclusă în noul Cod Funciar, aprobat astăzi de Executiv.

Documentul reglementează relațiile dintre deținătorii terenurilor și autoritățile publice, dar și responsabilitățile proprietarilor – aceștia vor fi obligați să înregistreze dreptul asupra terenului în Registrul Bunurilor Imobile, dar și să întreprindă măsuri de protecție a solului.

De asemenea, Codul include o nouă clasificare a terenurilor în funcție de destinația acestora. Astfel, terenurile se clasifică în terenuri cu destinație agricolă, cu destinație specială, terenuri din fondul forestier, din fondului apelor, terenuri pentru construcţii și amenajări și cele destinate ocrotirii naturii și de valoare istorico-culturală.

Controlul asupra utilizării și protecției terenurilor publice și private va fi preluat de autoritățile publice locale (APL). Astfel, reprezentanții APL vor verifica terenurile pentru a depista încălcările în întreținerea acestora și a preveni degradarea solului.

Pentru soluționarea problemelor terenurilor nelucrate sau abandonate, noul Cod prevede posibilitatea de transmitere a acestora în arendă autorității publice locale pe un termen de minim 5 ani.

Contractul va putea fi încheiat cu proprietarii care nu cultivă terenului agricol mai mult de 2 ani succesiv. În acest caz, primăria va deschide un cont special unde va transfera 70% din plata arendei proprietarului – celelalte 30% vor rămâne pentru cheltuielile administrative.

Proprietarul va putea reveni la cultivarea pământului său în orice moment, printr-o declaraţie scrisă, adresată autorităţilor publice locale.

O altă noutate a Codului ține de folosirea sistemului informațional automatizat pentru păstrarea datelor despre terenuri. Informația în cadrul sistemului va fi actualizată în termen de 30 de zile de la luarea deciziei privind schimbarea destinației terenului sau modul de folosință a acestuia.

În prezent, informațiile sunt colectate de APL pe suport de hârtie, iar anual acestea sunt prezentate Agenției Relații Funciare și Cadastru.

Citește mai departe

Economie

Produsele ecologice din Republica Moldova vor putea fi exportate mai ușor în UE

Publicat

pe

De către

Certificatele eliberate pentru produsele agroalimentare vor fi recunoscute pe piața europeană, iar producția ecologică va fi exportată mai ușor în UE. Aceasta potrivit proiectului Legii privind producția agroalimentară ecologică și etichetarea produselor ecologice, aprobat astăzi de Guvern.

Documentul prevede recunoașterea la nivel internațional a autorităților de certificare din Republica Moldova – aceste modificări vor permite producătorilor să exporte în UE produsele cu mențiunea „ecologic”.

În același timp, organismele de certificare internaționale acreditate în UE nu vor mai fi obligate să se reacrediteze și în Republica Moldova. Acest fapt va permite producătorilor să acceseze subvențiile, chiar dacă își certifică producția la autoritățile internaționale.

Până în prezent, de subvenții beneficiau doar producătorii care apelau la autoritățile naționale.

Proiectul stabilește normele aplicabile producției ecologice – astfel, nu este permisă utilizarea organismelor modificate genetic (OMG-uri), fertilizatorilor pentru sol și a altor produse contraindicate în agricultura eco.

Produsele etichetate ca fiind ecologice vor conține cel puțin 95% de ingrediente bio. Pentru a crește astfel de produse, agricultorii vor folosi doar semințele obținute prin metode organice, iar, ulterior, produsele eco vor fi păstrate separat de cele neecologice.

Totodată, legea instituie un sistem de supraveghere în domeniul agriculturii ecologice și stabilește atribuțiile autorităților competente. Pentru asigurarea unui control mai riguros în procesul de certificare este inclusă Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor.

De asemenea, legea stabilește modelul unic pentru certificatele care vor fi eliberate producătorilor – până acum, fiecare autoritate elibera certificate de formate diferite.

Produsele ecologice sunt cele obținute fără intervenții genetice și utilizarea substanțelor chimice. În prezent, în Republica Moldova activează 136 de companii specializate în cultivarea produselor ecologice.

Anul trecut, în țările membre UE au fost exportate circa 52 mii de tone de produse certificate ecologic.

Foto: Poză simbol

Citește mai departe
WP Facebook Auto Publish Powered By : XYZScripts.com