Odiseea bustului lui Liviu Rebreanu continua

Nici in acest an, bustul scriitorului romin Liviu Rebreanu nu va fi instaurat pe Aleea Clasicilor literaturii romine din Gradina publica „Stefan cel Mare si Sfint”. Statuia, donata de Liga culturala pentru unitatea rominilor de pretutindeni, urma sa fie instaurata inca la 31 august 2003, in cadrul sarbatorii „Limba noastra cea romina”. Desi Uniunea Scriitorilor din Moldova (USM) a depus toate demersurile necesare, guvernul, de patru ani, se pune de-a curmezisul, zadarnicind instalarea bustului marelui prozator.

Initiativa de a completa Ansamblul sculptural Aleea Clasicilor, inaugurat in 1958 si care, initial, numara 12 busturi, apartine USM. in mai 1993, USM, Academia de Stiinte a R. Moldova si MC au decis, de comun acord, sa intregeasca Aleea cu busturile urmatorilor scriitori: Constantin Stere, Alexie Mateevici, Lucian Blaga, Mihail Sadoveanu, George Bacovia, Mihail Kogalniceanu, Mircea Eliade, George Cosbuc, Ion Luca Caragiale, Tudor Arghezi, Nichita Stanescu, Liviu Rebreanu si Titu Maiorescu. Astfel, in fiecare an, Aleea s-a imbogatit cu cite un bust, ultimul dezvelit fiind cel al lui I. L. Caragiale, in 2002, cu ocazia aniversarii a 150 de la nasterea dramaturgului. La acea inaugurare, organizata in premiera pe 27 august si nu traditional de Ziua limbii, a participat si presedintele Voronin, care a marturisit ca, fiind elev, a jucat in piesa caragialiana „Napasta”. Bustul lui Rebreanu urma a fi instalat in 2003, iar cel al lui Maiorescu, care trebuia sa incheie ansamblul marilor nostri inaintasi – in 2004.

in acesti patru ani, Ministerul Culturii si Turismului a invocat tot felul de motive de suspendare a instalarii bustului: ba ca se elaboreaza un nou regulament privind instalarea monumentelor in R. Moldova, ba ca se constituie un consiliu pentru evaluarea valorii artistice a acestora. in cadrul unei conferinte de presa, acad. Mihai Cimpoi, presedintele USM, a prezentat raspunsul recent al MCT la demersul inaintat de USM. De data aceasta, in scrisoarea semnata de viceministrul Valeriu Turcanu se mentioneaza ca, „in august 2003, Ministerului Culturii i-a fost remisa o scrisoare din partea Asociatiei „Arta plastica religioasa si restaurare”, filiala a Uniunii Artistilor Plastici din Rominia, in care se comunica ca Liga Culturala pentru unitatea rominilor de pretutindeni a oferit o copie a bustului lui Liviu Rebreanu dupa lucrarea artistului plastic Milita Petrascu, dar nu-i specificat cine este autorul copiei si daca este o copie exacta, turnata dupa modelul autoarei. Ministerul n-a primit nici recomandarea solicitata de la Ministerul Culturii si Cultelor din Rominia privind aceasta lucrare”. in continuare se spune ca, „Tinind cont de cele expuse, si neavind materiale suficiente (imaginile foto, atit a copiei, cit si a lucrarii originale), Ministerul Culturii si Turismului, pentru moment, nu poate prezenta spre examinare lucrarea la Consiliul pentru evaluarea tinutei artistice a creatiilor sculptural-monumentale si monumental-decorative”.

La rindul sau, acad. Mihai Cimpoi califica drept „inventie” faptul ca nu s-a primit o recomandare din partea autoritatilor rominesti: „Respectiva recomandare, semnata de secretarul de stat romin in problema monumentelor, a fost prezentata inca acum citiva ani, ex-ministrului Culturii Veaceslav Madan”. Totodata, Mihai Cimpoi sustine ca, atit lui Madan, cit si actualului ministru, Artut Cozma, care, de altfel, inca anul trecut a insistat asupra instituirii unui „muratoriu pe biusturi”, li s-au prezentat, de nenumarate ori, toate demersurile necesare, cu imaginile bustului anexate. „in ceea ce priveste copia, este stiut ca oricare sculptura se face dupa un model in ipsos, sau in parafina. Deci, bustul s-a turnat dupa statuia in ipsos a Melitei Petrascu, ceea ce demonstreaza ca nu este vorba de o copie, ca, bunaoara, monumentul „Lupoaicei” din fata Muzeului National de Istorie sau cel al lui Puskin – copia unui monument din Sankt Petresburg. Daca e sa aplicam aceleasi criterii, ar trebui sa-l scoatem pe Puskin din centrul Gradinii publice „Stefan cel Mare si Sfint”.

O scrisoare din partea prof. dr. Victor Craciun, presedintele Ligii Culturale pentru unitatea rominilor de pretutindeni, donatorul bustului si mostenitorul legal al Militei Petrascu, spune: „Confirmam ca sculptura BUSTULUI LUI LIVIU REBREANU, opera artistica de mare valoare, executata de sculptorita Milita Petrascu, reprezinta transpunerea in bronz dupa originalul in ipsos aflat in posesia noastra in calitate de mostenitor legal al artistei. Turnarea in bronz a lucrarii s-a facut sub atenta noastra supraveghere, astfel incit sculptura pe care o donam sa fie de o inalta tinuta. Alaturam acestei scrisori de confirmare a autenticitatii si valorii sculpturii BUSTUL LUI LIVIU REBREANU si rugamintea noastra ca, la fel ca si in cazul altor opere de arta donate USM si primariei municipiului Chisinau, sa fie amplasata pe Aleea Clasicilor, ocupindu-si astfel locul cuvenit deopotriva scriitorului Liviu Rebreanu, parintele romanului modern, si autoarei sculpturii, artista originara din Chisinau, Milita Petrascu, una dintre stralucitele eleve ale lui Constantin Brincusi”, se arata in scrisoare.

Mihai Cimpoi sustine ca ignorarea instalarii bustului lui Rebreanu vine intr-un context larg de atitudini din partea statului fata de cultura noastra nationala: „Se edifica monumente-gigant, care presupun o risipa mare de bani, si se refuza o donatie. Exista oare vreo decizie de guvern privind montarea, bunaoara, la bastina mea, Lipcani, a monumentului lui Lenin, cumparat de primaria din localitate, cu un milion de lei, din Noua Sulita, Ucraina? ”. Presedintele USM considera ca, in ultimul timp, s-a facut tot posibilul ca sarbatoarea nationala „Limba noastra cea romina” sa fie minimalizata: „Aceasta sarbatoare nu mai estre considerata una nationala, fiind, treptat, trecuta in umbra”.

in cadrul conferintei de presa, sustinuta ieri, ministrul Artur Cozma a mentionat ca, „in ultimul timp, avem o patima pentru instalarea unor busturi sau monumente. Cred ca este mai bine sa avem o patima pentru a face ceva. Acum este timpul faptelor”. / Silvia Bogdanas // Timpul

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.