Connect with us

Economie

Noi prețuri! Benzina și motorina s-au scumpit

Publicat

pe

Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică a majorat marţi, 23 ianuarie, prețurile plafon la benzină şi motorină. Prețul plafon la carburanți a fost stabilit pentru următoarele două săptămâni.

Astfel, pentru un litru de benzină cu cifra octanică 95 a fost stabilit preţul maxim de 18,47 lei, cu 25 de bani mai mult decât cel stabilit anterior, iar pentru motorină – 16,51 lei, cu 19 bani mai mult în comparaţie cu preţul din ultimele două săptămâni.

Prețurile plafon intră în vigoare de miercuri, 24 ianuarie, și vor fi valabile până pe 6 februarie.

Potrivit Metodologiei ANRE, la fiecare 14 zile calendaristice, în ziua de marți, stabilește prețurile plafon de comercializare cu amănuntul a benzinei, motorinei și a gazului lichefiat și le publică pe pagina sa web până la ora 13.00.

Prețurile plafon au la bază patru componente principale: cotațiile medii Platts pentru benzină; costurile de tranzacționare aferente operațiunii de import, inclusiv costurile de transport și de asigurare; cota accizelor și cota taxei pe valoarea adăugată, aplicate în conformitate cu Codul Fiscal al Republicii Moldova, și marja comercială specifică care cuprinde valoarea cheltuielilor și profitul companiilor petroliere.

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Economie

OPINIE// Centralizarea financiară sufocă independența autorităților publice locale

Publicat

pe

De către

În anul 2017, unui locuitor din Republica Moldova i-a revenit în medie 3 791 lei din veniturile bugetelor locale. Cele mai mari venituri pe cap de locuitor le-a avut în acest orașul Briceni (2,8 mii lei), comuna Sipoteni din raionul Călărași (2,7 mii lei) și municipiul Ungheni (2,4 mii lei).

Cu toate acestea, bugetele locale din țara noastră rămân a fi critic insuficiente pentru asigurarea dezvoltării durabile a colectivităților locale. Acestea sunt câteva din constatările raportului de evaluare a calității finanțelor publice locale.

Analiza, semnată de Angela Secrieru, expertă în finanțe publice la IDIS „Viitorul”, evaluează capacitățile administrațiilor publice locale în domeniul finanțelor publice locale în 50 cele mai mari localităţile din Republica Moldova.

„Centralizarea financiară cunoaște proporții din ce în ce mai pronunțate și alarmante. Această tendință afectează, printre altele, independența autorităților publice locale în luarea deciziilor la nivel local, generând premise denaturate de dezvoltare a unor anumite localități în detrimentul altora, deseori induse prin motive politice, determinând, în cele din urmă, accentuarea declinului economiilor locale”, consideră Angela Secrieru.

Potrivit raportului de evaluare a finanțelor locale, mărimea veniturilor unităţilor administrativ-teritoriale a fost de 13 462 mln. lei, reprezentând 7,6% din PIB în anul 2017, iar cheltuielile totale ale bugetelor locale au constituit anul trecut 13 274 mln lei.

Respectiv, localitățile (cu excepția mun. Chișinău și Bălți) cu cele mai mari venituri au fost municipiul Cahul (81 mln lei), municipiul Ungheni (77 mln lei) și Orhei (59 mln lei). Aceleași orașe au înregistrat și cele mai mari încasări din taxele locale în anul 2017. Impozitul pe bunurile imobile reprezintă însă sursa cu cel mai pronunțat potențial financiar care alimentează bugetete locale.

Această sursă a generat cele mai mari venituri în cazul bugetelui municipiului Cahul (4,7 mln. lei) și a orășelului Codru (3,9 mln. lei).

Totuși, în 2016-2017, impozitele și taxele locale au înregistrat valori neimportante (cca. 6%), cauzate în special de pasivitatea autorităților locale, mediul politic și economic nefavorabil. Deși veniturile proprii se asociază cu descentralizarea financiară și independența autorităților publice locale, cea mai mare parte din totalul veniturilor bugetelor locale revine transferurilor de la bugetul de stat.

În ce privește cheltuielile efectuate în 2017, cei mai mulți bani au fost cheltuiți pentru personal, bunuri și servicii.

Experta a menționat că ponderea veniturilor proprii în totalul veniturilor bugetului locale nu doar că este insuficientă, dar este în continuă scădere.

Consolidarea bazei de venituri proprii la nivelul autorităților publice locale, transparentizarea alocării tuturor categoriilor de transferuri, creşterea randamentului fiscal al impozitelor şi taxelor locale, reconsiderarea sistemului de facilităţi fiscale, precum și acordarea autorităților publice locale a libertăţii de a introduce taxe şi impozite locale noi sunt câteva dintre soluțiile recomandate în raport pentru asigurarea unei sănătăți financiare și a unei creșteri economice durabile la nivel local.

Citește mai departe

Economie

Termenul patentei de întreprinzător pentru comerțul cu amănuntul ar putea fi prelungit

Publicat

pe

De către

Termenul patentei de întreprinzător pentru comerțul cu amănuntul ar putea fi prelungit. Deputații au examinat, astăzi, trei proiecte de modificare a Legii cu privire la patenta de întreprinzător și le-a votat în prima lectură.

Două din inițiativele prezentate aparțin deputaților și prevăd prelungirea până la 31 decembrie 2022 și, respectiv, 31 decembrie 2023, a termenului patentei de întreprinzător pentru comerţul cu amănuntul la tarabe, tejghele, tonete, în chioşcuri (gherete), pavilioane şi din autovehicule.

Cel de-al treilea proiect, inițiativa Guvernulu prevede ca patenta de întreprinzător pentru comerţul cu amănuntul se propune a fi extins până la 31 decembrie 2019, comparativ cu 31 decembrie 2018 precum este stipulat în prezent

La fel, noile modificări se vor referi și la comerțul cu produse alimentare şi mărfuri uşor alterabile autohtone, cu condiţia respectării cerinţelor sanitar-epidemiologice privind depozitarea, păstrarea şi comercializarea lor.

Modificările se referă doar la titularii de patentă, care la data de 31 decembrie 2018, vor deține patente pentru aceste activități. În luna septembrie curent mai erau valabile peste 9100 patente în comerţul cu amănuntul.

Pentru lectura a doua, Comisia economie, buget și finanțe a decis comasarea proiectelor. Acestea urmează a fi votate în lectură finală.

Citește mai departe

Economie

MEI: Programul „Drumuri bune pentru Moldova” pe ultima sută de metri. Peste 95 % din drumuri finalizate

Publicat

pe

De către

Programul național „Drumuri bune pentru Moldova”, a fost realizat în proporție de peste 95 la sută. Astăzi, ministrul Chiril Gaburici a convocat o ședință cu antreprenorii responsabili de reparația porțiunilor de drum, care mai urmează a fi reabilitate.

„ Suntem pe ultima sută de metri, trebuie să ne mobilizăm și să finisăm cât mai curând toate lucrările, pentru că timpul de afară ne presează. Deși la început nimeni nu credea în acest proiect, noi am ajuns deja la etapa finală de implementare, am construit Drumuri Bune în localitățile de pe tot teritoriul țării noastre și vom continua să o facem și anii viitori”, a afirmat ministrul Chiril Gaburici.

Potrivit unui comunicat al MEI, la rândul lor, antreprenorii au relatat despre ultimele porțiuni de drum care urmează a fi finisate și s-au angajat să realizeze lucrările calitativ și în termenii stabiliți.

Programul național „Drumuri Bune pentru Moldova” prevede reabilitarea a 1200 de km de drumuri locale în 1200 de localități. Suma totală a investițiilor constituie 1,6 miliarde de lei.

Totodată, a demarat procesul de colectare a propunerilor privind sectoarele de drum care urmează a fi incluse în Programul „Drumuri Bune 2 pentru Moldova” în 2019.

Anul viitor, vor fi renovați circa 2600 de kilometri de drum.

Citește mai departe
WP Facebook Auto Publish Powered By : XYZScripts.com