Este deja al patrulea weekend consecutiv de proteste ale vestelor galbene.

Statistica protestului de ieri:

125 de mii de francezi au ieșit pe străzi să critice guvernul

10 mii doar în Paris

90 de mii de polițiști și jandarmi

2 oameni ai legii la fiecare 3 demonstranți

135 de demonstranți și polițiști răniți

1000 de persoane reținute

Reținerile au avut loc după ce forţele de ordine au găsit asupra lor obiecte periculoase, precum ciocane şi bâte de baseball, transmite digi24. Deşi extrem de violente, protestele de sâmbătă au avut totuşi o amploare mai mică faţă de weekendul trecut, considerat cele mai sângeros din cele patru.

Din 17 noiembrie, de când au început protestele „vestelor galbene”, cu excepția protestelor din 8 decembrie, retailerii francezi au pierdut aproximativ un miliard de euro, anunță Digi24. Federaţia de Retail din Franţa (FCD), alcătuită din giganţii din distribuţie, cum ar fi Carrefour sau Casino, a avertizat că mişcările de stradă ar putea afecta semnificativ vânzările de Crăciun, esenţiale pentru veniturile marilor lanţuri de magazine. Mai mult, săptămâna aceasta, acţiunile Accor, Vinci, Air France KLM, Carrefour şi FNAC Darty au înregistrat scăderi importante la Bursa de la Paris, pe fondul temerilor că protestele “vestelor galbene” vor duce la scăderea consumului şi a numărului de turişti.

Turnul Eiffel, muzeele pariziene Luvru şi Orsay, alături de Grand Palais, Petit Palais şi Orangerie, precum şi Opera din Paris, asemeni centrelor comerciale de pe bulevardul Champs Elysees, au fost închise publicului sâmbătă, când a avut loc la patrulea weekend cu proteste. Anul trecut, Parisul a atras 40 de milioane de vizitatori, iar în primele şase luni din acest an turiştii au cheltuit în capitala Franţei 10,3 miliarde de euro. Analiştii avertizează că actualele turbulenţe ar putea afecta industria turismului din Franţa, a doua economie a zonei euro.

Prim-ministrul Pavel Filip declară că decizia Comisiei Europene de a suspenda susținerea macrofinanciară a Republicii Moldova este una „mai mult politică”, transmite IPN. Este vorba despre acordarea primei tranșe de asistență macrofinanciară, ce trebuia să sosească în luna iulie. La recomandarea Parlamentului European, aceasta a fost amânată din cauza deciziei Curții Supreme de Justiție din RM privind invalidarea rezultatelor alegerilor pentru funcția de primar al Chișinăului. Tot atunci a fost suspendat și sprijinul bugetar pentru Republica Moldova.

„Republica Moldova trebuie să primească prima tranșă cu mult înainte de alegerile locale. S-a tărăgănat procesul și nevalidarea scrutinului local din Chișinău a fost o găselniță pentru a nu acorda banii Republicii Moldova.”

Această declarație a fost făcută în cadrul emisiunii „Piatnița s Anatoliem Golea” („Vineri cu Anatolie Golea”) de la postul de televiziune RTR Moldova. Mai mult, Pavel Filip ne asigură că sistemul judecătoresc este unul independent, că el nu poate suna judecătorii pentru a le sugera să ia anumite decizii și că decizia instanțelor de judecată de a nu valida alegerile locale din municipiul Chișinău a fost cea mai mare lovitură asupra Guvernului.

Amintim că, în mesajul serviciului de presă al Comisiei Europene, se recunoșteau eforturile economice depuse, dar se trăgea alarma asupra situației grave privind îndeplinirea angajamentelor politice. Atunci, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, Federica Mogherini, şi Comisarul UE pentru Extindere şi Politica de Vecinătate, Johannes Hahn, au criticat decizia Curţii Supreme de Justiţie de la Chişinău, calificând-o drept netransparentă. Într-o declarație a conducerii UE referitoare la această problemă, se subliniază că „decizia instanței subminează încrederea poporului Republicii Moldova în instituțiile statului”. 

În același timp, Johannes Hahn a informat că premierul Republicii Moldova Pavel Filip i-a trimis un SMS în care și-a exprimat îngrijorarea că decizia instanței ar putea influența acordarea asistenței macrofinanciare pentru Republica Moldova din partea UE.

***

Programul de asistență macrofinanciară cu o valoare totală de 100 milioane de euro a fost propus de COmisia Europeană, în baza unei cereri din partea RM, la finele anului 2016. Pachetul de asistență urma să fie furnizat sub formă de finanțare nerambursabilă (40 milioane de euro) și împrumuturi pe termen mediu acordate în condiții favorabile (restul de până la 60 de milioane). Anterior, în perioada 2010-2012 (Guvernul Filat 2), Republica Moldova a beneficiat cu succes de asistență macrofinanciară, care a fost acordată integral sub formă de finanțare nerambursabilă, în valoare de 90 de milioane de euro.

Republica Moldova este o țară mare, în care mulți oameni de afaceri vor să investească, mai ales datorită regimului liberalizat de vize pe care îl avem cu Uniunea Europeană. Așa spun reprezentanții companiilor selectate pentru a implementa programul lansat de Guvernul R.Moldova, prin care străinii vor putea primi cetățenia țării noastre în schimbul investițiilor.

Într-un interviu pentru NewsMaker, președintele Henley&Partners, Christian Kälin, și directorul responsabil de relații cu publicul, Paddy Blewer, au vorbit despre avantajele acestui program și au explicat cum vor fi verificați investitorii care vor dori să obțină cetățenia moldovenească.

Decizia autorităților moldovenești de a lansa programul ce prevede oferirea cetățeniei în schimbul investițiilor, dar și alegerea consorțiului de companii pentru implementarea acestui program – MIC Holding și Henley&Partners – stârnesc mai multe controverse.

„Henley&Partners face parte dintr-un consorțiu condus de o companie bazată în Emiratele Unite Arabe – Moldovan Investment Company (MIC) Holding LLC. Noi am participat la acest tender în calitate de experți în implementarea programelor de cetățenie în schimbul investițiilor. Suntem lideri mondiali în acest domeniu. La tender a participat încă cel puțin un asemenea consorțiu. Trebuie să înțelegeți că orice guvern interesat în promovarea unui asemenea program sau altcineva, cum a fost MIC în cazul nostru, neapărat va ajunge să ne contacteze. Dacă aceste concurs va fi unul corect, noi, cel mai probabil, îl vom câștiga”, le-a spus președintele Henley&Partners, Christian Kälin, jurnaliștilor publicației NewsMaker.

„Țara voastră poate fi comparată cu Muntenegru”

Kälin spune că Moldova nu este Austria, însă că țara noastră poate fi comparată cu Muntenegru. „Dacă vrei să investești într-o țară, e mai comod să o faci fiind cetățean al acesteia decât străin. Moldova este o țară destul de mare, dacă e să o comparăm, de exemplu, cu țările din Caraibe, chiar și cu Muntenegru. Aici există mai multe oportunițăți de investiție pentru investitorii internaționali care vor să devină cetățeni ai Moldovei. Și, după mine, acesta este un avantaj important, pe lângă regimul liberalizat de vize cu UE”, punctează președintele Henley&Partners. Acesta mai spune că nu cunoaște foarte bine detaliile programului și ce anume se planifică. „Deocamdată pot spune că există posibilitatea de a investi în Fondul de Investiții Publice. În legislație, de asemenea, este stipulată posibilitatea de a investi în imobile și sper ca această prevedere să intre în vigoare anul viitor. Ce va fi mai departe – nu știu, și nu sunt sigur că cineva dispune la moment de asemenea informații, întrucât încă nu toate deciziile au fost luate. Nu sunt la curent dacă în lista de investiții vor fi incluse și terenurile agricole”, afirmă Christian Kälin, în interviu.

Acesta adaugă că sectorul imobiliar este unul cheie în economia oricărei țări și că majoritatea programelor de acordare a cetățeniei în schimbul  investițiilor prevăd o asemenea componentă. „Investițiile în imobile au un efect pozitiv considerabil – acestea cresc numărul tranzacțiilor și dezvoltă industria construcțiilor. Pe lângă aceasta, casele trebuie să fie întreținute, iar pentru aceasta e nevoie de oameni – de la grădinari la avocați și administratori. Sectorul imobiliar are multe puncte de intersecție cu alte sectoare ale economiei. Astfel, va reprezenta un motor de creare a locurilor de muncă”, afirmă Kälin.

Cine va solicita cetățenia Moldovei 

Președintele Henley&Partners afirmă că cetățenia țării noastre nu va fi solicitată de vreun „oligarh rus cu mulți bani și legături în lumea politică”. Totuși, acesta spune că, în mod sigur, viitorii participanți ai programului sunt oameni bogați care, din motive personale, doresc să-și îmbunătățească posibilitățile de a se deplasa prin lume. „Să spunem că familia dumneavoastră trăiește în Emiratele Arabe Unite, că aveți o afacere acolo și aveți casă și bani. Însă nu sunteți sigur că veți dori să trăiți în această țară în următorii 15 ani sau dacă urmașii voștri vor dori să trăiască aici. Cu pașaportul EAU este greu să călătorești, inclusiv în scop de afaceri. Iată de ce cetățenia unei țări precum Moldova va permite unei asemenea familii să călătorească mai ușor în UE sau să se mute într-o țară UE”, spune Kälin.

„Cetățenia nu te ajută să scapi de impozite”

Acesta a mai declarat jurnaliștilor de la News Maker că cetățenia în schimbul investițiilor nu are nimic în comun cu impozitele sau încercările de a fugi de ele. „Din păcate această afirmație este repetată des. Impozitele sunt plătite de rezidenți. Va primi omul cetățenie moldovenească sau nu, acest factor nu afectează în niciun fel statutul său fiscal, fie că se află în țara sa natală sau peste hotare. Statutul său fiscal se va modifica doar atunci când se va muta în Moldova. Atunci el va deveni rezident fiscal în Moldova. Noi considerăm că nu vom avea mulți asemenea candidați. Solicitanții de cetățenie sunt interesați de mobilitate și securitatea personală, mai puțin de impozite”, explică expertul.

Cum vor fi filtrați solicitanții

Christian Kälin mai spune că printre cei care vor beneficia de acest program se vor găsi și oameni de rea-credință. „Este la fel ca la bancă, unde sunt mii de clienți, iar printre ei se găsesc 5,7 sau 10 infractori. Însă din această cauză nu se închid băncile. Important e cum gestionăm aceste procese și dacă putem identifica asemenea oameni. Guvernul le poate retrage buletinul de identitate. Așa s-a întâmplat în Malaysia: după un scandal financiar de proporții Guvernul a retras cetățenia omului de afaceri Joe Low”, exemplifică președintele Henley&Partners.

Acesta mai spune că Guvernul nostru urmează să decidă dacă va publica numele investitorilor ce vor primi cetățenia R.Moldova. „Este decizia fiecărei țări. Unele țări publică numele, altele – nu. Aceasta poate arăta ca o tentativă de a ascunde ceva, însă e o părere greșită. Este vorba de respectarea drepturilor acestor oameni la viața privată, și nu de o încercare de a ascunde infractorii”, afirmă Kälin.