Connect with us
"
"

Politică

Maia Sandu: Un grup criminal încearcă să privatizeze sanatoriul „Zolotaia Niva” din Sergheevca. Cine ar sta în spate

Publicat

pe

PE SCURT

Prim-ministra Maia Sandu a anunțat astăzi că un grup criminal organizat încearcă să privatizeze ilegal sanatoriul „Zolotaia Niva” din Sergheevca ( Ucraina), care aparține Confederației Naționale a Sindicatelor din R. Moldova. Potrivit ei, în spatele acestui abuz ar sta deputatul democrat Vladimir Andronachi.

Ea a precizat că sanatoriul nu este proprietatea statului, ci a Confederației, de aceea Guvernul nu poate să intervenă prin decizie și să stopeze ilegalitatea. Maia Sandu a făcut apel către managementul Confederației să analizeze ce se întâmplă și să ia decizii respective.

PE LUNG

„ Există informații că un grup criminal organizat, cred că pot să-i spun așa, desfășoară o amplă operațiune de preluare a sanatoriului „Zolotaia Niva” din orașul Sergheevca, care aparține Confederației. Nu este proprietatea statului, dar este proprietatea Confederației. În situația, când Procuratura Generală doarme în continuare și nu reacționează la aceste informații , Confederația trebuie să ia toate măsurile, să se întrunească în ședință pentru a opri aceste abuzuri care sunt împotriva cetățenilor Republicii Moldova”, a declarat Maia Sandu în debutul ședinței de Guvern.

Ea a spus că va solicita ajutorul  autorităților de la Kiev  ca să nu să se permită acest abuz.

„Evident ar trebui și Procuratura să se sesizeze pentru că se comite o ilegalitate. Noi o încercăm să solicităm și autorităților de la Kiev să ne ajute ca să nu să sepermită acest abuz”,a spus Maia Sandu.

Ministrul de Interne Andrei Năstase a făcut apel către reprezentanții Confederației să se adreseze la MAI cu toate documentele, toate probele la MAI. „În limita competențelor pe care le avem, să stopăm aceste ilegalități dacă se produc”, a spus Năstase.

Jurnalistă și știristă din fașă, convertită în om creativ din obligație. Are o memorie fără de preț și păstrează în ea detalii picante despre toți politicienii din Moldova, dar și membrii redacției.

Alegeri

Pandemia, pretext pentru a restricționa votul în diasporă? Soluții

Publicat

pe

De către

Pe data de 10 iulie 2020, în cadrul emisiunii „Președintele răspunde” Igor Dodon a făcut o declarație despre următoarele alegeri prezidențiale, planificate pentru data de 1 noiembrie 2020. 

Cu votul în străinătate mi se pare că anul acesta o să fie destul de dificil, și în est și în vest, pentru că dacă o să fie al doilea sau al treilea val de Covid-19, multe țări nu o să permită deschiderea secțiilor de votare. Cel mai probabil votul va fi în interiorul țării. Asta e situația”. 

Potrivit experților, Dodon ar încerca în acest mod să pregătească terenul pentru a justifica deschiderea unui număr redus de secții peste hotare, în special în țări unde diaspora nu îi este atât de favorabilă din punct de vedere electoral. 

„Chiar și Igor Dodon înțelege că dacă peste hotare o să voteze mai puțini, el o să aibă șanse mai mari să câștige. Preferabil, pentru el e să fie șase mii de secții în Rusia, chiar dacă acolo o să vină doar câte un singur alegător și desigur nici una în Marea Britanie, Germania, Italia și altele”, a spus expertul organizației WatchDog.MD, Valeriu Pașa .

Ce atribuții în deschiderea secțiilor are Dodon?

Decizia de deschidere a unor secții de vot peste hotare se ia de către CEC, în colaborare cu Guvernul Republicii Moldova, care, printr-o hotărâre de Guvern aprobă decizia și dă banii. Decizia de obicei este argumentată de anumite calcule pe care le au despre concentrarea de cetățeni în anumite regiuni din anumite țări, date întocmite de către Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene. Totodată, suplimentar se mai fac și sondaje și cereri cu privire la înregistrarea suplimentară, tot pentru a argumenta dacă unele secții merită sau nu deschise. 

Astfel, pentru Parlamentarele din 2019 au fost deschise în afara țării 125 de secții de vot, iar în 2016, la prezidențiale au fost 100 de secții de vot peste hotare. Pentru că în turul II la prezidențialele din 2016 au fost cazuri în care mai mulți cetățeni nu au putut vota din cauza epuizării buletinelor de vot, s-a luat decizia ca în acele secții să fie ridicat numărul de buletine de la 3000 la 5000. 

Din alineatele de mai sus probabil ai înțeles deja că președintele nu are nici o atribuție în acest proces. Președintele nu se poate implica decât la nivel de contact cu cetățenii din diasporă și contact cu autoritățile din alte țări pentru a facilita procesul de deschidere a unor secții. Șeful statului are atribuții în politica externă, iar negocierea deschiderii secțiilor de vot pentru ca mai mulți cetățeni să voteze este una din ele. 

Dar atribuțiile președintelui se opresc aici din punct de vedere Constituțional. 

Context cu semne de întrebare

Declarația lui Dodon a venit și în contextul în care cu o zi înainte fostul său partid politic, al cărui lider informal încă este, promova în Parlament o inițiativă de modificare a Codului Electoral care ar fi venit să diminueze durata zilei de vot cu două ore. Astfel, în noua redacție a Codului Electoral, ziua de vot începe la ora 8:00 și se termină la ora 20:00, față de 7:00 și 21:00 cât este acum. 

Unul din argumente referitoare la micsorarea orelor de vot a fost dat de către socialistul Vlad Bătrîncea. 

„Sunt sute de cazuri când oamenii la unele secții de votare, membrii ai comisiilor, nu rezistă fizic. Leșină. Sunt cazuri când poliția caută să semneze procesul verbal de aceea că omul fizic nu a rezistat, s-a dus acasă.”, a zis acesta.

Grija socialistului față de funcționarii electorali a fost imediat taxată de către deputații din opoziție. „Odată în patru ani vă pătrunde această grijă față de cei care leșină. Asta e o minciună, colega, în stilul vostru al propagandei”, a spus deputatul PAS, Igor Grosu. 

Cât de reală este restricționarea votului?

Declarațiile președintelui, puse în contextul inițiativei PSRM, au stârnit mai multe semne de întrebare și în rândurile experților din domeniul electoral. Întrebat de Europa Liberă de declarația lui Dodon cu privire la secțiile de vot de peste hotare, expertul Pavel Postică, director al ONG-ului Promo-Lex, care are o tradiție bogată în ceea ce privește monitorizarea procesului electoral, spune că „ar fi imposibil”. 

„Orice stat al lumii nu poate interzice desfășurarea procesului electoral în incinta ambasadelor și consulatelor. Poate la secțiile suplimentare să fie unele restricții, interdicții sau limitări. Dar cel puțin în sediul misiunilor diplomatice, votul în străinătate cu siguranță va fi și trebuie să fie pus în aplicare. Tocmai de asta, în condiții de pandemie, este necesar de examinat posibilitatea desfășurării scrutinului pe parcursul mai multor zile”, a spus acesta. 

Votul pe mai multe zile, mai ales în contextul pandemiei este o propunere cu care este de acord și expertul Watchdog.md, Valeriu Pașa. 

Cum au organizat alții votul în pandemie? 

„În Polonia de exemplu, s-a votat practic doar prin poștă la alegerile care au fost zilele trecute (prezidențiale, turul II n.r.). Doar unele țări care au permis, gen Croația s-au deschis secții de vot. Tot a depins în funcție de ce a dat țara respectivă. Asta în primul rând. În al doilea rând, nici autoritățile poloneze nu au prea vrut să asigure dreptul la vot al cetățenilor din diaspora, tot de frica faptului că cel de la guvernare s-a temut să nu piardă fotoliul dacă era mai permisiv cu votul diasporei. Cam asta ar fi situația și la noi”, a spus Valeriu Pașa. 

Alegerile poloneze urmau să aibă loc în luna mai a acestui an, dar au fost amânate pentru luna iulie 2020. Opoziția poloneză în general a cerut a cerut amânarea alegerilor până în 2021. A existat și inițiativa de a organiza votul integral prin poștă, însă această prevedere cădea sub incidența unei decizii anterioare a Curții Constituționale care interzicea schimbările la legislația electorală cu mai puțin de 6 luni înainte de scrutin. 

Pe timp de pandemie și în Statele Unite anumite alegeri în interiorul partidelor au fost organizate prin corespondență. Votul prin corespondență este practicat în mai multe state, dar recent a ajuns ținta atacurilor președintelui Donald Trump, care spune că „se recoltează voturi pentru democrați”, atunci când unii activiști merg la alegători pentru a-i încuraja să voteze. 

La alegerile prezidențiale din 2016, de exemplu, în unele state precum California, aproape 90% din alegători au votat prin poștă. În statul Washington și Oregon, toate alegerile au fost organizate pe bază de vot prin corespondență în 2016. 

Mai multe zile de vot? 

În România recent Camera Deputaților a adoptat un proiect care prevede prelungirea duratei de vot la trei zile – vineri, sâmbătă și duminică – pentru românii din diaspora. Vineri se votează între orele locale 12–21, iar sâmbătă și duminică între orele 7–21. De asemenea, românii din străinătate care se află la rând sau în secția de votare la ora 21, când se închid secțiile, pot să voteze până la maximum ora 23:59. 

În Macedonia, care urmează să aibă alegeri pe 15 iulie 2020, în mijlocul pandemiei, procesul de vot se va desfășura doar cu „respectarea procedurilor stricte” referitoare la pandemie. Cetățenilor din grupurile de risc și celor infectați cu COVID-19 li se va permite să voteze și pe 13 și 14 iulie. Alegerile peste hotare se desfășoară timp de trei zile, în raza secțiilor de vot deschise în cadrul ambasadelor. 

Experiența de organizare a alegerilor în Pandemie poate fi preluată chiar și din Rusia. Timp de 5 zile, de pe 25 iunie până pe 1 iulie rușii s-au putut deplasa la secțiile de vot, pentru a vota în cadrul unui referendum de modificare a Constituției care îi dădea posibilitate lui Putin să candideze la alte două mandate de președinte, după 2024. Alegătorilor li se măsura temperatura la intrarea în secția de vot, iar muncitorilor din secțiile de vot li se dădea echipament de protecție și se încuraja distanțarea socială. 

Chiar dacă rezultatele au fost puse la îndoială, chiar și această experiență ar putea fi luată drept exemplu de către autoritățile noastre, dacă ceea ce își doresc cu adevărat este să asigure dreptul propriilor cetățeni la vot. 

Cum funcționează votul prin corespondență în România

România, care s-a confruntat cu aceleași probleme ca și Republica Moldova în ceea ce privește organizarea alegerilor în diasporă (de exemplu aglomerări la secțiile de vot), a implementat la alegerile prezidențiale din 2019 votul prin corespondență. Pentru prima oară la acest serviciu s-au înregistrat doar de 41 de mii de persoane, asta în timp ce sursele neoficiale spun că peste hotarele țării locuiesc 3,6 milioane de români (inclusiv cetățeni ai R. Moldova). 

La alegerile prezidențiale din România, care au avut loc pe 10 și 25 noiembrie, procedura a început încă de pe parcursul anului 2019. Astfel, până pe 15 septembrie românii s-au putut înregistra pe un site creat de organele electorale de la București (în prezent este deschisă procedura cu privire la votul românilor din străinătate privind alegerea senatului și a camerei deputaților din 2020, asta deși o dată încă nu a fost stabilită). Tradițional însă, acest deadline final de înregistrare nu trebuie să treacă de mai mult de 15 zile înainte de începerea perioadei electorale. 

Alegătorul completează formularul ce conține mai multe date personale, iar după o confirmare vor primi prin poștă următoarele materiale: 

  • două plicuri exterioare, marcate distinct pentru fiecare tur de scrutin, prevăzute cu elemente de siguranță care să asigure sigilarea, în care sunt introduse plicul interior și certificatul de alegător;
  • două plicuri interioare și două autocolante, marcate distinct pentru fiecare tur de scrutin;
  • două certificate de alegător, marcate distinct pentru fiecare tur de scrutin;
  • instrucțiuni privind exercitarea dreptului de vot, în care se indică și termenul în care alegătorul trebuie să depună în cutia poștală sau la oficiul poștal documentele 
  • două buletine de vot, marcate distinct pentru fiecare tur de scrutin;
  • un autocolant cu adresa biroului electoral pentru votul prin corespondență din țară pe care alegătorul care a optat pentru transmiterea votului prin corespondență în țară îl va aplica pe plicul exterior.
  • Alegătorul poate opta pentru trimiterea plicului în țară sau în străinătate. În țară, costurile sunt acoperite de stat, iar dacă se optează pentru transmiterea la birourile electorale din străinătate sau prin curier, costurile sunt acoperite de alegător. Plicul se poate depune și la secțiile deschise în ambasade sau consulate.

Plicurile exterioare sigilate trebuie expediate cu suficient timp înaintea datei votării, pentru a asigura livrarea acestora până la 3 zile înaintea datei votării, inclusiv, la sediul biroului electoral pentru votul prin corespondență. Plicurile ajunse după această dată nu vor mai fi luate în calcul.

De asemenea, pentru diaspora, statul Român a permis organizarea a mai multor zile de vot (vineri, sâmbătă și duminică) dar și deschiderea a mai multor secții peste hotare. 

Citește mai departe

Politică

Rendez-vous-ul dintre Sandu și Dodon. Cine se lasă așteptat

Publicat

pe

De către

PE SCURT

La începutul acestei săptămâni, Maia Sandu, lidera Partidului Acțiune și Solidaritate, l-a invitat pe șeful statului, Igor Dodon, la o dezbatere publică.

Răspunsul șefului statului nu s-a lăsat prea mult așteptat. Dodon recomandându-i fostei prim-ministre să nu înceapă „atât de devreme” campania electorală. 

PE LUNG

Fosta prim-ministră s-a arătat nemulțumită de modul în care este condusă Republica Moldova și cum unele probleme importante cu care se confruntă cetățenii sunt trecute cu vederea. De asemenea, ea a criticat Guvernul „care nu face nimic altceva decât promovarea electorală a lui Dodon”, pentru alegerile prezidențiale care vor avea loc în acest an. Până în acest moment, nu este stabilită încă data scrutinului. 

Locul întâlnirii Maiei Sandu și a lui Igor Dodon urma să fie televiziunea națională Moldova 1, „ca oamenii să înțeleagă ce se întâmplă, de fapt, în țară”, a subliniat Sandu. 

În replică, șeful statului a dat de înțeles că nu are de gând să accepte această invitație, argumentând că încă nu s-a început campania electorală. „Doamna Maia Sandu a intrat prea repede în campania prezidențială”, a replicat el, declarând că nu este candidat la președinție, pentru că mai este președinte. 

Igor Dodon a devenit președinte al Republicii Moldova, după ce la 13 noiembrie 2016, a avut loc turul doi al alegerilor prezidențiale, iar socialistul Igor Dodon a fost votat de 51% din alegători, întrecând-o pe Maia Sandu.

Foto principală: Unimedia

Citește mai departe

Politică

O zi reușită pentru Blocul ACUM în Parlament. Cum a decurs ședința de astăzi

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Deputații Blocului ACUM au depus astăzi în plenul Parlamentului o moțiune simplă împotriva ministrului de Externe, Aureliu Ciocoi. Deputații cer audierea ministrului în legătură cu poziția MAEIE care se referă la evenimentele din 1992. Tot astăzi, Parlamentul a stabilit că utilizarea și comercializarea pungilor de plastic și a veselei de plastic vor fi sancționate. Deputații au mai creat o comisie de anchetă pentru elucidarea înstrăinării patrimoniului sindicatelor, au majorat vârsta-limită de încadrare în serviciul militar prin contract și au aprobat ca foștii președinți de Parlament să nu mai beneficieze de înlesniri la plata pentru serviciile comunale.

Tot astăzi, a fost votat un proiect care prevede ca petițiile care vor colecta 10.000 de semnături vor putea fi discutate în plenul Parlamentului.

PE LUNG  

Moțiune simplă împotriva ministrului de Externe

Deputații Blocului ACUM au depus o moțiune simplă împotriva ministrului de Externe, Aureliu Ciocoi. Aceasta survine după ce săptămâna trecută șeful Diplomației de la Chișinău a declarat că „trupele ruse au intervenit factologic în Transnistria, în timpul războiului din 1990 de pe Nistru, pentru a opri vărsările de sânge”. Ulterior, mai multe organizații ale veteranilor au cerut demisia ministrului Ciocoi. Acesta, la rândul său, a  spus că declarațiile sale au fost interpretate eronat de presă. 

„Noi nu avem nevoie de o politica externă așa-numită ,,echilibrată”, care să promoveze interesele străine și de conjunctură. Noi avem nevoie de o politică externă consecventă, consistentă si predictibilă, care să promoveze doar interesele naționale ale țării noastre, în care integrarea europeana este obiectivul strategic major, deopotrivă cu stabilirea și promovarea colaborări cu toate statele, în baza principiilor fundamentale ale dreptului internațional. Nu factorul geografic sau militar trebuie să determine poziția noastră față de un stat sau altul, ci interesele noastre naționale față de acestea.” – se spune în textul moțunii.

Astfel, deputații cer audierea ministrului Aureliu Ciocoi „în legătură cu poziția MAEIE care se referă la evenimentele din 1992” și au solicitat ca să fie aduse explicații deputaților, veteranilor de război, cât și întregii societăți vis-a-vis de poziția Republicii Moldova pe plan internațional față de problema regiunii transnistrene și implicit față de conflictul de pe Nistru.

Utilizarea și comercializarea pungilor de plastic și a veselei de plastic vor fi sancționate

Utilizarea și comercializarea pungilor de plastic și a veselei de plastic vor fi sancționate. Parlamentul a aprobat, în lectura a doua, un proiect de modificare și completare a Codului Contravențional.

Potrivit proiectului, sancțiunile vor fi de până la 4 500 de lei pentru persoanele fizice și de până la 12 000 de lei pentru persoanele juridice.

Aceste prevederi se referă la utilizarea și comercializarea pungilor de transport fabricate din plastic, cu sau fără mâner, cu grosimea peretelui egală sau mai mare de 50 de microni, furnizate consumatorilor la punctele de vânzare de bunuri; a pungilor de plastic subțire, cu grosimea peretelui mai mică de 50 de microni, cu excepția celor care sunt utilizate ca ambalaj ; și a pungilor din plastic foarte subțire, cu grosimea peretelui mai mică de 15 microni, cu excepția celor care sunt utilizate ca ambalaj.

„Aceste articole nu pot fi reciclate și rămân să polueze solurile și apa pentru zeci de ani înainte doar după o singură utilizare. Ele trebuie eliminate din circuit printr-un efort colectiv. Aceasta presupune și o schimbare de obișnuință a fiecăruia dintre noi. Trebuie să renunțăm la ele pentru că aerul și apa este mai important să le menținem să le protejăm.ˮ, a menționat deputatul Dumitru Alaiba.

Anterior, deputații au aprobat modificări și completări la legislație prin care au fost interzise etapizat, începând cu 1 ianuarie 2019, utilizarea și comercializarea pungilor de plastic, iar, începând cu 1 ianuarie 2021 – interzicerea totală. Sancțiunile vor fi aplicate de la 1 ianuarie 2021 și pentru utilizarea și comercializarea farfuriilor, paharelor, a altor accesorii ale serviciilor de masă, precum și a bețișoarelor de unică folosință fabricate din plastic, cu excepția celor biodegradabile.

Petițiile care vor colecta 10.000 de semnături vor putea fi discutate în plenul Parlamentului

Cetățenii vor putea să adreseze Parlamentului petiții colective: Inițiativa care va aduna 10 000 de semnături va fi dezbătută în plen

Proiectul de lege înaintat de deputații PAS, Radu Marian și Dan Perciun, a fost votat azi, în prima lectură. Proiectul a provocat dezbateri aprinse în Parlament, deputații majorității parlamentare declarând că pentru lectura a doua vor înainta mai multe îmbunătățiri.

„Propunem un proiect de lege prin care vocea oamenilor va fi mai auzită în Parlament, iar inițiativele și subiectele care îi interesează vor avea acces direct în acest for. Lansăm în premieră pentru Republica Moldova un mecanism de petiționare colectivă prin care oamenii se vor putea mobiliza pentru a înainta un subiect pe ordinea de zi a Parlamentului”, a declarat deputatul Radu Marian.

Mecanismul de petiționare presupune:

  • inițiativa va putea fi semnată în format fizic pe hârtie, dar și online pe un website special care va fi elaborat de Parlament;
  • semnătura se va considera valabilă dacă aceasta va conține numele, prenumele, codul personal și domiciliul semnatarului;
  • fiecare inițiativă va avea 60 de zile la dispoziție pentru a acumula 10.000 de semnături;
  • când pragul va fi atins, inițiativa va fi supusă audierilor publice de către comisia de profil, apoi urmând procedura parlamentară, va putea fi înaintată la Biroul Permanent al Parlamentului pentru a fi inclusă pe ordinea de zi a Plenului.

„Dacă va fi votată și în a doua lectură, legea va permite cetățenilor să adreseze Parlamentului petiții colective, ceea ce va responsabiliza Parlamentul pentru o cauză comună”, susțin autorii.

Vârsta-limită de încadrare în serviciul militar prin contract va fi majorată

Parlamentul a aprobat, în prima lectură, un proiect de modificare a legislației în domeniu, potrivit căreia vârsta-limită de încadrare în serviciul militar prin contract va fi majorată. Proiectul, înaintat de deputații PSRM, a fost criticat de deputați ai Blocului ACUM, care au spus că Armata Națională ar trebui să încadreze mai mulți tineri profesioniști, și nu pensionari.  „Se extinde vârsta persoanelor care pot fi încadrate în Armata Națională în specialități ”deficitare” până la 60 de ani. Acum vârsta este 45 ani. Asta înseamnă că persoane care au, de exemplu, 59 de ani, pot fi încadrate în funcții din sistemul Ministerului Apărării”, a menționat deputatul Blocului ACUM Sergiu Litvinenco.

Pe de altă parte, deputatul PSRM Vasile Bolea a menționat de la tribuna Parlamentului că proiectul are drept scop completareai Forțelor Armate cu cetățeni cu specialități deficitare. Astfel, la decizia conducătorului structurii militare, vârsta-limită de încadrare în serviciul militar prin contract poate fi majorată, dar nu mai mult de vârsta-limită de aflare în serviciul militar prin contract. Această prevedere va putea fi aplicată o singură dată pe timpul îndeplinirii serviciului militar.

„Limitarea actuală defavorizează structurile militare în raport cu alte structuri, precum și ridică semne de întrebare referitor la accesul echitabil al cetățenilor la angajare. Din informațiile existente constatăm că nivelul de completare a structurilor militare este scăzut comparativ cu cel al altor instituții de stat din domeniile securității naționale, ordinii publice și a justiției. Una din cauze este că cetățenii care au îndeplinit serviciul militar prin contract și care au plecat din structurile militare în perioadele anterioare nu pot fi încadrați deoarece au atins vârsta-limită de 45 de ani”, se menționează în nota informativă a proiectului de lege.

Foștii președinți de Parlament nu vor mai beneficia de înlesniri la plata pentru serviciile comunale

Foștii președinți de Parlament nu vor mai beneficia de înlesniri la plata pentru serviciile comunale. Parlamentul a aprobat, în lectura a doua, un proiect de modificare a Legii privind statutul deputatului în Parlament. Inițiativa legislativă aparține deputatului PSRM Vasile Bolea

„Respectiva prevedere legală a fost elaborată cu abatere de la tehnica legislativă. Sintagma „înlesniri la plata pentru serviciile comunale”, regăsită în textul legii, pare a fi una vagă, lipsită de claritate, or, limita acestor înlesniri nu poate fi determinată cu certitudine”, se menționează în nota informativă a proiectului.

Comisia de anchetă pentru elucidarea înstrăinării patrimoniului sindicatelor

Parlamentul a constituit comisia de anchetă pentru elucidarea înstrăinării patrimoniului sindicatelor. Aceasta va include 9 membri, reprezentanți ai diferitelor fracțiuni parlamentare, și anume: Anatolie Labuneț și Vitalii Evtodiev (PSRM), Angel Agache și Vasile Bîtca (PDM), Lilian Carp și Veronica Roșca (Fracțiunea PAS, Blocul ACUM), Vasile-Andrei Năstase și Stela Macari (Fracțiunea ACUM Platforma DA) și Denis Ulanov (Fracțiunea Partidului ȘOR). Deputații l-au ales pe Lilian Carp președinte al comisiei, pe Angel Agache – vicepreședinte și pe Vitalii Evtodiev – secretar al comisiei.

Membrii Comisiei de anchetă pentru elucidarea înstrăinării patrimoniului sindicatelor au făcut declarații pe propria răspundere privind lipsa conflictului de interese. 

În activitatea sa, comisia va antrena instituțiile responsabile, va audia toate părțile implicate și va prezenta Parlamentului un raport în termen de 90 de zile.

„După destrămarea URSS, Republica Moldova a moștenit o avere impresionantă, estimată la peste 200 de milioane de dolari. Acest patrimoniu imens moștenit de la organizația sindicală unională includea imobile, stațiuni turistice, sanatorii, baze sportive, campinguri și tabere de odihnă. Investigațiile jurnalistice în care sunt prezentate cazurile de gestionare frauduloasă a patrimoniului sindicatelor din Republica Moldova, prin intermediul Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova, demonstrează faptul că liderii acestora nu au fost preocupați de apărarea și protejarea drepturilor angajaților, inclusiv ale celor patrimoniale”, menționează autorii inițiativei legislative în nota informativă a proiectului. Inițiativa aparține unui grup de deputați de la Fracțiunile PAS și Platforma DA Blocul ACUM.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Economie7 ore în urmă

Cât costă să treci la transport ecologic

Pandemia de coronavirus – când o bună parte a angajaților lucrează la distanță – pare o perioadă prielnică pentru a...

Social12 ore în urmă

15 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 332 cazuri noi de infectare. Bilanțul total trece de 20 000 de cazuri

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

EcologieO zi în urmă

„Dacă vrei să faci o faptă bună, sortează plasticul”

Probabil ai auzit deja despre „iulie fără plastic”, dar știi ce înseamnă? De unde vine? Și ce trebuie să faci...

SocialO zi în urmă

Pandemia în Rusia: „COVID-19 nu e ceva rușinos”

Rusia a fost una dintre țările care a ales să nu recunoască impactul real al pandemiei. Primul caz de infectare...

Social2 zile în urmă

14 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 269 cazuri noi de infectare și șase decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Alegeri2 zile în urmă

Pandemia, pretext pentru a restricționa votul în diasporă? Soluții

Pe data de 10 iulie 2020, în cadrul emisiunii „Președintele răspunde” Igor Dodon a făcut o declarație despre următoarele alegeri...

Social2 zile în urmă

Trei știri bune din Moldova: rezerve locale pentru iarnă, cetatea Sorocii în imagini și clătite olandeze la Chișinău

Umple-ți borcanele la Cămara Fest În fiecare sâmbătă de august în Scuarul Catedralei Mitropolitane va fi organizat un târg al...

Advertisement

Politică

Politică5 zile în urmă

Pe banii noștri: un deputat în căutarea identității și două partide care s-au lansat în gaming și aplicații mobile

La începutul acestei săptămâni Parlamentul părea că nu se putea trezi. Era luni dimineața, iar în acel moment, exista cam...

Politică6 zile în urmă

Rezumat din Parlament: angajarea răspunderii și minus două ore de democrație

Pe ordinea de zi ședinței au fost puse inițial 42 de proiecte de legi. Printre acestea au fost și alte...

DivertismentO săptămână în urmă

Va interzice Putin curcubeul?

PE SCURT Pe 3 iulie, la o întâlnire dintre Vladimir Putin și membrii grupului de lucru pentru amendamentele la Constituție,...

Politică2 săptămâni în urmă

Protest în regiunea transnistreană: „Noi nu vă limităm în totalitate”

PE SCURT Pe 2 iulie, în Râbnița a avut loc un protest după ce așa-zisele autorități transnistrene au anulat permisele...

Politică2 săptămâni în urmă

Ce înseamnă schimbările în Constituția Rusiei și cum ar putea influența regiunea transnistreană. Explicăm

PE SCURT De pe 25 iunie până pe 1 iulie are loc referendumul pentru modificarea Constituției Federației Ruse. În regiunea...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Trei sate moldovenești din stânga Nistrului au trecut în subordinea Tiraspolului?

PE SCURT Așa-zisele autorități transnistrene anunță că aproape 80% dintre cazurile de COVID-19 au fost tratate.  Thomas Mayr Harting, reprezentantul...

Politică4 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. „Discriminare. Autoritățile moldovenești nu au anulat bacalaureatul pentru studenții din regiune”

PE SCURT Astăzi, 16 iunie, în regiunea transnistreană, se încheie starea de urgență, însă restricțiile rămân în vigoare. Acest lucru...

Advertisement

Opinii

iulie 2020
L Ma Mi J V S D
« iun.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031