Connect with us
"
"

Politică

Maia Sandu: Un grup criminal încearcă să privatizeze sanatoriul „Zolotaia Niva” din Sergheevca. Cine ar sta în spate

Publicat

pe

PE SCURT

Prim-ministra Maia Sandu a anunțat astăzi că un grup criminal organizat încearcă să privatizeze ilegal sanatoriul „Zolotaia Niva” din Sergheevca ( Ucraina), care aparține Confederației Naționale a Sindicatelor din R. Moldova. Potrivit ei, în spatele acestui abuz ar sta deputatul democrat Vladimir Andronachi.

Ea a precizat că sanatoriul nu este proprietatea statului, ci a Confederației, de aceea Guvernul nu poate să intervenă prin decizie și să stopeze ilegalitatea. Maia Sandu a făcut apel către managementul Confederației să analizeze ce se întâmplă și să ia decizii respective.

PE LUNG

„ Există informații că un grup criminal organizat, cred că pot să-i spun așa, desfășoară o amplă operațiune de preluare a sanatoriului „Zolotaia Niva” din orașul Sergheevca, care aparține Confederației. Nu este proprietatea statului, dar este proprietatea Confederației. În situația, când Procuratura Generală doarme în continuare și nu reacționează la aceste informații , Confederația trebuie să ia toate măsurile, să se întrunească în ședință pentru a opri aceste abuzuri care sunt împotriva cetățenilor Republicii Moldova”, a declarat Maia Sandu în debutul ședinței de Guvern.

Ea a spus că va solicita ajutorul  autorităților de la Kiev  ca să nu să se permită acest abuz.

„Evident ar trebui și Procuratura să se sesizeze pentru că se comite o ilegalitate. Noi o încercăm să solicităm și autorităților de la Kiev să ne ajute ca să nu să sepermită acest abuz”,a spus Maia Sandu.

Ministrul de Interne Andrei Năstase a făcut apel către reprezentanții Confederației să se adreseze la MAI cu toate documentele, toate probele la MAI. „În limita competențelor pe care le avem, să stopăm aceste ilegalități dacă se produc”, a spus Năstase.

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Politică

O zi reușită pentru Blocul ACUM în Parlament. Cum a decurs ședința de astăzi

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Deputații Blocului ACUM au depus astăzi în plenul Parlamentului o moțiune simplă împotriva ministrului de Externe, Aureliu Ciocoi. Deputații cer audierea ministrului în legătură cu poziția MAEIE care se referă la evenimentele din 1992. Tot astăzi, Parlamentul a stabilit că utilizarea și comercializarea pungilor de plastic și a veselei de plastic vor fi sancționate. Deputații au mai creat o comisie de anchetă pentru elucidarea înstrăinării patrimoniului sindicatelor, au majorat vârsta-limită de încadrare în serviciul militar prin contract și au aprobat ca foștii președinți de Parlament să nu mai beneficieze de înlesniri la plata pentru serviciile comunale.

Tot astăzi, a fost votat un proiect care prevede ca petițiile care vor colecta 10.000 de semnături vor putea fi discutate în plenul Parlamentului.

PE LUNG  

Moțiune simplă împotriva ministrului de Externe

Deputații Blocului ACUM au depus o moțiune simplă împotriva ministrului de Externe, Aureliu Ciocoi. Aceasta survine după ce săptămâna trecută șeful Diplomației de la Chișinău a declarat că „trupele ruse au intervenit factologic în Transnistria, în timpul războiului din 1990 de pe Nistru, pentru a opri vărsările de sânge”. Ulterior, mai multe organizații ale veteranilor au cerut demisia ministrului Ciocoi. Acesta, la rândul său, a  spus că declarațiile sale au fost interpretate eronat de presă. 

„Noi nu avem nevoie de o politica externă așa-numită ,,echilibrată”, care să promoveze interesele străine și de conjunctură. Noi avem nevoie de o politică externă consecventă, consistentă si predictibilă, care să promoveze doar interesele naționale ale țării noastre, în care integrarea europeana este obiectivul strategic major, deopotrivă cu stabilirea și promovarea colaborări cu toate statele, în baza principiilor fundamentale ale dreptului internațional. Nu factorul geografic sau militar trebuie să determine poziția noastră față de un stat sau altul, ci interesele noastre naționale față de acestea.” – se spune în textul moțunii.

Astfel, deputații cer audierea ministrului Aureliu Ciocoi „în legătură cu poziția MAEIE care se referă la evenimentele din 1992” și au solicitat ca să fie aduse explicații deputaților, veteranilor de război, cât și întregii societăți vis-a-vis de poziția Republicii Moldova pe plan internațional față de problema regiunii transnistrene și implicit față de conflictul de pe Nistru.

Utilizarea și comercializarea pungilor de plastic și a veselei de plastic vor fi sancționate

Utilizarea și comercializarea pungilor de plastic și a veselei de plastic vor fi sancționate. Parlamentul a aprobat, în lectura a doua, un proiect de modificare și completare a Codului Contravențional.

Potrivit proiectului, sancțiunile vor fi de până la 4 500 de lei pentru persoanele fizice și de până la 12 000 de lei pentru persoanele juridice.

Aceste prevederi se referă la utilizarea și comercializarea pungilor de transport fabricate din plastic, cu sau fără mâner, cu grosimea peretelui egală sau mai mare de 50 de microni, furnizate consumatorilor la punctele de vânzare de bunuri; a pungilor de plastic subțire, cu grosimea peretelui mai mică de 50 de microni, cu excepția celor care sunt utilizate ca ambalaj ; și a pungilor din plastic foarte subțire, cu grosimea peretelui mai mică de 15 microni, cu excepția celor care sunt utilizate ca ambalaj.

„Aceste articole nu pot fi reciclate și rămân să polueze solurile și apa pentru zeci de ani înainte doar după o singură utilizare. Ele trebuie eliminate din circuit printr-un efort colectiv. Aceasta presupune și o schimbare de obișnuință a fiecăruia dintre noi. Trebuie să renunțăm la ele pentru că aerul și apa este mai important să le menținem să le protejăm.ˮ, a menționat deputatul Dumitru Alaiba.

Anterior, deputații au aprobat modificări și completări la legislație prin care au fost interzise etapizat, începând cu 1 ianuarie 2019, utilizarea și comercializarea pungilor de plastic, iar, începând cu 1 ianuarie 2021 – interzicerea totală. Sancțiunile vor fi aplicate de la 1 ianuarie 2021 și pentru utilizarea și comercializarea farfuriilor, paharelor, a altor accesorii ale serviciilor de masă, precum și a bețișoarelor de unică folosință fabricate din plastic, cu excepția celor biodegradabile.

Petițiile care vor colecta 10.000 de semnături vor putea fi discutate în plenul Parlamentului

Cetățenii vor putea să adreseze Parlamentului petiții colective: Inițiativa care va aduna 10 000 de semnături va fi dezbătută în plen

Proiectul de lege înaintat de deputații PAS, Radu Marian și Dan Perciun, a fost votat azi, în prima lectură. Proiectul a provocat dezbateri aprinse în Parlament, deputații majorității parlamentare declarând că pentru lectura a doua vor înainta mai multe îmbunătățiri.

„Propunem un proiect de lege prin care vocea oamenilor va fi mai auzită în Parlament, iar inițiativele și subiectele care îi interesează vor avea acces direct în acest for. Lansăm în premieră pentru Republica Moldova un mecanism de petiționare colectivă prin care oamenii se vor putea mobiliza pentru a înainta un subiect pe ordinea de zi a Parlamentului”, a declarat deputatul Radu Marian.

Mecanismul de petiționare presupune:

  • inițiativa va putea fi semnată în format fizic pe hârtie, dar și online pe un website special care va fi elaborat de Parlament;
  • semnătura se va considera valabilă dacă aceasta va conține numele, prenumele, codul personal și domiciliul semnatarului;
  • fiecare inițiativă va avea 60 de zile la dispoziție pentru a acumula 10.000 de semnături;
  • când pragul va fi atins, inițiativa va fi supusă audierilor publice de către comisia de profil, apoi urmând procedura parlamentară, va putea fi înaintată la Biroul Permanent al Parlamentului pentru a fi inclusă pe ordinea de zi a Plenului.

„Dacă va fi votată și în a doua lectură, legea va permite cetățenilor să adreseze Parlamentului petiții colective, ceea ce va responsabiliza Parlamentul pentru o cauză comună”, susțin autorii.

Vârsta-limită de încadrare în serviciul militar prin contract va fi majorată

Parlamentul a aprobat, în prima lectură, un proiect de modificare a legislației în domeniu, potrivit căreia vârsta-limită de încadrare în serviciul militar prin contract va fi majorată. Proiectul, înaintat de deputații PSRM, a fost criticat de deputați ai Blocului ACUM, care au spus că Armata Națională ar trebui să încadreze mai mulți tineri profesioniști, și nu pensionari.  „Se extinde vârsta persoanelor care pot fi încadrate în Armata Națională în specialități ”deficitare” până la 60 de ani. Acum vârsta este 45 ani. Asta înseamnă că persoane care au, de exemplu, 59 de ani, pot fi încadrate în funcții din sistemul Ministerului Apărării”, a menționat deputatul Blocului ACUM Sergiu Litvinenco.

Pe de altă parte, deputatul PSRM Vasile Bolea a menționat de la tribuna Parlamentului că proiectul are drept scop completareai Forțelor Armate cu cetățeni cu specialități deficitare. Astfel, la decizia conducătorului structurii militare, vârsta-limită de încadrare în serviciul militar prin contract poate fi majorată, dar nu mai mult de vârsta-limită de aflare în serviciul militar prin contract. Această prevedere va putea fi aplicată o singură dată pe timpul îndeplinirii serviciului militar.

„Limitarea actuală defavorizează structurile militare în raport cu alte structuri, precum și ridică semne de întrebare referitor la accesul echitabil al cetățenilor la angajare. Din informațiile existente constatăm că nivelul de completare a structurilor militare este scăzut comparativ cu cel al altor instituții de stat din domeniile securității naționale, ordinii publice și a justiției. Una din cauze este că cetățenii care au îndeplinit serviciul militar prin contract și care au plecat din structurile militare în perioadele anterioare nu pot fi încadrați deoarece au atins vârsta-limită de 45 de ani”, se menționează în nota informativă a proiectului de lege.

Foștii președinți de Parlament nu vor mai beneficia de înlesniri la plata pentru serviciile comunale

Foștii președinți de Parlament nu vor mai beneficia de înlesniri la plata pentru serviciile comunale. Parlamentul a aprobat, în lectura a doua, un proiect de modificare a Legii privind statutul deputatului în Parlament. Inițiativa legislativă aparține deputatului PSRM Vasile Bolea

„Respectiva prevedere legală a fost elaborată cu abatere de la tehnica legislativă. Sintagma „înlesniri la plata pentru serviciile comunale”, regăsită în textul legii, pare a fi una vagă, lipsită de claritate, or, limita acestor înlesniri nu poate fi determinată cu certitudine”, se menționează în nota informativă a proiectului.

Comisia de anchetă pentru elucidarea înstrăinării patrimoniului sindicatelor

Parlamentul a constituit comisia de anchetă pentru elucidarea înstrăinării patrimoniului sindicatelor. Aceasta va include 9 membri, reprezentanți ai diferitelor fracțiuni parlamentare, și anume: Anatolie Labuneț și Vitalii Evtodiev (PSRM), Angel Agache și Vasile Bîtca (PDM), Lilian Carp și Veronica Roșca (Fracțiunea PAS, Blocul ACUM), Vasile-Andrei Năstase și Stela Macari (Fracțiunea ACUM Platforma DA) și Denis Ulanov (Fracțiunea Partidului ȘOR). Deputații l-au ales pe Lilian Carp președinte al comisiei, pe Angel Agache – vicepreședinte și pe Vitalii Evtodiev – secretar al comisiei.

Membrii Comisiei de anchetă pentru elucidarea înstrăinării patrimoniului sindicatelor au făcut declarații pe propria răspundere privind lipsa conflictului de interese. 

În activitatea sa, comisia va antrena instituțiile responsabile, va audia toate părțile implicate și va prezenta Parlamentului un raport în termen de 90 de zile.

„După destrămarea URSS, Republica Moldova a moștenit o avere impresionantă, estimată la peste 200 de milioane de dolari. Acest patrimoniu imens moștenit de la organizația sindicală unională includea imobile, stațiuni turistice, sanatorii, baze sportive, campinguri și tabere de odihnă. Investigațiile jurnalistice în care sunt prezentate cazurile de gestionare frauduloasă a patrimoniului sindicatelor din Republica Moldova, prin intermediul Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova, demonstrează faptul că liderii acestora nu au fost preocupați de apărarea și protejarea drepturilor angajaților, inclusiv ale celor patrimoniale”, menționează autorii inițiativei legislative în nota informativă a proiectului. Inițiativa aparține unui grup de deputați de la Fracțiunile PAS și Platforma DA Blocul ACUM.

Citește mai departe

Politică

Dacă duminica ar avea loc alegeri / Un sondaj ne spune cine ar ajunge în parlament și cine ar fi președinte

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Dacă duminica viitoare ar fi organizate alegeri parlamentare, în Parlament ar accede trei partide – Partidul Socialiștilor (PSRM), Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) și Partidul Democrat (PDM). Cel puțin aceasta arată un sondaj realizat și prezentat astăzi de compania de consultanță Intellect Group.

Cercetarea a mai arătat că dacă duminica următoare ar fi organizate alegeri prezidențiale, atunci lupta se va între reprezentantul PSRM și cel al PAS

Sondajul a fost realizat de Intellect Group, în comun cu asociația Spero. Reprezentanții companiei au declarat că și-au asumat toate cheltuielile pentru realizarea chestionarului. De asemenea, ei au menționat că sondajul a inclus 20 de întrebări, dintre care presei au fost prezentate doar 10. Celelalte întrebări, compania le va folosi pentru consultanță în campania electorală. De notat că Intellect Group a realizat un sondaj și înaintea alegerilor generale locale din Chișinău, din octombrie 2019, unde l-a arătat favorit la funcția de primar general pe Ion Ceban, actualul edil al capitalei.

PE LUNG

Astfel, dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri parlamentare pentru PSRM ar fi votat – 31% dintre cetățeni,pentru  PAS – 21,3%, pentru PDM – 8,2 %. Partidul ȘOR ar fi acumulat  3,7%, PPDA – 3.1%, Partidul Nostru – 2,7%. 9,3% din cei chestionați au răspuns că nu ar vota, iar 14,3% nu au răspuns sau nu au vrut să răspundă la întrebare.

Dacă se ia în calcul voturile celor deciși, atunci rezultatele ar arăta în felul următor:  PSRM 40,6%, PAS -27,9% și PDM – 10,7%.

În același timp, sondajul relevă că dacă duminica viitoare ar fi organizate alegeri prezidențiale, cel mai probabil în turul II ar fi acces reprezenții PSRM și PAS. Astfel, 35,4% din respondenți au declarat că ar vota pentru reprezentantul PSRM, pentru candidatul PAS – 24,3%, iar pentru cel al PDM – 4,7%.

Despre alegerile parlamentare în circumscripția Hâncești care chiar vor avea loc pe 15 martie au știut doar o treime din respondenți.

Încrederea în politicieni

Politicienii care se bucură de cea mai mare încredere din partea votanților sunt Igor Dodon, Zinaida Greceanîi și Maia Sandu, arată cercetarea. În procente, rezultatele sunt distribuite după cum urmează: Igor Dodon – 38,4%, Zinaida Greceanîi – 26,4%, Maia Sandu – 23,1% și Ion Ceban – 15,1%.

Rezultatele s-au schimbat atunci când respondenții au fost întrebați cine dintre politicieni chiar ar putea să le îmbunătățească viața. Ceban a dispărut din top, iar Greceanîii a căzut pe ultimul loc din top. Rezultatele au arătat în felul următor: Igor Dodon 32,4%, Maia Sandu – 22,6%, Pavel Filip – 6,9%, Ilan Șor – 3,5%, iar Andrei Năstase – 3,3,%. Alte 25 la sută au preferat să nu răspundă sau nu au știut. 

În același timp, respondenții consideră că socialiștii, democrații și membrii ȘOR sunt mai activi în localitățile țării decât ceilalți. Din cei chestionați au răspuns că PSRM – 86%, PDM – 66%, Partidul ȘOR – 46%, PAS – 27 %, Platforma – 22 %, iar Partidul Nostru – 12%.

Veșnica-ntrebare. Încotro? 

Potrivit cercetării, adepții aderării la UE și cei la Uniunea Euroasiatică sunt aproximativ la același nivel. Cei mai mulți dintre cetățeni își doresc „relații bune cu toți”.

Astfel, pentru stat în componența UE – au optat 19,6%, pentru stat în Uniunea Euroasiatică au optat 19,4 %. Pentru stat independent, neutru au optat 21,4%, iar pentru relații bune cu toți 35,9. Pentru stat în componența României au pledat doar 3,7%. 

În același timp, la nivel local, cele trei mari probleme depistate de oameni sunt economice: minimul de existență și prețurile -21.1%, veniturile mici 19,3% șomajul 12,2 %, medicina – 11,3 %, pensiile 10,2%.

 Cine a avut de pierdut în urma coaliției PSRM – Blocul ACUM?

La această întrebare, oamenii au spus că cei mai mari perdanți în această ecuație sunt cei de la Platforma DA și Blocul ACUM în general. Mai exact, iată cum arată opiniile respondenților: doar PSRM – 7,5 %, doar PAS – 11, 7%, doar Platforma DA – 23,5 %, Blocul ACUM – 15,5%. PSRM și ACUM 10,2 %. Toți au pierdut 19,2%

Sondajul a fost realizat în perioada 16-23 ianuarie pe un eșantion de 1134 de persoane. Marja de eroare 3%. 

Citește mai departe

Politică

[SONDAJ] Câte partide ar ajunge în Parlament la anticipate și cu cine s-ar confrunta Dodon la prezidențiale

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare anticipate, în Legislativ ar accede doar trei formațiuni politice, iar dacă ar fi organizate alegeri prezidențiale niciunul dintre candidați nu ar acumula destule sufragii și ar ar fi necesar turului II, unde s-ar confrunta Igor Dodon și Maia Sandu, arată un sondaj prezentat astăzi de Asociația Sociologilor și Demografilor.

Potrivit aceleiași cercetări, mai mult de jumătate din cetățeni spun că lucrurile merg într-o direcție greșită, iar lucrurile care îi îngrijorează cel mai mult pe moldoveni sunt sărăcia și șomajul. Greu de crezut, dar studiul mai arată că dacă ar fi fost organizat un referendum și cetățenii ar trebui să aleagă între aderarea la UE și Uniunea Euroasiatică, cei mai mulți ar opta pentru cea din urmă.

De notat că, Asociația Sociologilor și Demografilor a publicat rezultatele altui sondaj înainte de alegerile din februarie 2019, unde diferența față de scorul obținut de PSRM era de  +17.2%. Situația a fost comentată de Doru Petruți.

PE LUNG

Alegeri parlamentare anticipate

Astfel, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare anticipate, În forul legislativ ar accede PSRM, PAS și PDM, care au acumulat potrivit sondajului 32,1%, 15,6% și respectiv 7,3 %. Același sondaj mai arată totuși că dacă se iau în considerație votul decișilor, atunci în Parlament ar mai accede și Platforma DA. Rezultatele în baza voturilor celor deciși arată în felul următor- PSRM-44%, PAS 21,4, PDM-10 și Platforma DA 6,3 la sută.

Întrebați dacă vor merge la scrutin, 59,5% din respondenți au declarat că sigur că vor merge, iar 21,6- probabil că da.  

Totodată, sondajul mai arată că cetățenii nu vor alegeri parlamentare anticipate. 69,5% au declarat că apreciază negativ declanșarea unui scrutin parlamentar anticipat, în timp ce 17,3% au apreciat pozitiv, 7,8 s-au declarat indiferenți. 

De notat că cercetarea a arătat că 47 la sută din cetățeni nu și-au schimbat în ultimii cinci ani formațiunea politică preferată, în timp ce circa o treime – 33,8% au declarat că și-au schimbat partidul politic favorit. 58,4% au apreciat situația social-politică din țară drept una calmă și bună. 

Alegeri prezidențiale și cum trebuie ales șeful statului?

Potrivit sondajului, 71,7% din respondenți au declarat că președintele trebuie ales direct de popor, în timp ce 20,6% au spus că de Parlament. Aproape 70 la sută au spus că vor merge la scrutinul pentru alegerea șefului statului, iar 14,1 – probabil că da.

Totodată, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri prezidențiale, atunci actualul președinte Igor Dodon și președinta Partidului Acțiune și Solidaritate, Maia Sandu, s-ar confrunta în turul doi. Pentru Igor Dodon și-au exprimat intenția de vot aproape 34,8 dintre participanții la sondaj, iar pentru Maia Sandu – 20,2 %. Cei doi sunt urmați de liderul PDM Pavel Filip cu 7,5% și de PPDA, Andrei Năstase cu 6,1%. Votul decișilor a arătat în felul următor: Igor Dodon 43,9%, Maia Sandu – 25,5%, Pavel Filip – 9,5% și Andrei Năstase – 7,7%. 

În ce direcție merge Republica Moldova și cum va fi viața peste un an?

67,2 din cetățenii noștri consideră că lucrurile din Republica Moldova merg într-o direcție greșită, 21,5% au spus că în direcția cea bună. Totodată, mai mult de jumătate din respondenți s-au declarat nemulțumiți de situația economică – 32,6% au spus că nu prea sunt mulțumiți, iar 28,3%- deloc mulțumiți. Cele mai mari îngrijorări ale moldovenilor sunt sărăcia (25,8%), șomajul(23,1%), migrația (21,3%) și corupția (19,2).

Totodată 45,1% dintre respondenți au spus că viața din localitățile lora rămas la fel ca și acum cinci ani, iar 20,5 că a devenit mai proastă, iar 17,1% a spus că a devenit ceva mai proastă.  

În plus, aproape 40 la sută din cei chestionați au spus că veniturile le ajung numai pentru strictul necesar, iar 24,3 au spus că acestea nu le ajung nici pentru strictul necesar. 

Interesant este de notat că 41,4 la sută din cetățeni declară că reformele derulate în țară nu prea au fost eficiente, iar 8,6% -deloc eficiente. Pe de altă parte 39,5% au spus că oarecum au fost eficiente.

În pofida acestor rezultate, potrivit sondajului, moldovenii rămân optimiști. Întrebați cum cred că vor trăi peste un an, respondenții 31,9 au au răspuns că probabil mai bine, 24,5% că aproximativ la fel, iar 19,4 % că ceva mai prost. 

Uniunea Europeană sau cea Economică Euroasiatică?

Dacă duminica viitoare ar avea loc un referendum, la care cetățenii ar trebui să aleagă între aderarea la UE sau UEE, atunci cei mai mulți ar vota pentru UEE 40,1%, iar pentru UE -38,7%.7,8% nu ar vota pentru niciuna, iar 13 la sută au spus că nu ar participa sau nu au vrut să răspundă. 

Cercetarea sociologică a fost realizată în perioada 2-13 ianuarie pe un eșantion de 1189 de respondenți și are o marja de eroare de 3%.

De notat că, în vara anului 2019, după prezentarea unui sondaj al Asociației Sociologilor și Demografilor, sociologul Doru Petruți a reacționat într-o postare pe Facebook că „măcar mass media independentă ar fi bine să spună și că aceiași realizatori au publicat un sondaj înainte de alegerile din Februarie 2019 care a fost la +17.2% diferență față de scorul obținut de PSRM”. 

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Economie9 ore în urmă

Cât costă produsele ecologice de igienă pentru o lună

PE SCURT După ce Parlamentul a votat în lectura a doua modificările de lege potrivit cărora se vor aplica amenzi...

CulturăO zi în urmă

Ce faci în weekend? Învață să crești plante, discută despre prieteniile online sau mergi la un concert pe întuneric

PE SCURT În acest weekend îți propun să mergi la o întâlnire la Primăria Chișinău unde îți vei putea exprima...

Ecologie2 zile în urmă

Cum poți transforma plasticul într-o avere

PE SCURT Avem o problemă cu plasticul. Zilnic producem tone de deșeuri din care reciclăm doar 10%, iar restul ajunge...

Partidul Democrat din Moldova2 zile în urmă

Candu’s 5. De ce a plecat fostul speaker din PDM și ce planuri au cei 6 ex-democrați

PE SCURT Andrian Candu, urmat de Sergiu Sîrbu, Grigore Repeșciuc, Vladimir Cebotari, Eleonora Graur și Corneliu Padnevici, a părăsit partidul...

Social3 zile în urmă

Satul moldovenesc unde oamenii s-au unit împotriva violenței

PE SCURT Fiecare sat și oraș trebuie să aibă un plan de acțiuni concrete prin care să prevină violența în...

Cultură3 zile în urmă

Gogol, scriitorul care a trăit 43 de ani cu frica de propriii demonii

PE SCURT Nicolai Gogol a fost scriitorul care a revoluționat literatura rusă prin operele sale. A relatat perfect realitățile dure...

Cultură4 zile în urmă

Ce șansă a ratat R. Moldova și de ce suntem un popor vegetal. Povestește Ana Blandiana

PE SCURT Renumita scriitoare Ana Blandiana s-a aflat timp de câteva zile în Republica Moldova, unde a participat la dezbateri...

Advertisement

Politică

PoliticăO săptămână în urmă

O zi reușită pentru Blocul ACUM în Parlament. Cum a decurs ședința de astăzi

PE SCURT Deputații Blocului ACUM au depus astăzi în plenul Parlamentului o moțiune simplă împotriva ministrului de Externe, Aureliu Ciocoi....

PoliticăO săptămână în urmă

Ministru suedez la Chișinău: Vrem să vedem oameni concreți puși după gratii pentru frauda bancară

PE SCURT Suedia este pregătită să ofere asistență inițiativelor de reformă din Republica Moldova și va urmări îndeaproape progresul acestora,...

Politică2 săptămâni în urmă

Cât au costat 14 deputați ex-comuniști și cine l-a denunțat la CNA pe Sergiu Sîrbu. Povestește Voronin

PE SCURT Președintele Partidului Comuniștilor Vladimir Voronin susține că cei 14 deputați care au plecat în decembrie 2015 din PCRM,...

Istorie2 săptămâni în urmă

BBC la Ziua Independenței în Transnistria: Sărbătoarea unei națiuni care nu există

PE SCURT „Emoția lor colectivă a fost aproape palpabilă în această zi surprinzător de caldă din septembrie. Sărbătorirea Zilei Independenței...

Politică2 săptămâni în urmă

După zece ani pauză, militarii noștri vor defila pe Piața Roșie la 9 mai. Și alte decizii ale Guvernului RM de azi

PE SCURT Pacienții asigurați vor avea acces la un număr mai mare de servicii medicale, iar directorii instituțiilor medico-sanitare publice...

Politică2 săptămâni în urmă

Plahotniuc nu are nevoie de viză în SUA pentru că deja este acolo. Ce mai spune Andrian Candu despre PDM

PE SCURT Fostul lider al PDM Vlad Plahotniuc se află acum în SUA, chiar dacă a fost desemnat public de...

Politică2 săptămâni în urmă

Ce riscă fostul șef al SIS pentru expulzarea ilegală a profesorilor turci

PE SCURT Fostul director al Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Vasile Botnari, va sta pe banca acuzaților pentru abuz...

Advertisement

Opinii

februarie 2020
L Ma Mi J V S D
« ian.    
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
242526272829