Connect with us
"
"

Politică

Maia Sandu despre desemnarea lui Vladimir Țurcan: Este un lucru grav. Ce declară noul președinte al CC

Publicat

pe

PE SCURT

„Desemnarea unui exponent al Partidului Socialiștilor în fruntea Curții Constituționale este un lucru grav care știrbește și mai mult încrederea în unica instituție de jurisdicție constituțională din țară”, a declarat prim-ministra Maia Sandu.

Declarația survine după ce astăzi judecătorii Curţii Constituţionale l-au ales prin vot secret în calitate de preşedinte al Curţii pe Vladimir Ţurcan, fostul deputat socialist.

PE LUNG

„Avem dubii rezonabile să presupunem că votarea a fost una viciată, de aceea solicit ca fiecare judecător să spună public pentru cine și-a dat votul”, a declarat Maia Sandu.

„În situația în care acest lucru nu se va întâmpla, ne rezervăm dreptul să acționăm în consecință”, a precizat ea.

Prim-ministra a spus că guvernarea nu își poate permite ca procesul de dezoligarhizare a statului împotriva regimului Plahotniuc să se sfârșească cu preluarea controlului asupra unei instituții-cheie de către o altă forță politică, „indiferent care ar fi aceasta”.

De notat că astăzi, după alegerea în funcția de președinte al Curții Constituționale, Vladimir Țurcan a declarat presei că sâmbătă a depus cererea de suspendare din membru al Partidului Socialiștilor.

El a mai spus că la funcția de președinte al Înaltei Curți a mai candidat și judecătoarea Liuba Șova, care în final a devenit cea care va exercita funcţiile preşedintelui în absenţa acestuia.

Cât privește alegerea în funcția de președinte al Curții, chiar dacă nu a participat la concurs, el a spus:„Eu știu că problema participării/neparticipării cam mult se discută în societate, dar vreau să vă spun din start: legea nu interzice numirea judecătorului și nu prevede desfășurarea concursului. Eu cred că, nu contează în cazul dat însăși noțiunea de concurs, este foarte important cine a fost numit și cum vor fi exercitate aceste atribuții”, a declarat Vladimir Țurcan.

Jurnalistă și știristă din fașă, convertită în om creativ din obligație. Are o memorie fără de preț și păstrează în ea detalii picante despre toți politicienii din Moldova, dar și membrii redacției.

Alegeri

Pandemia, pretext pentru a restricționa votul în diasporă? Soluții

Publicat

pe

De către

Pe data de 10 iulie 2020, în cadrul emisiunii „Președintele răspunde” Igor Dodon a făcut o declarație despre următoarele alegeri prezidențiale, planificate pentru data de 1 noiembrie 2020. 

Cu votul în străinătate mi se pare că anul acesta o să fie destul de dificil, și în est și în vest, pentru că dacă o să fie al doilea sau al treilea val de Covid-19, multe țări nu o să permită deschiderea secțiilor de votare. Cel mai probabil votul va fi în interiorul țării. Asta e situația”. 

Potrivit experților, Dodon ar încerca în acest mod să pregătească terenul pentru a justifica deschiderea unui număr redus de secții peste hotare, în special în țări unde diaspora nu îi este atât de favorabilă din punct de vedere electoral. 

„Chiar și Igor Dodon înțelege că dacă peste hotare o să voteze mai puțini, el o să aibă șanse mai mari să câștige. Preferabil, pentru el e să fie șase mii de secții în Rusia, chiar dacă acolo o să vină doar câte un singur alegător și desigur nici una în Marea Britanie, Germania, Italia și altele”, a spus expertul organizației WatchDog.MD, Valeriu Pașa .

Ce atribuții în deschiderea secțiilor are Dodon?

Decizia de deschidere a unor secții de vot peste hotare se ia de către CEC, în colaborare cu Guvernul Republicii Moldova, care, printr-o hotărâre de Guvern aprobă decizia și dă banii. Decizia de obicei este argumentată de anumite calcule pe care le au despre concentrarea de cetățeni în anumite regiuni din anumite țări, date întocmite de către Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene. Totodată, suplimentar se mai fac și sondaje și cereri cu privire la înregistrarea suplimentară, tot pentru a argumenta dacă unele secții merită sau nu deschise. 

Astfel, pentru Parlamentarele din 2019 au fost deschise în afara țării 125 de secții de vot, iar în 2016, la prezidențiale au fost 100 de secții de vot peste hotare. Pentru că în turul II la prezidențialele din 2016 au fost cazuri în care mai mulți cetățeni nu au putut vota din cauza epuizării buletinelor de vot, s-a luat decizia ca în acele secții să fie ridicat numărul de buletine de la 3000 la 5000. 

Din alineatele de mai sus probabil ai înțeles deja că președintele nu are nici o atribuție în acest proces. Președintele nu se poate implica decât la nivel de contact cu cetățenii din diasporă și contact cu autoritățile din alte țări pentru a facilita procesul de deschidere a unor secții. Șeful statului are atribuții în politica externă, iar negocierea deschiderii secțiilor de vot pentru ca mai mulți cetățeni să voteze este una din ele. 

Dar atribuțiile președintelui se opresc aici din punct de vedere Constituțional. 

Context cu semne de întrebare

Declarația lui Dodon a venit și în contextul în care cu o zi înainte fostul său partid politic, al cărui lider informal încă este, promova în Parlament o inițiativă de modificare a Codului Electoral care ar fi venit să diminueze durata zilei de vot cu două ore. Astfel, în noua redacție a Codului Electoral, ziua de vot începe la ora 8:00 și se termină la ora 20:00, față de 7:00 și 21:00 cât este acum. 

Unul din argumente referitoare la micsorarea orelor de vot a fost dat de către socialistul Vlad Bătrîncea. 

„Sunt sute de cazuri când oamenii la unele secții de votare, membrii ai comisiilor, nu rezistă fizic. Leșină. Sunt cazuri când poliția caută să semneze procesul verbal de aceea că omul fizic nu a rezistat, s-a dus acasă.”, a zis acesta.

Grija socialistului față de funcționarii electorali a fost imediat taxată de către deputații din opoziție. „Odată în patru ani vă pătrunde această grijă față de cei care leșină. Asta e o minciună, colega, în stilul vostru al propagandei”, a spus deputatul PAS, Igor Grosu. 

Cât de reală este restricționarea votului?

Declarațiile președintelui, puse în contextul inițiativei PSRM, au stârnit mai multe semne de întrebare și în rândurile experților din domeniul electoral. Întrebat de Europa Liberă de declarația lui Dodon cu privire la secțiile de vot de peste hotare, expertul Pavel Postică, director al ONG-ului Promo-Lex, care are o tradiție bogată în ceea ce privește monitorizarea procesului electoral, spune că „ar fi imposibil”. 

„Orice stat al lumii nu poate interzice desfășurarea procesului electoral în incinta ambasadelor și consulatelor. Poate la secțiile suplimentare să fie unele restricții, interdicții sau limitări. Dar cel puțin în sediul misiunilor diplomatice, votul în străinătate cu siguranță va fi și trebuie să fie pus în aplicare. Tocmai de asta, în condiții de pandemie, este necesar de examinat posibilitatea desfășurării scrutinului pe parcursul mai multor zile”, a spus acesta. 

Votul pe mai multe zile, mai ales în contextul pandemiei este o propunere cu care este de acord și expertul Watchdog.md, Valeriu Pașa. 

Cum au organizat alții votul în pandemie? 

„În Polonia de exemplu, s-a votat practic doar prin poștă la alegerile care au fost zilele trecute (prezidențiale, turul II n.r.). Doar unele țări care au permis, gen Croația s-au deschis secții de vot. Tot a depins în funcție de ce a dat țara respectivă. Asta în primul rând. În al doilea rând, nici autoritățile poloneze nu au prea vrut să asigure dreptul la vot al cetățenilor din diaspora, tot de frica faptului că cel de la guvernare s-a temut să nu piardă fotoliul dacă era mai permisiv cu votul diasporei. Cam asta ar fi situația și la noi”, a spus Valeriu Pașa. 

Alegerile poloneze urmau să aibă loc în luna mai a acestui an, dar au fost amânate pentru luna iulie 2020. Opoziția poloneză în general a cerut a cerut amânarea alegerilor până în 2021. A existat și inițiativa de a organiza votul integral prin poștă, însă această prevedere cădea sub incidența unei decizii anterioare a Curții Constituționale care interzicea schimbările la legislația electorală cu mai puțin de 6 luni înainte de scrutin. 

Pe timp de pandemie și în Statele Unite anumite alegeri în interiorul partidelor au fost organizate prin corespondență. Votul prin corespondență este practicat în mai multe state, dar recent a ajuns ținta atacurilor președintelui Donald Trump, care spune că „se recoltează voturi pentru democrați”, atunci când unii activiști merg la alegători pentru a-i încuraja să voteze. 

La alegerile prezidențiale din 2016, de exemplu, în unele state precum California, aproape 90% din alegători au votat prin poștă. În statul Washington și Oregon, toate alegerile au fost organizate pe bază de vot prin corespondență în 2016. 

Mai multe zile de vot? 

În România recent Camera Deputaților a adoptat un proiect care prevede prelungirea duratei de vot la trei zile – vineri, sâmbătă și duminică – pentru românii din diaspora. Vineri se votează între orele locale 12–21, iar sâmbătă și duminică între orele 7–21. De asemenea, românii din străinătate care se află la rând sau în secția de votare la ora 21, când se închid secțiile, pot să voteze până la maximum ora 23:59. 

În Macedonia, care urmează să aibă alegeri pe 15 iulie 2020, în mijlocul pandemiei, procesul de vot se va desfășura doar cu „respectarea procedurilor stricte” referitoare la pandemie. Cetățenilor din grupurile de risc și celor infectați cu COVID-19 li se va permite să voteze și pe 13 și 14 iulie. Alegerile peste hotare se desfășoară timp de trei zile, în raza secțiilor de vot deschise în cadrul ambasadelor. 

Experiența de organizare a alegerilor în Pandemie poate fi preluată chiar și din Rusia. Timp de 5 zile, de pe 25 iunie până pe 1 iulie rușii s-au putut deplasa la secțiile de vot, pentru a vota în cadrul unui referendum de modificare a Constituției care îi dădea posibilitate lui Putin să candideze la alte două mandate de președinte, după 2024. Alegătorilor li se măsura temperatura la intrarea în secția de vot, iar muncitorilor din secțiile de vot li se dădea echipament de protecție și se încuraja distanțarea socială. 

Chiar dacă rezultatele au fost puse la îndoială, chiar și această experiență ar putea fi luată drept exemplu de către autoritățile noastre, dacă ceea ce își doresc cu adevărat este să asigure dreptul propriilor cetățeni la vot. 

Cum funcționează votul prin corespondență în România

România, care s-a confruntat cu aceleași probleme ca și Republica Moldova în ceea ce privește organizarea alegerilor în diasporă (de exemplu aglomerări la secțiile de vot), a implementat la alegerile prezidențiale din 2019 votul prin corespondență. Pentru prima oară la acest serviciu s-au înregistrat doar de 41 de mii de persoane, asta în timp ce sursele neoficiale spun că peste hotarele țării locuiesc 3,6 milioane de români (inclusiv cetățeni ai R. Moldova). 

La alegerile prezidențiale din România, care au avut loc pe 10 și 25 noiembrie, procedura a început încă de pe parcursul anului 2019. Astfel, până pe 15 septembrie românii s-au putut înregistra pe un site creat de organele electorale de la București (în prezent este deschisă procedura cu privire la votul românilor din străinătate privind alegerea senatului și a camerei deputaților din 2020, asta deși o dată încă nu a fost stabilită). Tradițional însă, acest deadline final de înregistrare nu trebuie să treacă de mai mult de 15 zile înainte de începerea perioadei electorale. 

Alegătorul completează formularul ce conține mai multe date personale, iar după o confirmare vor primi prin poștă următoarele materiale: 

  • două plicuri exterioare, marcate distinct pentru fiecare tur de scrutin, prevăzute cu elemente de siguranță care să asigure sigilarea, în care sunt introduse plicul interior și certificatul de alegător;
  • două plicuri interioare și două autocolante, marcate distinct pentru fiecare tur de scrutin;
  • două certificate de alegător, marcate distinct pentru fiecare tur de scrutin;
  • instrucțiuni privind exercitarea dreptului de vot, în care se indică și termenul în care alegătorul trebuie să depună în cutia poștală sau la oficiul poștal documentele 
  • două buletine de vot, marcate distinct pentru fiecare tur de scrutin;
  • un autocolant cu adresa biroului electoral pentru votul prin corespondență din țară pe care alegătorul care a optat pentru transmiterea votului prin corespondență în țară îl va aplica pe plicul exterior.
  • Alegătorul poate opta pentru trimiterea plicului în țară sau în străinătate. În țară, costurile sunt acoperite de stat, iar dacă se optează pentru transmiterea la birourile electorale din străinătate sau prin curier, costurile sunt acoperite de alegător. Plicul se poate depune și la secțiile deschise în ambasade sau consulate.

Plicurile exterioare sigilate trebuie expediate cu suficient timp înaintea datei votării, pentru a asigura livrarea acestora până la 3 zile înaintea datei votării, inclusiv, la sediul biroului electoral pentru votul prin corespondență. Plicurile ajunse după această dată nu vor mai fi luate în calcul.

De asemenea, pentru diaspora, statul Român a permis organizarea a mai multor zile de vot (vineri, sâmbătă și duminică) dar și deschiderea a mai multor secții peste hotare. 

Citește mai departe

Politică

Legea prin care Guvernul Chicu își asuma susținerea cetățenilor și întreprinzătorilor, declarată neconstituțională

Publicat

pe

PE SCURT

Legea. nr 56 prin care Guvernul și-a asumat în fața Parlamentului răspunderea pentru a susține cetățenii și întreprinzătorii în perioada stării de urgență a fost declarată astăzi neconstituțională. 

Decizia a venit după ce mai mulți deputați din opoziție au sesizat Curtea Constituțională. Opozița a criticat legea, afirmând că multe dintre prevederile aceasteia sunt legate de scheme de duty-free, vânzarea țigărilor, de cariere și taxe pentru subsol și minereuri și multe altele.

După ce legea a fost suspendată (pe 9 aprilie), premierul Ion Chicu a declarat că acesta este rezultatul acțiunilor iresponsabile, populiste ale politicienilor care au suspendat legea respectivă”, iar Igor Dodon l-a telefonat pe președintele CC pentru „a înțelege ce s-a întâmplat”.

Deputatul Dinu Plîngău a expediat o cerere prealabilă premierului Chicu în care solicită dezmințirea declarațiilor prin care acuză deputații blocului ACUM că ar fi provocat suspendarea legii. De asemenea, deputatul a cerut achitarea unui prejudiciu moral pe care-l va dona ulterior sistemului medical.

PE LUNG

După ce agenții economici au vorbit despre efectele negative pe care le resimt în urma pandemiei de coronavirus, Guvernul Chicu a elaborat un proiect de lege prin care susținea cetățenii și întreprinzătorii în perioada stării de urgență. Guvernul și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului pe 1 aprilie.

Proiectul de lege prevedea mărirea ajutorului bănesc acordat familiilor defavorizate de la 1107 lei până la 1300 lei, iar ajutorul pentru fiecare copil urma să crească de la 553 le la 975 lei.

De asemenea, statul urma să scutească de plată titularii de patentă, să reducă cota TVA de la 20% la 15% pentru sectorul HORECA și să amâne până la 25 iulie termenul de achitare taxelor locale pentru agenții economici care și-au sistat activitatea.

Citește aici: 3 decizii noi luate de Guvern pentru susținerea cetățenilor și
despre Legea nr. 56. 

În ziua următoare a fost planificată ședința Parlamentului pentru a vota proiectul de Lege nr. 56 prin care Guvernul susținea cetățenii și întreprinzătorii în perioada stării de urgență. 

Deputații din opoziție au criticat proiectul de lege, menționând că 90% din el prevede promovarea unor scheme de duty-free, promovarea vânzării țigărilor, elemente legate de cariere și taxe pentru subsol și minereuri și multe altele, iar multe prevederi ale acestui proiect de lege intră în vigoare de la 1 iulie 2020.

Pe 2 aprilie, ședința Parlamentului nu a avut loc din lipsă de cvorum. Deputații socialiști, cei democrați și cei din Partidul Șor nu s-au prezentat  la ședință. Au fost prezenți doar 39 de deputați din fracțiunile Platforma DA, PAS și grupul Pro-Moldova. 

Moldova.org scria pe 2 aprilie că niciuna dintre fracțiunile parlamentare de opoziție nu și-a declarat intenția de a înainta moțiune de cenzură împotriva Guvernului Chicu. Potrivit legislației, dacă în decurs de 72 de ore de la asumarea răspunderii Guvernului pentru un proiect de lege, în Parlament nu se depune o moțiune de cenzură, prevederile proiectului intră în vigoare.

Prin urmare, proiectul de lege pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea a intrat în vigoare, pentru că nimeni nu a depus o moțiune de cenzură. 

Deputatul PAS Sergiu Litvinenco a declarat atunci că, atât timp cât premierul nu a prezentat proiectul de lege, este temei de neconstituționalitate pentru această decizie. „Era bine dacă premierul prezenta acele măsuri, așa cum sunt ele: antipopulare, anti-business și clientelare în foarte multe aspecte și în susținerea unor agenți economici apropiați guvernării”, a spus Sergiu Litvinenco.

În câteva zile, deputații din opoziție Sergiu Litvinenco, Adrian Candu, Serghei Sîrbu, Dinu Plîngău, Alexandr Oleinic au depus 4 sesizări la Curtea Constituțională cu privire la Legea nr. 56 privind instituirea unor măsuri de susținere a cetățenilor și a activității de întreprinzător în perioada stării de urgență. 

În câteva zile, sesizările au fost admise de Curtea Constituțională. Deputatul Dinu Plîngău a declarat că adoptarea Legii nr. 56 a fost neconstituțională, întrucât unele prevederi din Legea nr. 56 au fost adoptate fără ca Guvernul să prezinte în fața plenului Parlamentului proiectul de lege. Curtea a considerat că, pentru a evita prejudiciile și consecințele negative iminente pentru ordinea constituțională, suspendarea doar a prevederilor contestate nu este suficientă și a decis suspendarea întreagă a Legii nr. 56 din 2 aprilie 2020.

De asemenea, Curtea a anexat restul sesizărilor într-un singur dosar. 

După suspendarea legii, Premierul a declarat că acesta este rezultatul acțiunilor iresponsabile, populiste ale politicienilor care au suspendat legea respectivă.

„Guvernul nu are dreptul să achite 2775 lei ajutorul de șomaj. Vreau să vă spun că avem mii de oameni înregistrați care necesită acești bani pentru pâine, pentru necesități. Guvernul nu le poate achita. Guvernul nu va mai putea achita pentru copii 975 de lei, sumă majorată de la 553 de lei.

După declarațiile făcute de către premierul Chicu, deputatul Plîngău a publicat o cerere prealabilă adresată premierului Ion Chicu. Plîngău i-a cerut premierului să dezmintă public informațiile difuzate în conferința de presă de pe 9 aprilie în care a acuzat deputaţii Blocului ACUM că ar fi provocat suspendarea Legii pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea pentru susținerea cetățenilor și întreprinzătorilor. Deputatul a cerut achitarea unui prejudiciu de 50.000 de lei, bani care ulterior vor fi donaţi sistemului medical.

Către: Chicu Ion,prim-ministru al Republicii Moldovamun. Cișinău, Piaţa Marii Adunări Naţionale, 1de la Dinu…

Geplaatst door Dinu Plîngău op Vrijdag 10 april 2020

Igor Dodon l-a telefonat pe președintele CC
pentru „a înțelege ce s-a întâmplat”

Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a declarat că decizia Curții de a suspenda legea ar fi „stranie”. „L-am sunat pe domnul Țurcan să înțeleg ce s-a întâmplat. Patru membri au votat pentru, iar domnul Țurcan a fost împotrivă și el are o opinie separată”, a declarat Igor Dodon. 

Înainte de a fi ales președinte al Curții Constituționale, Vladimir Țurcan era deputat din partea PSRM. Anterior, a fost deputat și din partea PCRM. În perioada 2002 – 2005 a fost ambasadorul R. Moldova la Moscova.

Astăzi, a avut loc o nouă ședință a Curții Constituționale de examinare a sesizării privind instituirea unor măsuri de susținere a cetățenilor și a activității de întreprinzător în perioada stării de urgență și modificarea unor acte normative.

Președintele CC Vladimir Țurcan s-a abținut de la participarea la ședință.

În urma ședinței care a durat peste șase ore, Curtea Constituțională a hotărât că Legea nr. 56 privind instituirea unor măsuri de susținere a cetățenilor și a activității de întreprinzător în perioada stării de urgență este neconstituțională și decizia este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac.

Anterior, când legea a fost suspendată, Igor Dodon a declarat că una dintre soluții ar putea fi „Guvernul să vină cu un nou proiect de lege în Parlament”.

Cu toate acestea, măsurile sociale din cadrul proiectului de lege au fost votate pe 10 aprilie de către Comisia Situații Excepționale. Printre acestea figurează acordarea ajutor de șomaj în valoare de 2775 de lei, majorarea venitului lunar minim garantat de la 1107 lei până la 1300 lei, scutirea de plata patentei. Citește mai multe detalii despre măsurile sociale votate de către CSE.

Citește mai departe

Politică

Rendez-vous-ul dintre Sandu și Dodon. Cine se lasă așteptat

Publicat

pe

De către

PE SCURT

La începutul acestei săptămâni, Maia Sandu, lidera Partidului Acțiune și Solidaritate, l-a invitat pe șeful statului, Igor Dodon, la o dezbatere publică.

Răspunsul șefului statului nu s-a lăsat prea mult așteptat. Dodon recomandându-i fostei prim-ministre să nu înceapă „atât de devreme” campania electorală. 

PE LUNG

Fosta prim-ministră s-a arătat nemulțumită de modul în care este condusă Republica Moldova și cum unele probleme importante cu care se confruntă cetățenii sunt trecute cu vederea. De asemenea, ea a criticat Guvernul „care nu face nimic altceva decât promovarea electorală a lui Dodon”, pentru alegerile prezidențiale care vor avea loc în acest an. Până în acest moment, nu este stabilită încă data scrutinului. 

Locul întâlnirii Maiei Sandu și a lui Igor Dodon urma să fie televiziunea națională Moldova 1, „ca oamenii să înțeleagă ce se întâmplă, de fapt, în țară”, a subliniat Sandu. 

În replică, șeful statului a dat de înțeles că nu are de gând să accepte această invitație, argumentând că încă nu s-a început campania electorală. „Doamna Maia Sandu a intrat prea repede în campania prezidențială”, a replicat el, declarând că nu este candidat la președinție, pentru că mai este președinte. 

Igor Dodon a devenit președinte al Republicii Moldova, după ce la 13 noiembrie 2016, a avut loc turul doi al alegerilor prezidențiale, iar socialistul Igor Dodon a fost votat de 51% din alegători, întrecând-o pe Maia Sandu.

Foto principală: Unimedia

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Alegeri3 ore în urmă

Pandemia, pretext pentru a restricționa votul în diasporă? Soluții

Pe data de 10 iulie 2020, în cadrul emisiunii „Președintele răspunde” Igor Dodon a făcut o declarație despre următoarele alegeri...

Social7 ore în urmă

Trei știri bune din Moldova: rezerve locale pentru iarnă, cetatea Sorocii în imagini și clătite olandeze la Chișinău

Umple-ți borcanele la Cămara Fest În fiecare sâmbătă de august în Scuarul Catedralei Mitropolitane va fi organizat un târg al...

Social11 ore în urmă

13 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 57 cazuri noi de infectare și șapte decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

LifestyleO zi în urmă

Partea plină a paharului. Lucrurile bune pe care ni le-a adus pandemia

PE SCURT Înainte de pandemie, cu o zi înainte ca echipa Moldova.org să înceapă munca de acasă, din autoizolare am...

Politică3 zile în urmă

Pe banii noștri: un deputat în căutarea identității și două partide care s-au lansat în gaming și aplicații mobile

La începutul acestei săptămâni Parlamentul părea că nu se putea trezi. Era luni dimineața, iar în acel moment, exista cam...

Social3 zile în urmă

Cine a fost Lia Manoliu – sportiva din Chișinău care a intrat în Cartea Recordurilor

Lia Manoliu a fost o atletă română, laureată cu aur la Jocurile Olimpice de vară din Mexico 1968 și cu...

Social3 zile în urmă

10 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: Starea de urgență se prelungește până pe 31 iulie

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Advertisement

Politică

Politică4 zile în urmă

Rezumat din Parlament: angajarea răspunderii și minus două ore de democrație

Pe ordinea de zi ședinței au fost puse inițial 42 de proiecte de legi. Printre acestea au fost și alte...

Divertisment6 zile în urmă

Va interzice Putin curcubeul?

PE SCURT Pe 3 iulie, la o întâlnire dintre Vladimir Putin și membrii grupului de lucru pentru amendamentele la Constituție,...

PoliticăO săptămână în urmă

Protest în regiunea transnistreană: „Noi nu vă limităm în totalitate”

PE SCURT Pe 2 iulie, în Râbnița a avut loc un protest după ce așa-zisele autorități transnistrene au anulat permisele...

Politică2 săptămâni în urmă

Ce înseamnă schimbările în Constituția Rusiei și cum ar putea influența regiunea transnistreană. Explicăm

PE SCURT De pe 25 iunie până pe 1 iulie are loc referendumul pentru modificarea Constituției Federației Ruse. În regiunea...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Trei sate moldovenești din stânga Nistrului au trecut în subordinea Tiraspolului?

PE SCURT Așa-zisele autorități transnistrene anunță că aproape 80% dintre cazurile de COVID-19 au fost tratate.  Thomas Mayr Harting, reprezentantul...

Politică4 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. „Discriminare. Autoritățile moldovenești nu au anulat bacalaureatul pentru studenții din regiune”

PE SCURT Astăzi, 16 iunie, în regiunea transnistreană, se încheie starea de urgență, însă restricțiile rămân în vigoare. Acest lucru...

Istorie1 lună în urmă

„Politicienii folosesc divizarea în societate, manipulând cu preferințele alegătorilor”, spune o doctoră în Științe Politice

PE SCURT Instalarea stării de urgență pare că a amplificat problemele politice și divergențele existente în societate, la fel ca...

Advertisement

Opinii

iulie 2020
L Ma Mi J V S D
« iun.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031