„Am constatat că nicio formațiune politică din parlament nu își asumă deschis că face parte dintr-o majoritate parlamentară, care să poată să propună un Guvern. Am constatat că toate formațiunile pledează pentru alegerile parlamentare anticipate. Este adevărat, cu anumite diferențe de nuanțe – unele consideră că acestea trebuie să se întâmple cât de curând posibil, altele consideră că aceste alegeri trebuie să aibă loc mai târziu. Dar absolut toate formațiunile politice din parlament sunt de acord că acest parlament trebuie dizolvat”, a declarat președinta Maia Sandu după consultările cu formațiunile politice din parlament, care au avut loc pe parcursul zilei de astăzi.

Președinta a accentuat că necesitatea alegerilor anticipate este susținută de cetățenii Republicii Moldova și anume din acest motiv va prezenta în scurt timp soluția identificată pentru „a ieși din acest impas politic și economic”. 

PSRM: Suntem pentru alegeri anticipate

La întrevederea cu șefa statului, socialiștii au fost reprezentați de Corneliu Furculiță, Radu Mudreac și Petru Burduja. Discuțiile au durat circa 10 minute. Ulterior, liderul deputaților socialiști Corneliu Furculiță a declarat că pledează pentru alegerile parlamentare anticipate.

Liderul fracțiunii parlamentare PSRM a mai spus că socialiștii sunt dispuși să analizeze candidatura la funcția de premier propusă de președinta Maia Sandu, dar deciza va fi luată de fracțiunea PSRM. „În cazul în care dumneaei are o candidatură pentru funcția de prim-ministru, noi o vom analiza, vom examina programul Guvernului și decizia ne va aparține. Dar reiterez poziția noastră – suntem pentru alegeri anticipate. Dacă doamna președintă nu are alte întrebări, noi am plecat. La această etapă negocierile s-au finalizat. Toate deciziile aparțin acum președintelui. Ea este principalul moderator al acestui proces”, a declarat Corneliu Furculiță.

PAS: Optăm pentru alegeri parlamentare anticipate

„Noi am reiterat poziția PAS: optăm, așa cum am spus și în cadrul alegerilor prezidențiale, pentru alegeri parlamentare anticipate. Țara are nevoie de un alt Parlament. Acest Parlament s-a compromis. Noi suntem consecvenți în ceea ce am promis oamenilor”, a declarat liderul fracțiunii parlamentare a PAS, Igor Grosu. 

Potrivit lui, cea mai simplă cale de a se ajunge la anticipate ar fi ca deputații să nu aprobe nicio hotărâre de Parlament timp de 90 de zile. „Cea mai simplă, onestă cale pe care ar putea-o folosi deputații ar fi bunăoară să nu fie adoptată nicio hotărâre de Parlament timp de 90 de zile. Data la care expiră acest termen ar fi 17 martie”,  spus Igor Grosu. Totodată, deputatul a amintit că pentru autodizolvarea Legislativului va fi necesară sesizarea Curții Constituționale. 

Întrebat despre un eventual Guvern anticriză pe o perioadă foarte scurtă de timp, acesta a spus că „orice discuție despre un Guvern provizoriu, de tranziție, de salvare o să se transforme într-un guvern de salvare a kuliokarilor a tuturor bandiților, corupților din Parlament. Va fi o conservare a situației”. Cât privește Guvernul Chicu, Grosu a spus că „bine că pleacă, partea tristă este că a aplicat tactica pământului pârjolit”. „Credeți-mă fără dl Chicu va fi mult mai bine” , a spus liderul fracțiunii. 

La consultările cu Maia Sandu au participat cinci deputați PAS: Igor Grosu, Mihai Popșoi, Sergiu Litvinenco, Doina Gherman și Dan Perciun.

Platforma DA: Ne dorim cât ma repede alegerile anticipate

Și Platforma DA își dorește ca alegerile parlamentare anticipate să aibă loc cât mai curând, cu condiția să fie analizate riscurile de gestionare a crizelor.

„Am avut un dialog destul de productiv cu doamna președinte. Platforma DA a reiterat poziția fermă privind necesitatea alegerilor anticipate, care trebuie să se producă în termeni cât mai proximi. În același timp, am discutat un șir de probleme ce țin de gestionarea mai multor crize, inclusiv sabotajul cras din partea fostei guvernări… Am discutat riscurile legate de situația financiar-bugetară, administrarea crizei pandemice, problemele agricultorilor, alte subiecte legate de gestionarea imediată. Toate aceste probleme se agravează pe fundalul lipsei suportului din partea partenerilor externi. Cu părere de rău, în contextul alegerilor, acest ajutor va veni abia în toamnă”, a declarat vicepreședintele Platformei DA, Alexandru Slusari.

Cât privește căile de declanșare a alegerilor anticipate, Platforma DA a spus că acestea sunt prevăzute de Constituție. „Doamna președinte urmează să o aleagă pe cea mai bună. Toate căile pot fi cu riscuri. Doamna președinte ne-a întrebat care ar fi comportamentul altor fracțiuni. Noi putem să băgăm mâna în foc pentru fracțiunea noastră. Tovarășul Dodon e imprevizibil, ba vrea alegeri în toamnă, ba în mai, mâine o să vrea alegeri imediat după Revelion. Platforma DA își dorește alegeri cât mai repede, dar totodată să vedem care sunt riscurile”, a mai spus Alexandru Slusari.

PDM: Avem nevoie de alegeri anticipate

„Avem nevoie de alegeri anticipate luând în considerație toate lucrurile care s-au întâmplat în acest parlament. Mă refer aici la trecerea deputaților dintr-o fracțiune în alta sau de la un partid în altul și nu o singură dată”,  a declarat liderul PDM Pavel Filip. Totodată, politicianul a spus că nu privește alegerile anticipate „ca un scop în sine, întrebarea de bază fiind ce se întâmplă în această perioadă?”. Pavel Filip a mai spus că fracțiunea pe care o reprezintă își dorește un plan anti-criză pe termen scurt cu trei subiecte: gestionarea crizei economice, gestionarea crizei pandemice și pregătirea pentru alegerile anticipate.

„Chemăm toți politicienii și formațiunile politice, așa cum fac întotdeauna declarații că se gândesc prioritar la oameni și la țară, prioritar să ne gândim la ce se întâmplă în Republica Moldova până la alegerile parlamentare anticipate”, a mai spus Pavel Filip.

Partidul ȘOR: Suntem gata să venim cu un guvern responsabil

„Am reiterat poziția fermă a Partidului Șor și a Platformei Pentru Moldova cu privire la alegeri anticipate. Da, noi suntem gata și pregătiți pentru alegeri anticipate. Însă suntem responsabili și știm ce înseamnă să mergem acum în alegeri când situația este foarte complicată, avem criză pandemică, criză social-economică care n-a mai fost, criză în agricultură. Avem nevoie de un Guvern responsabil care să asigure guvernarea până la următoarele alegeri”, a declarat Violeta Ivanov, vicepreședinta fracțiunii parlamentare a Partidului ȘOR. Totodată, deputata a anunțat că a informat-o pe președinta Maia Sandu că platforma este gata să-și asume responsabilitatea și să vină cu un guvern responsabil. „Cu un prim-ministru competent care știe cum să gestioneze problemele ca să nu rămână oamenii fără salarii, să gestionăm criza pandemică”. 

„Suntem pregătiți să avem alegeri și în luna mai, dar până atunci trebuie să avem un Guvern și un premier interimar, altfel riscăm ca RM să între în colaps”, a spus Sergiu Sârbu,  secretarul platformei Pentru Moldova, care s-a prezentat la întrevedere alături de deputatele Partidului ȘOR. 

Partidul Pro-Moldova: Este necesară formarea unui guvern cu mandat limitat 

Partidul Pro-Moldova optează pentru instituirea unui guvern funcțional cu mandat limitat, care să asigure condiții optime pentru viață și activitate în țară până la organizarea alegerilor parlamentare anticipate. „Avem nevoie de un Guvern cu mandat limitat, care să vină cu reforme ferme și care să curețe terenul pentru declanșarea alegerilor anticipate”, a declarat reprezentantul formațiuni Vladimir Cebotari. Potrivit lui, în cazul în care vor declanșate alegerile parlamentare pe acest teren minat, „nu vom avea deloc un Parlament mai curat”. „Vom avea aceleași elemente coruptibile în parlament, vom avea o dreaptă pro-europeană izolată și vom avea în continuare cetățenii noștri ostatici în lupte politice”.

Noua președintă aleasă a Republicii Moldova, Maia Sandu și-a început astăzi, 24 decembrie 2020, mandatul, după ce a depus jurământul în cadrul ceremoniei de învestire la Palatul Republicii. Maia Sandu este prima femeie președinte al R. Moldova, iar ceremonia de învestire va intra în istorie prin mai multe momente inedite.

Președinta la semafor

În primul rând, pentru prima dată în istorie un președinte a venit pe jos la ceremonia de învestire. Maia Sandu a ales să vină pe jos la Palatul Republicii. Alături  de fostul secretar general al Guvernului, Andrei Spînu, noua președintă a traversat două intersecții, așteptând când era necesar, culoarea verde a semaforului. Totodată, pentru prima dată traficul rutier pe anumite din centrul Capitalei nu a fost sistat, așa cum s-a întâmplat în timpul altor evenimente similare. În fața Palatului Republicii, Maia Sandu a fost aclamată de mai multe zeci de persoane care au strigat „președinte Maia Sandu”, „Victorie” și au aplaudat-o.

Fără Dodon la inaugurare

Fostul președinte Igor Dodon a lipsit de la ceremonia de învestire a succesorului său. Astfel, în timpul ceremoniei de învestire pe scena Palatului Republicii s-au aflat alături de Maia Sandu, președinta Parlamentului Zinaida Greceanîi și președinta Curții Constituționale Domnica Manole. Anterior, Igor Dodon a declarat la postul public de televiziune că nu va participa la ceremonia de inaugurare a Maiei Sandu în funcția de președinte al Republicii Moldova. Dodon a spus totuși că îi va transmite noului președinte atribuțiile, așa cum prevede protocolul. Precizăm că la evenimentul de inaugurare a noului președinte nu au participat nici deputații PSRM.

Mesaj în limbile minorităților

Un moment care a atras atenția a fost faptul că în cadrul discursului său, Maia Sandu a avut un mesaj și în limba rusă, ucraineană, găgăuză și bulgară.„Cel mai important lucru pe care l-am reușit noi a fost unitatea. pe baza ei trebuie să mergem mai departe. Da vom munci împreună și voi munci pentru toți cetățenii”, a declarat Maia Sandu, urmând cu o adresare în limba rusă, ucraineană, găgăuză și bulgară.

Totodată, ar fi de menționat că pentru prima dată, în discursul său de inaugurarea, noua președintă și-a asumat și anumite angajamente. „Voi cere nimic altceva decât ceea ce cer cetățenii de la mine, să lucrez onest”, „voi vorbi apăsat atunci când lucrurile nu merg bine”. „voi apăra oamenii de afaceri de abuzuri, pentru a construi o economie puternică”, „voi sprijini primarii”, „voi chema lângă mine cei mai bune profesioniști, pentru a veni cu soluții”, sunt doar câteva din angajamentele enunțate de președinta Maia Sandu. În plus, Maia Sandu a declarat că va fi „un președinte deschis și transparent”, „un președinte onest și integru, care nu este și nu va fi implicat în scheme de corupție” și că va fi președintele „care înțelege că funcția este un mare privilegiu”. „Voi fi președintele integrării europene și voi scoate țara din izolare internațională. Mă voi asigura că interesele noastre sunt înțelese și respectate. Voi promova o politică externă care să ajute politica internă, să construiască punți, nu să ridice ziduri”, a mai spus Maia Sandu. În finalul discursului, noua președintă a spus: „Dragi cetățeni, vă iubesc pe toți deopotrivă. Până la urmă aici nu e vorba despre succesul președintelui, ci cel al țării. Vreau să celebrăm mai mult succesul Moldovei. Vă văd, vă cunosc. Sunt președintele vostru și puteți conta pe mine”.

După discursul său, Maia Sandu a dăruit lalele albe mamei sale, iar apoi a mers pe jos pentru a depune flori la monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt și tot pe ajuns la președinție.

Săptămâna asta politicienii au demonstrat că sunt gata să muncească zi și noapte pentru popor. Dar mai ales noapte.

Luni, 14 decembrie

Republica Moldova va avea un nou ambasador în Federația Rusă. Este vorba despre deputatul socialist, Vladimir Golovatiuc, candidatură aprobată de comisia Parlamentară de profil. Deocamdată nu se știe dacă va avea acesta la dispoziție și o dubiță nouă, dar și un nou lot de anaboilizante la dispoziție, dar cel mai probabil, de obicei, aceste produse vin la pachet în cazul Ambasadei din Federația Rusă.

Deputații ar urma să depună jurământul în fața plenului Parlamentului. Inițiativa, care aparține lui Igor Dodon a apărut chiar la începutul săptămânii. Măsura ar veni, potrivit lui, să responsabilizeze deputații. Totuși, nu este clar deocamdată textul acestui jurământ, și dacă, de exemplu vor fi elemente precum „jur să nu schimb fracțiunea, decât cel mult odată pe mandat” sau „jur să nu trimit amendamente dubioase la miez de noapte” sau mai simplu, „jur să nu fur”.

Liderul autorităților de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, cunoscut de către Igor Dodon drept „președintele Transnistriei” a fost văzut pe la intrarea VIP a Aeroportului Chișinău. Deocamdată nu e clar dacă a ajuns acolo printr-un tunel sau a trecut, ca și cele câteva mii de cetățeni ai Republicii Moldova, folosind hârbul cunoscut drept „Bacul de la Molovata”. Cert este că asemenea tratament este, cu adevărat, demn de un VIP.

Marți, 15 decembrie

Deputatul PAS, Sergiu Litvinenco, a propus mai multe scenarii prin care alegerile Parlamentare anticipate să aibă loc în primăvara sau vara aceasta. Scenariile propuse de Litvinenco presupun ca în primul caz alegerile să aibă loc pe 25 aprilie, iar în al doilea – 27 iunie. Cert este că ambele scenarii presupun ca Parlamentul să nu lucreze timp de 45 de zile în primul caz și 90 de zile, în al doilea caz. Iar acum întrebarea esențială pe care și-o pun toți cetățenii Republicii Moldova: „dar ce, Parlamentul lucra?”.

Sergiu Sîrbu a fost prezent la emisiunea Cutia Neagră de la TV8. Acesta a fost întrebat dacă discută cu deputatul Ilan Șor despre locul aflării căruia încă nu se știe, dar este doar presupus. Sîrbu zice că nu îl întreabă unde se află. Până la urmă, este o atitudine clasică adoptată de foarte mulți deputați, jurnaliști, angajați ai unor structuri dubioase – niciodată nu întrebi de unde vin banii, pentru că răspunsul la această întrebare ar putea să sperie.

Tot Sergiu Sîrbu spune că neagă existența unei coaliții între PSRM și ȘOR. Acesta zice că zvonul este comparabil cu zvonul despre 30 de mii de sirieni. Sîrbu are cumva dreptate, zvonul cu privire la existența coaliției dintre PSRM și ȘOR, dar și cei 30 de mii de sirieni, avantajează, cumva pe politicianul Igor Dodon și o pun în serios dezavantaj pe politiciana Maia Sandu.

Miercuri, 16 decembrie

La Parlament s-a lucrat. Întâi dimineața mai multe tractoare au urcat pragurile Parlamentului, aceștia încercând să vină la ședință. Nu este clar dacă Vasile Bolea ar putea să cârlige chiar 6 tractoare dintr-o lovitură, dar cert este că Vasile Bolea a avut o altă misiune. Ședința Parlamentului a durat până aproape de miezul nopții, iar deputații din PSRM și Șor, care da, ați ghicit, și după ce au votat vreo 60 de proiecte de legi într-o zi, cu vot comun, încă spun că nu sunt într-o coaliție. Bugetul de stat, despre care cei din opoziție știau că se va discuta a doua zi, a fost băgat la vot după ora 22:00, ca apoi să se închidă sesiunea rapid cu intonarea imnului de stat.

Imnul este cumva simbolic, pentru că taman semnifică faptul că anume în țara cărei imn a fost intonat îi va găzdui pe aceștia în pușcărie.

Okay. S-au votat foarte multe, dar niște detalii am scris noi săptămâna asta. Dacă ți-i lene să dai click pe link sau ai trăit sub o piatră săptămâna asta, tot ce poți să știi este că e rău.

Joi, 17 decembrie

Ca după o mahmureală, deputații s-au trezit a doua zi ca să vadă ce pagube au creat ieri la Parlament. Sala Parlamentului arată precum în filmele Hangover. Pe de o parte Vlad Bătrâncea stă proptit într-un regulament al Parlamentului, de cealaltă parte Vasile Bolea stă cu capul pe masă, suferind. Între timp, România este printre primele țări care au declarat că sunt îngrijorate de situația din Parlamentul nostru. Tot într-un unison au fost și reprezentanții ai Uniunii Europene. Socialiștii s-au apărat, spunând că „iată programul nostru, și iată legile votate. Am promis, am făcut”. Nu se înțelege cui i se adresează – poporului sau subalternilor departamentului lui Dmitri Kozak, de la Moscova.

Președintele Vladimir Putin spune că își va retrage trupele din Transnistria odată ce „Moldova și Transnistria vor porni pe calea înțelegerii”. Acum, nu știm noi ce ajunge la Kremlin, despre ce înțelegeri este vorba, dar se știe că sunt deja multe înțelegeri pe linia Chișinău-Tiraspol. Martor la aceste înțelegeri poate fi oricare din miile de pachete de țigări de contrabandă, de exemplu. Sau, dacă ar putea vorbi oricare din acei mii de kilowați vânduți prin intermediari, de care beneficiază oameni și la Tiraspol, și la Chișinău. Înțelegere este, aparent.

Vineri, 18 decembrie

Principalul păgubit al protestelor agricultorilor din centrul orașului este, totuși, Igor Dodon. Acesta declară în cadrul emisiunii sale că din cauza tractoarelor copiii lui au întârziat la școală. Este păcat, într-adevăr că unii nu au acces la educație din cauza unor proteste și mai ales tractoare. Acest lucru poate avea consecințe foarte nefaste, inclusiv pentru țară. Bunăoară, încă nu știm, că nu sunt dovezi, dar este posibil și ca unele tractoare să fi blocat drumul spre școala din Sadova pe când Igoraș trecea din clasa a V-a în a VI-a? Asta nu o să aflăm niciodată, dar poate comportamentul lui Dodon în calitate de președinte poate fi explicat prin lipsa sau întârzierea, de mai multe ori, la școală? Doar întrebăm aici.

Și FMI a reacționat dur la proiectele de legi votate miercuri de 53 de deputați PSRM și ȘOR. FMI spune că implementarea inițiativelor legislative amenință stabilitatea financiară și macroeconomică a Republicii Moldova. Totodată, potrivit lor, mai departe, finanțarea R. Moldova va depinde doar dacă va exista un angajament fără echivoc al Republicii Moldova de a asigura ireversibilitatea progresului atins până acum, precum și un sprijin politic larg pentru agenda ambițioasă privind guvernanța și reformele instituționale. Nu știm cui îi este adresat acest mesaj, dar dacă este adresat celor care au votat, guvernului și președintelui în exercițiu, probabil mesajul nu va fi înțeles. Iar asta pentru că pentru ceea ce au făcut zilele trecute, sigur nu sunt plătiți în lei moldovenești, amenințați de devalorizare în urma proiectelor votate.

Între timp, în Moldova

Republica Moldova se află abia pe locul 122 în lume, după Congo, Republica Dominicană și Bahamas în funcție de sprijinul acordat de la buget pentru firme și populație în contextul pandemiei COVID19, arată date ale Fondului Monetar Internațional (FMI).

Măsurile introduse de autorități pentru susținerea companiilor și a populației în contextul crizei economice cauzate de combaterea pandemiei de coronavirus plasează Republica Moldova pe ultimul loc din Europa și în rând cu state din Africa, America Centrală și Asia.