""
Connect with us
"
"

Politică

Klaus Iohannis a transmis liderilor europeni o scrisoare cu privire la situația din R. Moldova

Publicat

pe

PE SCURT

Președintele României, Klaus Iohannis, a transmis miercuri, 12 iunie, o scrisoare către președintele Consiliului European, Donald Tusk, și către președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, cu privire la situația din Republica Moldova.

„În opinia noastră, Republica Moldova, partener asociat al Uniunii Europene prin Acordul de Asociere și Acordul de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător și, în același timp, membru al Parteneriatului Estic, se confruntă în prezent cu o gravă criză constituțională și politică, care prezintă riscuri pentru stabilitatea sa”, se arată în scrisoarea președintelui român.

PE LUNG

Îb scrisoare se arată că această criză, în imediata vecinătate a României și a Uniunii Europene, prezintă mize semnificative pentru stabilitatea și securitatea regionale pe care Uniunea Europeană și statele sale membre nu le pot ignora.

„Cred cu tărie că Uniunea Europeană, în ansamblul său, în conformitate cu angajamentele asumate față de Republica Moldova prin intermediul Politicii Europene de Vecinătate, precum și prin Strategia Globală a Uniunii Europene, trebuie să se ridice la nivelul așteptărilor cetățenilor Republicii din Moldova, care în majoritate și-au exprimat sprijinul pentru agenda europeană a țării lor, după cum s-a confirmat și la alegerile parlamentare din februarie 2019”, se mai spune în document.

În acest context, Klaus Iohannic a făcut un apel pentru a identifica, împreună cu statele membre ale Uniunii Europene, acțiuni concrete pentru a pune capăt situației actuale printr-o soluție negociată în Republica Moldova, pe baza valorilor și principiilor Uniunii Europene.

„România este pregătită să sprijine aceste eforturi, în deplină concordanță cu obiectivul nostru strategic, care este și obiectivul Uniunii Europene, acela de a susține parcursul european al Republicii Moldova”, a menționat președintele României.

Reamintim că anterior Uniunea Europeană a recunoscut Guvernul Sandu.

Într-o declarație a Înaltei Reprezentante a Uniunii pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate Federica Mogherini și a comisarului Johannes Hahn se arăta că Uniunea Europeană este pregătită să colaboreze cu guvernul legitim din punct de vedere democratic, pe baza unui angajament reciproc față de reforme și a principiilor fundamentale consacrate în acordul nostru de asociere.

Ulterior, Franţa, Germania, Regatul Unit, Polonia şi Suedia au anunțat într-o declarție comună că susțin Parlamentul de la Chișinău și urmăresc cu atenție evoluțiile recente din Republica Moldova.

loading...

Alegeri

14 pentru România. Cine se vrea președinte în România și ce poziție au față de Republica Moldova

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Pe 10 noiembrie, cetățenii României vor fi chemați la urnele de vot în cadrul alegerilor prezidențiale. Pentru funcția de președinte concurează 14 candidați.

Pentru că România este declarată partener strategic al Republicii Moldova, iar la acest scrutin vor participa și cetățenii moldoveni cu pașaport românesc, Moldova.org îți propune profilul celor 14 candidați și poziția acestora față de Republica Moldova. Opiniile acestora, selectate din surse deschise, au fost făcute în cadrul sau cu prilejul mai multor evenimente pe parcursul anilor.

PE LUNG

1. Klaus Iohannis

Klaus Iohannis este profesor de fizică, de origine germană, născut în România. A fost profesor de fizică la liceu, inspector școlar si primar la Sibiu. A fost edil al Sibiului timp de patru mandate. În timpul celui de-al doilea mandat la primărie, Sibiul a devenit, în anul 2007, „Capitală Europeană a Culturii”, alături de Luxemburg. A fost ales șef al statului după turul al doilea al alegerilor prezidențiale, din 16 noiembrie 2014, de către 54,43% din cetățenii romani care au votat. Candidează pentru al doilea mandat, din partea PNL.

„România și Republica Moldova aparțin aceleiași familii, aceluiași spațiu cultural, istoric și de limbă. Republica Moldova trebuie să reprezinte proiectul strategic al României. Este esențial ca la București să existe o coerență de acțiune prin care România să devină nu doar un partener de nădejde, dar și un apărător al intereselor Republicii Moldova în Europa”, declara Klaus Iohannis imediat după preluarea mandatului de președinte.

Pe parcursul anilor, șeful statului român a făcut mai multe declarații în care se arăta că relaţia cu Republica Moldova reprezintă o prioritate de prim rang pentru România și pentru el personal. În chestiunea conflictului din regiunea transnistreană, şeful statului român a vorbit despre „respectarea integrităţii teritoriale a Republicii Moldova în cadrul graniţelor sale recunoscute internaţional”.  În iunie 2019, după ce Parlamentul Republicii Moldova a votat învestirea Guvernului Maia Sandu, iar PDM încă nu-și anunțase retragerea de la guvernare, Klaus Iohannis a adresat o scrisoare președintelui Consiliului European și șefului Comisiei Europene, în care a lansat un apel la indentificarea urgentă a unor soluții concrete pentru a pune capăt situației din Republica Moldova. Tot atunci, Iohannis a adresat forțelor politice de la Chișinău un „apel ferm pentru respectarea democrației și a statului de drept”, declarând că România este „pregătită să sprijine aceste eforturi în deplină concordanță cu obiectivul nostru strategic, care este și obiectivul Uniunii Europene”.

2. Theodor Paleologu

Theodor Paleologu este candidatul Partidului Mișcarea Populară la alegerile prezidențiale din noiembrie. Este eseist, diplomat şi om politic român, ambasador al României în Danemarca şi Islanda în perioada 2005 – 2008. A renunțat la diplomație pentru a candida la alegerile legislative din 2008 din România. În urma acestui scrutin, a devenit deputat de Bucureşti în Parlamentul României şi ministru al culturii în guvernul Emil Boc. În 2014, a părăsit Partidul Democrat Liberal, alăturându-se Partidului Mișcarea Populară.

Theodor Paleologu a declarat că România are nevoie de un minister pentru relația cu Republica Moldova, care ar trebui să aibă scopul de a pregăti o eventuală unire. Potrivit lui, înființarea unui minister pentru relația cu Republica Moldova ar pregăti România pentru o zi a unirii.

„Ideea este că trebuie să fii pregătit. Modelul este cel al Republicii Federale Germania care s-a pregătit pentru momentul în care se pune problema unirii. Am convingerea că problema unirii se va pune sau măcar că se poate pune cândva”. Liderul PMP, Eugen Tomac, a declarat că Theodor Paleologu va fi și președintele tuturor moldovenilor, unirea Republicii Moldova cu România fiind unul dintre principalele obiective ale PMP.

3. Dan Barna

Dan Barna este licențiat în Drept. În decembrie 2016 a fost ales deputat USR de Sibiu. În Camera Deputaților, Dan Barna este vicepreședinte al Comisiei pentru politică externă și membru în Comisia pentru afaceri europene. A fost membru al Guvernului Cioloș, unde a deținut funcția de secretar de stat la Ministerul Fondurilor Europene condus de Cristian Ghinea, unul dintre principalii săi colaboratori din USR. În octombrie 2017, Dan Barna a fost ales președintele USR.

A avut mai multe întâlnirii cu românii din Republica Moldova, în cadrul cărora a declarat că România trebuie să fie prima voce dinspre Europa în relația cu R. Moldova, nu ultima.

„Mie mi se pare perfect îndreptățit și este un demers pe care o să-l susțin în continuare ca România să fie cel mai activ, mai vocal și mai asumat avocat al Republicii Moldova în toate aceste demersuri de accedere a Moldovei cât mai aproape de Uniunea Europeană. Și sper la un moment dat, într-un viitor nu foarte îndepărtat, să devină și membru al Uniunii Europene”. Într-un mesaj către cetățenii Republicii Moldova i-a îndemnat să creadă în continuare în România, pentru că acolo este o nouă generație de politicieni care va veni cu siguranță la conducerea acestui stat.

4. Kelemen Hunor

Kelemen Hunor este medic veterinar, profesor de filosofie si politician român de etnie maghiară, ales președinte al UDMR la congresul din 2011. A candidat la președinția României din partea Uniunii Democrate a Maghiarilor din România în 2009. A fost ministru al Culturii în perioada decembrie 2009 – aprilie 2012, în Guvernul Boc II și Mihai Răzvan Ungureanu. La alegerile prezidențiale din 2009 Kelemen a obținut 3,83% din voturi.

În martie 2018, Parlamentul de la București a adoptat o declarație privind unificarea cu R. Moldova. UDMR s-a abținut. Întrebat de ce, Kelemen Hunor a declarat că sentimental înțelege hotărârea și discursurile din Parlament.

„Dar am discutat cu aliații noștri, cu Washington-ul cu Bruxelles-ul? Când am fost acceptați în NATO, n-am spus că vom aduce în interiorul Alianței un conflict înghețat cu Rusia. Asta s-ar întâmpla dacă s-ar realiza ce doresc politicienii români în frunte cu Băsescu, Dragnea, Tăriceanu, Orban, Barna”. Tot atunci, el a menționat că politicienii nu pot să arunce o țară într-o asemenea aventura, iar cazul Germaniei a fost o altă situație, din alt film. „Și dacă se rezolvă problema transnistreană, ceea ce nu cred, ar accepta R.Moldova să se transforme în 5 județe în estul României? De ce nu vrem sa vorbim despre federalizare?”, a menționat atunci el.

5. Viorica Dăncilă

Ocupă funcția de prim-ministră a României din 29 ianuarie 2018. A absolvit Facultatea Forajul Sondelor și Exploatarea Zăcămintelor de Hidrocarburi, a obținut masterul Spațiul Public European. Este specializată în programarea și managementul proiectelor, bazele economiei petroliere și luarea deciziilor, expert în armonizarea legislativă – integrare europeană. A fost profesoară la Liceul Industrial din Videle, iar din 1997 până în 2009 a fost inginer la Petrom SA. Este membră a Partidului Social Democrat încă din 1996. La 21 ianuarie 2009 devine europarlamentar social-democrat. Până în 2018, Viorica Dăncilă a deținut două mandate succesive în Parlamentul European. Este deseori criticată, la fel ca partidul pe care-l reprezintă, pentru incompetență și corupție.

Ocupând poziția de premier, a făcut mai multe declarații privind relații cu Republica Moldova, în care a afirmat că Guvernul de la București va acorda sprijin țării noastre pentru implementarea proiectelor din domeniile de protecția mediului, sănătate, educație.

„Dorim să aducem o contribuție directă la îmbunatățirea condițiilor de trai a tuturor cetățenilor Republicii Moldova. Astfel, cele două guverne vor începe să lucreze în cadrul unui grup de lucru interguvernamental, urmând să analizăm ce proiecte în curs de derulare necesită atenție imediată. Putem avea în vedere derularea de proiecte noi care să susțină avansul european al Republicii Moldova”, a declarat Viorica Dăncilă după o întrevedere cu premierul Maia Sandu. Totodată, a fost criticată de politicieni unioniști de peste Prut pentru că nu are o poziție fermă în acest sens. Eugen Tomac, președintele PMP, i-a adresat o scrisoare deschisă în care i-a cerut să nu omoare presa de limbă română din Republica Moldova, el afirmând că mass-media de limba română de peste Prut este în moarte clinică din cauza reducerii substanțiale a finanțării acordate de statul român.

6. Cătălin Ivan

Cătălin Ivan este absolvent al Facultății de Economie și Administrarea Afacerilor din cadrul Universității „Al. I. Cuza” din Iași. Deține un masterat în afaceri internaționale și unul în management politic. A fost membru al PSD și europarlamentar. A făcut parte din Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților, momentan fiind europarlamentar neafiliat. Este președinte al Partidului Alternativa pentru Demnitate Națională – ADN.

În calitate de europarlamentar Cătălin Ivan a optat pentru întărirea relațiilor dintre România şi Republica Moldova şi de consolidarea parteneriatului RM cu Uniunea Europeană. Cunoaște bine situația din Republica Moldova. A fost și membru al delegației UE-Republica Moldova. În urma alegerilor parlamentare din 2015, a declarat că mesajul moldovenilor a arătat clar direcția către care se îndreaptă și de la care nu mai poate fi „întoarsă”.

7. Ninel Peia

Este absolvent al facultății de Drept, licentiat în stiinte juridice. În perioada 2012 -2016  a fost deputat în Camera Deputatilor, din partea Partidului Social Democrat. În martie 2016, Peia a fost exclus din PSD. În 2018 a devenit presedinte Partidul Neamul Românesc.

În 2016 a declarat că Unirea devine din ce în ce mai populară peste Prut.

„Cred că a venit timpul ca toate forțele din România, fie ele politice, economice, culturale sau chiar instituționale, să lucreze împreună la proiectul Unirii. Avem de partea noastră toate argumentele posibile, fie naționale și sentimentale, fie economice și financiare. Aceste lucruri însă trebuie spuse peste Prut, cât mai des, cât mai mult și cu o forță din ce în ce ai mare. Singurul lucru de care avem nevoie pentru a face Unirea este ca cetățenii de pe ambele maluri ale Prutului să-și dorească acest lucru. Iar acel moment nu este departe”.

8. Sebastian Popescu

Este de profesie medic veterinar. Spune însă că în ultimii ani a fost jurnalist, deținând două site-uri de știri exclusivnews.ro și recentnews.ro. Înainte de a-și anunța candidatura a cedat cele două publicații online unui coleg de partid. Se definește drept „oltean pur sânge, iute la mânie“.

În programul său electoral se menționează: reîntregirea ţării prin unirea Republicii Moldova cu România va fi unul dintre punctele prioritare în cei cinci ani de mandat ca preşedinte al României. Voi depune toate eforturile diplomatice pentru recuperarea Tezaurului şi/sau a contravalorii acestuia, de la Federaţia Rusă.

9. John-Ion Banu

Este candidat al Partidului Națiunea Română, stabilit în Statele Unite. A crescut în România, iar în 1985 a emigrat in Statele Unite ale Americii unde și-a luat numele de „John”. Aflat în Statele Unite, John Banu a creat Liga Româno-Americană, o asociație care a devenit cea mai puternică organizație românească din Florida. John Ion Banu candidează la funcția de președinte al României cu susținerea partidului PNRo – Partidul Națiunea Română, al cărui președinte fondator este.

Nu a făcut declarații oficiale despre Republica Moldova.

10. Mircea Diaconu

Mircea Diaconu este actor, om politic și fost profesor la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică Ion Luca Caragiale din București. Fost director al Teatrului „Nottara” din București. El a fost membru în Consiliul Național al Audiovizualului, senator din partea PNL din 2008 până în 2012, europarlamentar independent, membru al Grupului ALDE și vice-președinte al Comisiei pentru Cultură și Educație din 2014 până în 2019.

În 2018 a susținut organizarea la sediul din Bruxelles al Parlamentului European a unei conferințe „România și regiunile istorice în anul centenar: Cultură, identitate, valori europene”. În opinia lui, comunităţile românești din regiunile istorice sunt adeseori uitate atunci când se vorbește despre românii din afară graniţelor ţării.

„Și în Timoc, Cernăuți, Odessa sau Basarabia trăiesc români care sunt în același timp europeni, prin cultură, și ale căror drepturi trebuie respectate”. A lansat o scrisoare deschisă adresată președintelui şi Guvernului de la București în care a solicitat implicarea în rezolvarea problemelor privind încălcarea drepturilor românilor din afara frontierelor. „Comunităţile româneşti din afara graniţelor beneficiază, din păcate, de un tratament aflat în continuă degradare”, se spunea în scrisoare, făcută publică.

11. Bogdan Stanoevici

De profesie actor, Bogdan Stanoevici este director al Circului Metropolitan București.A fost secretar de stat în Ministerul Culturii în perioada ianuarie – decembrie 2015, iar înainte de a ocupa această funcţie, a fost ministru delegat pentru Românii de Pretutindeni în Guvernul Ponta. Cu câteva luni înainte de Revoluţia din 1989, a părăsit România, stabilindu-se în Franţa, unde şi-a continuat cariera actoricească. Stanoevici a revenit în România în 2011.

În 2014, pe când deținea funcția de ministru delegat pentru românii de pretutindeni, Bogdan Stanoevici, a votat la Chişinău, la secţia de votare din sediul Ambasadei României în Republica Moldova.

El a declarat că a dorit să-şi exercite dreptul la vot în Republica Moldova, întrucât acest lucru are o încărcătură simbolică.

Bogdan Stanoevici a subliniat sprijinul pe care România l-a acordat Republicii Moldova, în special în ultimii ani, subliniind că România va ajuta necondiţionat şi în continuare Republica Moldova ca aceasta să obțină calitatea de membru al Uniunii Europene.

12. Ramona Bruynseels

Ramona Ioana Bruynseels, candidata la alegerile prezidențiale din partea Partidului Puterii Umaniste, este consilier de stat pentru mediul de afaceri în aparatul de lucru al premierului Viorica Dăncilă. Ramona Bruynseels a terminat Facultatea de Drept şi a absolvit un program în cadrul Universităţii Harvard. Are o experiență de peste 10 ani în piețe financiare, în domeniul bancar, învățământ universitar în România.

Presa de peste Prut nu citează declarații ale acestei candidate privind relația cu Republica Moldova. Totuși, a fost protagonista unei situații intens comentate în România, când fiind la Digi24.ro a fost întrebată de moderator despre partenerii din Est ai României, trimitere la Republica Moldova ori Ucraina, Ramona Ioana Bruynseels a declarat: „Nu îi ignorăm total și nici nu avem cum. Suntem împreună cu Rusia parte a NATO, trebuie să ne continuăm exercițiile bilaterale și exercițiile din cadrul NATO pe partea militară”.

13. Viorel Cataramă

Viorel Cataramă este un om de afaceri român care a fondat în anul 1990 compania Elvila, fiind prezent şi pe scena politică din România. A fost la conducerea Noului Partid Liberal, iar din 1993, după fuziunea acestuia cu PNL, a fost vicepreședinte al Partidului Național Liberal. A fost senator PNL de Bacău, În 2006 se numără printre membrii fondatori ai Grupului pentru Dialog Liberal, al cărui președinte este, iar în 2010 este ales vicepreședinte al Asociației „Friends of Opera ”. În noiembrie 2018, Cataramă decide să părăsească partidul pentru a-și forma propriul partid, numit Dreapta Liberală (DL).

În 2011, a declarat că unirea României cu Republica Moldova este „perfect realizabilă”, apreciind că o astfel de mișcare i-ar fi oferit lui Traian Băsescu șansa de a intra în istorie ca fiind „unificatorul țării”.

14. Alexandru Cumpănaşu

Este unchiul Alexandrei, tânăra ucisă la Caracal, și se prezintă ca fiind candidatul anti-sistem. Presa de peste Prut scrie că spre deosebire de alți candidați la alegerile prezidențiale din noiembrie, Alexandru Cumpanașu preferă să își țină CV-ul „la secret”, beneficiind de faptul că și-a desfășurat activitatea în zona ONG-urilor, nu în instituții de stat, chiar dacă a câștigat, sub diverse forme și contracte, foarte multi bani publici.

Nu am identificat declarații ale acestui candidat despre Republica Moldova.

Precizăm că alegerile prezidențiale 2019 în România vor avea loc pe 10 noiembrie pentru primul tur și 24 noiembrie pentru turul doi. În străinătate se va putea vota de-a lungul a trei zile, adică de vineri (8 noiembrie) până duminică (10 noiembrie) pentru primul tur ți de vineri (22 noiembrie) până duminică (24 noiembrie) pentru al doilea tur. La scrutinul prezidențial din noiembrie 2014, au votat 21 928 de români din Republica Moldova.

loading...

Citește mai departe

Politică

Donald Tusk confirmă sprijinul Uniunii Europene pentru implementarea reformelor în Republica Moldova

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Prim-ministra Maia Sandu a avut astăzi, la Bruxelles, o întrevedere cu preşedintele Consiliului European, Donald Tusk. Întâlnirea s-a axat pe informarea înaltului oficial european asupra fermității noului Guvern în a avansa pe calea integrării europene.

PE LUNG

Potrivit unui comunicat al Guvernului, Maia Sandu a comunicat despre priorităţile noului Guvern şi angajamentele de a respecta drepturile fundamentale ale cetăţenilor, de a consolida principiile democratice prin acţiuni ferme de luptă cu schemele de corupţie, curăţarea instituţiilor, demonopolizare, asigurarea transparenţei şi a unei economii de piaţă veritabile.

Premierul a reiterat prioritatea Guvernului de a relansa parteneriatul cu UE, prin prisma implementării angajamentelor din Acordul de Asociere RM-UE.

La rândul său, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a felicitat Republica Moldova pentru tranziţia paşnică a puterii şi a urat succes prim-ministrei în sarcina dificilă de a readuce ţara noastră pe calea ireversibilă de implementare a reformelor în beneficiul tuturor cetățenilor.

Potrivit oficialului, la nivelul instituţiilor şi statelor membre ale UE există predispunerea de a sprijini Republica Moldova în programul de reforme.

Tot astăzi, la Bruxelles, Maia Sandu a avut o întrevedere cu vicepreședintele Comisiei Europene, Maroš Šefčovič, în cadrul căreia au fost discutate aspecte ale cooperării în domeniul securităţii energetice, acesta fiind unul dintre subiectele prioritare ale actualului Guvern.

Alte subiecte de importanță strategică abordate au vizat dezvoltarea interconexiunilor cu UE, cu accent pe finalizarea construcției și darea în exploatare integrală a gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău.

Totodată, a fost reiterată și importanţa finalizării proiectului care ar asigura livrarea gazelor în regim de flux invers prin culoarul transbalcanic.

De asemenea, a fost accentuată importanţa interconexiunii liniilor electrice de înaltă tensiune la piaţa UE, prin România, precum și stadiul de implementare a angajamentelor asumate, pe dimensiunea sectorială a Acordului de Asociere.

loading...

Citește mai departe

Politică

Maia Sandu, în vizită oficială la Bucureşti

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Premierul Republicii Moldova, Maia Sandu, se află marţi într-o vizită oficială la Bucureşti, aceasta fiind prima vizită externă pe care prim-ministra de la Chişinău o efectuează după preluarea mandatului.

Maia Sandu va fi primită de către preşedintele Klaus Iohannis, la Palatul Cotroceni. Potrivit Digi24.ro, din cauza discuţiilor care urmează a fi reluate în Consiliul European, preşedintele român a fost nevoit să programeze întâlnirea cu Maia Sandu la prima oră, în condiţiile în care întrevederea ar fi fost programată după ora 10. Astfel,după întrevederea cu Maia Sandu, președintele României va pleca la Bruxelles la reuniunea extraordinară a Consiliului European.

PE LUNG

De asemenea, premierul Republicii Moldova va avea o întrevedere, la Palatul Victoria, cu premierul Viorica Dăncilă. Totodată, Viorica Dăncilă va oferi un dejun de lucru în onoarea prim-ministrei Maia Sandu.

Şefa Executivului de la Chişinău, care va fi însoţită în vizita oficială la Bucureşti de către viceprim-ministrul Andrei Năstase, se va întâlni şi cu reprezentanţi ai Parlamentului.

De notat că la București se află și ministrul afacerilor externe și integrării europene al Republicii Moldova, Nicu Popescu, care a avut ieri o întrevedere cu omologul său de la București Teodor Meleșcanu.

Ministrul Popescu a subliniat că relaţia dintre Republica Moldova şi România este una specială, inclusiv prin prisma poziţiei Bucureştiului privind evenimentele de la Chişinău, în recenta situaţie a dualităţii de putere. „Apreciem faptul că România a fost primul stat care a chemat forţele politice de la Chişinău spre o tranziţie paşnică a puterii, astfel România a jucat un rol important în aducerea situaţiei în albia normalităţii”.

loading...

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Politică12 ore în urmă

Echipa lui Ion Ceban a făcut prima ofertă pentru conducerea Primăriei. Un activist a devenit viceprimar de Chișinău

PE SCURT Echipa primarului ales Ion Ceban a făcut prima ofertă pentru conducerea Primăriei Chișinău. Activistul Victor Chironda, cel care...

Publicitate15 ore în urmă

Farmacia Familiei te răsplătește pentru fidelitate cu cadouri garantate

Adevărata valoare stă în lucruri simple, iar micile plăceri ne fac viața mai frumoasă. Pe lângă faptul că dorim să...

Politică17 ore în urmă

Care au fost ultimele decizii luate de Guvernul Maia Sandu

PE SCURT În ultima ședință de a Guvernului Maia Sandu, pe agendă au fost incluse două subiecte: unul ce ține...

Cultură17 ore în urmă

Netflix are un nou rival. Ce va oferi Disney Plus și cât costă

PE SCURT Lansată în 1923, compania Walt Disney încearcă să se adapteze la realitățile de pe piața media și cea...

SocialO zi în urmă

Cum arătau jucăriile anilor ’80

PE SCURT Cei care au copilărit în anii ’70-’80 și chiar ’90 ai secolului trecut au crescut jucându-se cu o...

Divertisment2 zile în urmă

Cine este Ion Chicu, ce Guvern propune și de ce socialiștii îl susțin

PE SCURT Președintele Igor Dodon l-a înaintat, ieri, pe consilierul său Ion Chicu, fost ministru al Finanțelor în Guvernul Pavel...

Economie2 zile în urmă

„Moldova Business Week”: Investitorii își doresc mai multă stabilitate politică

PE SCURT „Moldova Business Week”, considerat cel mai important eveniment economic din Republica Moldova, consacrat mediului de afaceri, promovării exporturilor...

Advertisement

Politică

Politică3 zile în urmă

Ce condiții pun partidele politice pentru formarea noului Guvern

PE SCURT Președintele țării, Igor Dodon, a inițiat astăzi consultări cu fracțiunile parlamentare ca urmare a demiterii Guvernului Maia Sandu. ...

Opinii4 zile în urmă

Cum a fost discutată căderea Guvernului Maia Sandu pe Facebook

PE SCURT Guvernul condus de Maia Sandu a fost demis astăzi în urma unei moțiuni de cenzură înaintate de Partidul...

Politică4 zile în urmă

Guvernul Sandu a picat. Povestim pe scurt ce s-a întâmplat în Parlament

PE SCURT Guvernul condus de Maia Sandu a fost demis astăzi în urma unei moțiuni de cenzură înaintate de Partidul...

Politică4 zile în urmă

Sandu vs PSRM. O nouă încercare de compromis a eșuat

PE SCURT Prim-ministra Maia Sandu a lansat astăzi o soluție de compromis Partidului Socialiștilor, care a înaintat moțiune de cenzură Executivului....

Politică5 zile în urmă

Maia Sandu spune că lui Dodon nu-i convine curățarea RM de scheme de corupție. Despre ce ar putea fi vorba

PE SCURT „Am văzut cum arată justiție politizată. Ceea ce îmi doresc este o justiție liberă. Ceea ce se invocă...

Partidul Acțiune și SolidaritateO săptămână în urmă

Câte guverne din R.Moldova au căzut în urma moțiunii de cenzură. Va urma Guvernul Maia Sandu?

PE SCURT Deputații socialiști au înaintat astăzi moțiune de cenzură Guvernului condus de Maia Sandu. Aceasta după ce Executivul și-a...

PoliticăO săptămână în urmă

10 lucruri pe care le spun protestatarii din fața Parlamentului

PE SCURT Un grup de persoane s-au adunat astăzi în afara clădirii Parlamentului pentru a sprijini Guvernul Maia Sandu, care...

Advertisement

Opinii

noiembrie 2019
L Ma Mi J V S D
« oct.    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930