Invazia mașinilor
Problema spațiului în Chișinău s-a bucurat de tot mai multă atenție în ultimul timp, iar majoritatea degetelor arată înspre automobile, care ocupă deopotrivă străzile și trotuarele, iar adesea se opresc și prin parcuri.
Conform datelor statistice de la Registru, în Chișinău sunt 190,578 autoturisme și 271,155 vehicule în total, față de o populație a municipiului de 809,600, potrivit Biroului Național de Statistică. Respectiv, avem circa 335 de vehicule la 1000 de chișinăuieni.
”Numărul de automobile crește și asta generează probleme precum degradarea drumurilor, ambuteiajele, parcările ilegale pe trotuare, numărul mare al accidentelor rutiere și poluarea aerului”, a declarat pentru Moldova.ORG antropologul și expertul în dezvoltare urbană Victor Chironda.
Totuși, el crede că, deși străzile din Chișinău au fost proiectate pentru o proporție de aproximativ 30 de mașini la mia de locuitori, orașul are suficient spațiu, doar că nu este administrat corect.
”În afară de o mică zonă din centrul vechi, Chișinăul este un oraș cu străzi și trotuare foarte late, dacă facem comparație cu alte orașe europene. Problema e că acest spațiu este utilizat ineficient. În rezultat nimeni nu are suficient loc: nici cei care merg pe trotuare, nici cei care vor să parcheze, nici cei care se deplasează în mașină”, spune Victor Chironda.
Chișinău vs. București
Totuși, aparent, prin comparație cu Bucureștiul, proporția mașini/oameni este mult mai mică. În capitala României erau în 2014, potrivit Direcției Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, 923,805 autoturisme sau 1,152,796 vehicule în total, față de o populație de 1,883,425 persoane, conform anuarului statistic al INS. Reiese o proporție aproape dublă față de Chișinău – 612 vehicule la 1000 de locuitori.
Pe de altă parte, economistul în dezvoltare urbană Alex Gotcă, deținător al unui master în Planificare Urbană și Regională la London School of Economics, a explicat pentru Moldova.ORG că, de fapt, cifrele oficiale nu indică fidel situația reală. Potrivit lui, în cazul Bucureștiului, o parte din mașini sunt înregistrate în oraș, dar vândute în leasing în restul țării.
Apoi, zona metropolitană a Bucureștiului este mult mai mare și include mai multe localități precum Afumați sau Voluntari, astfel încât, împreună cu locuitorii fără reședință sau domiciliu oficial în București, populația reală este de vreo 2,5 milioane de locuitori, iar cifra de mașini per capita este apropiată de cea a Chișinăului.
Mentalitate sau condiții materiale?
Referindu-se la numărul de mașini din capitala noastră, Alex Gotcă a declarat că ”e mai mult decât dublu față de restul țării și cred că face haos în oraș, dar e consistent cu restul orașelor din țările est-europene”.
Potrivit specialistului, fenomenul este firesc pentru statele care au trecut sau trec prin tranziția post-socialistă. ”E foarte natural răspunsul de a-și cumpăra mașină. Să ne gândim: e trezirea la viață a unei noi clase de mijloc. Care nu vrea să se complice cu restul oamenilor din jur și vrea să arate că e de succes”, a spus Gotcă.
Victor Chironda crede însă că motivele sunt mai practice. ”Din cauza transportului public incomod și ineficient, dar și din cauza lipsei condițiilor alternative de deplasare (biciclete, infrastructură pietonală) oamenii tind să își procure automobile personale și să circule cu ele”, a declarat expertul.
”Dacă autoritățile nu investesc în transport public de calitate superioară, cam ăsta o să rămână trendul. Părerea mea personală e că nici dacă se investește în transport public nu o să se schimbe multe. Trebuie să își dorească și lumea să renunțe la mașină”, a explicat Alex Gotcă.
Indicatori alternativi, soluții alternative
Victor Chironda crede că simpla proporție mașini per capita este irelevantă în sine și merită folosită doar alături de alți indicatori precum numărul de oameni care se deplasează zilnic cu acest tip de transport, timpul de deplasare, costurile de operare și întreținere a automobilului și a drumurilor, timpul pierdut în abuteiaje, numărul de parcări ilegale și timpul de staționare în oraș.
Alex Gotcă observă că, un alt factor care trebuie luat în considerare, e numărul de oameni care folosesc orașul în timpul zilei, chiar dacă nu sunt neapărat locuitori ai urbei, spre exemplu – cei care fac naveta dintre Chișinău, unde lucrează sau învață, și satele sau orașele vecine, unde locuiesc, precum mijloacele de deplasare pe care le folosesc pentru această navetă.
”Aceste cifre ne-ar arăta clar că automobilul personal este un mijloc de transport ineficient, iar resursele alocate pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere (lățirea drumurilor, amenajarea rondurilor) ar putea merge pentru dezvoltarea transportului public și a infrastructurii pentru transport alternativ. Un raport ideal ar fi ca 60% din deplasări în oraș să aibă loc cu transportul public, 20% cu bicicleta, 5-10% pe jos și doar 10-15% cu automobilul personal”, crede Victor Chironda.
