Connect with us
"
"

Ecologie

Încălzirea globală ar putea duce la dispariția norilor

Publicat

pe

În decurs de 100 de ani, Pământul ar putea rămâne fără norii stratocumulus, care protejează planeta de supraîncălzire. Rezultatele cercetătorilor Universității din California au fost publicate în revista Nature Geoscience.

Consecințele dispariției acestui tip de nori vor fi de amploare: cea mai mare parte a Oceanului Mondial nu va fi acoperită de razele solare iar temperatura medie pe tot globul va crește cu aproximativ 8 grade Celsius. Acest lucru va intensifica catastrofele naturale și va provoca o extincție în masă a animalelor și plantelor.

Cercetătorii declară că norii stratocumulus vor reapărea doar în cazul când concentrația de CO2 va scădea până la nivelul când pentru prima dată a apărut instabilitatea norilor.

Pe lângă schimbările din mediul înconjurător, încălzirea globală va afecta și sănătatea oamenilor: căldura va fi propice răspândirii infecțiilor iar rata de sinucideri va crește.

Ecologie

Măsuri „verzi” pentru ieșirea din criză. Ce fac marile orașe

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Marile orașe din întreaga lume deja planifică revenirea la normalitate după COVID-19. Acestea au venit cu o serie de inițiative ecologice, multe dintre care sunt finanțate de autoritățile locale. Din Bogota până în Barcelona, primarii vor să asigure securitatea publicului, dar și să continue lupta împotriva schimbărilor climatice. 

Iată doar câteva exemple de măsuri implementate deja: Milano și Mexico City construiesc kilometri de piste pentru bicicliști, iar New York și Seattle au decis să facă trotuarele mai largi, astfel oferind mai mult spațiu pietonilor.

Aceste inițiative au menirea de a permite oamenilor să se miște într-un spațiu urban sigur, respectând distanța fizică, dar și să nu polueze aerul. 

PE LUNG

C40 este o inițiativă globală, care unește 96 dintre cele mai mari orașe ale lumii, în încercarea de a construi un viitor mai sustenabil, mai ecologic și mai sănătos. Aceasta reprezintă peste 700 de milioane de oameni și un sfert din economia globală. Odată cu apariția COVID-19, în cadrul acestei inițiative a fost creat un nou grup de lucru, condus de primarul orașului Milan, Giuseppe Sala. „Prioritatea noastră este să protejăm sănătatea rezidenților și să învingem pandemia. Totuși, trebuie să ne gândim și cum vom asigura siguranța oamenilor și în viitor. Felul în care vom organiza revenirea la viața normală va defini cum vor arăta orașele noastre în următoarele decenii”, spune Giuseppe Sala, relatează The Guardian.

La o întâlnire care a avut loc în această săptămână, primarii marilor orașe au discutat despre renovarea clădirilor de locuit pentru ca acestea să consume mai puțină energie, plantarea masivă a copacilor și investițiile în energia solară și eoliană.

Primara din Montreal, Valérie Plante, spune că „avem nevoie mai mult ca niciodată să gândim redresarea economiei în contextul luptei împotriva schimbărilor climatice. E clar pentru mine că revenirea din criza economică trebuie să fie făcută în paralel cu revenirea din criza socială.”

Milano este orașul cu unul dintre cele mai ambițioase planuri referitoare la pistele pentru bicicliști. Autoritățile locale își propun să construiască, în această vară, aproximativ 35 km de drum pentru cei care se deplasează cu bicicleta.  

În Paris, primăria a alocat 300 de milioane de euro pentru o rețea de piste, care vor urma liniile de metrou, pentru a putea fi combinate cu transportul public.

În Bogota, capitala Columbiei, și până la criza COVID-19 o rețea de 120 km de carosabil era transformată într-o zi din săptămână în pistă pentru bicicliști. Acum, pe o bună parte din această rețea va fi interzisă circulația mașinilor. Pe lângă asta, în Bogota se mai construiesc încă 76 km de piste pentru a reduce îmbulzeala în transportul public și a îmbunătăți calitatea aerului, scrie smartcitiesworld.net.

Și orașul New York pregătește 160 de km de străzi pentru „recreere social responsabilă” pe perioada crizei de COVID-19, iar Oakland, în California, va interzice circulația mașinilor pe 120 de km de carosabil din oraș și va păstra 10% din străzi pentru activitățile în aer liber. 

Mexico City planifică să construiască 130 de km de piste temporare, în timp ce Barcelona adaugă 30.000 de metri pătrați la zonele pietonale existente deja și construiește încă 20 de km de piste pentru bicicliști, relatează lavanguardia.com.

Și în Londra câteva cartiere au anunțat că vor lărgi trotuarele, vor închide drumurile pentru mașini și vor stimula mersul pe jos și folosirea bicicletelor. 

Doctora Rachel Aldred, de la Universitatea din Westmisnter, spune că acțiunile pe care le vor lua liderii orașelor mari în următoare câteva luni ar putea fi decisive. „E un moment foarte important. Există potențialul să menținem nivelul scăzut de poluare a aerului pe care l-am resimțit în ultimele săptămâni. Însă, acum, oamenii revin treptat la serviciu și pentru că nu prea au încredere că nu s-ar putea contamina în transportul public, preferă să-l folosească pe cel personal, astfel, s-ar putea să vedem o creștere foarte mare a nivelului de poluare a aerului”, spune ea. 

Mark Watts, directorul initiativei C40, susține că primarii au suficientă putere ca să-și protejeze cetățenii și să decidă cum arată noua normalitate, după coronavirus. „Există foarte multă colaborare acum între politicienii influenți care cred că o redresare economică verde este esențială”, spune Watts. De asemenea, el menționează că deși multe dintre aceste inițiative au fost gândite pentru un termen scurt, multe dintre ele ar putea rezista în timp. „Așa vor funcționa orașele în următorii doi ani și probabil, asta va fi perioada de tranziție a economiei spre un model mai ecologic permanent.”

Daisy Narayanan, directoare de urbanism a unei asociații de ciclism din Marea Britanie, susține că recuperarea din criza COVID-19 ar putea fi „un catalizator pentru schimbarea de durată, în felul în care trăim și călătorim, în special în orașe. Criza a arătat, de fapt, cât de mult se intersectează domeniile ca sănătatea publică, economia, transportul, educația, calitatea aerului și echitatea socială.”

În ultimele câteva săptămâni, oamenii de știință au demonstrat, în studii preliminare, legătura dintre poluarea aerului și mortalitatea sau răspândirea virusului. 

Șapte lucruri pe care liderii orașelor le pot face pentru o redresare ecologică a economiei 

  • Eliminarea traficului din zonele rezidențiale, lărgirea trotuarelor, mai ales lângă magazine, școli și parcuri. 
  • Crearea rutelor de acces sigure pentru pietoni și bicicliști spre parcuri și zone verzi. Introducerea semafoarelor automate pentru pietoni, ca aceștia să nu fie nevoiți să apese un buton care ar putea să-i contamineze.
  • Să creeze trasee sigure pentru bicicliști spre și de la lucru, în special, pentru angajații spitalelor, să închidă unele drumuri pentru traficul automobilelor, astfel încât oamenii din prima linie să aibă o alternativă sigură în defavoarea mașinilor private și a transportului public.
  • Să creeze rute sigure pentru pietoni și bicicliști spre și de la școli. Să interzică traficul motorizat în zonele cu școli dimineața și după terminarea orelor.
  • Să folosească bibliotecile, școlile și stadioanele ca să distribuie produse alimentare locale și ecologice pentru comunitățile nevoiașe, să susțină reciclarea și compostarea produselor alimentare.
  • Să readapteze clădirile publice, multe dintre care sunt goale acum, și să reducă consumul de energie pentru aceste spații.
  • Să lucreze cot la cot cu alte orașe și să investească în soluții ecologice, să creeze locuri de muncă în acest domeniu și să creeze o economie rezistentă și durabilă.

Citește mai departe

Ecologie

Mai este cernoziomul nostru roditor?

Publicat

pe

PE SCURT

Solurile constituie principala resursă naturală a Republicii Moldova, nu-i așa? Ne place să ne lăudăm cu „cernoziomurile roditoare” care ocupă 70 la sută din suprafața țării. Dar realitatea e departe de ce ne închipuim.

Cum poate fi salvat pământul nostru?

PE LUNG

Acum vreo 50-100 de ani, când am schimbat plugul și îngrășămintele naturale pe tehnică grea și pesticide, ne-a scăpat un lucru – acestea nu fac deloc bine solului. Așa am ajuns, în 2020, să avem:

800.000 ha de terenuri agricole degradate

100.000 ha puternic erodate

0 legi ale solului

Exploatarea nechibzuită a pământului, utilizarea necontrolată a substanțelor chimice, exploatarea agricolă și forestieră fără protecție antierozională etc., poluează terenurile și le seacă de mineralele necesare.

Străbunii foloseau plugul și calul ca să lucreze pământul, călcând prin el cu picioarele goale. Apoi, au pironit caii ca să pască pe câmp și au trecut la tehnica mai grea, la tractoarele care le-au ușurat munca. Nu s-a lăsat mult așteptată și perioada colectivizării, când oamenii nu mai erau proprietarii propriilor terenuri. Totul se făcea pentru strângerea recoltelor cât mai mari.

Liderii sovietici s-au gândit să transforme Moldova într-o fabrică de produse agricole. Au început experimentele și folosirea pesticidelor în proporții uriașe. La fiecare hectar se folosea 5,2 kg de pesticide în substanţă activă. Erau atât de toxice, încât la marginile câmpiilor, unde stăteau încărcătoarele pentru stropitoare, nu a mai crescut nici măcar un fir de iarbă timp de zeci de ani.

Astăzi, situația este critică. Moldova.org a scris un reportaj detaliat despre această problemă: STARE DE URGENȚĂ PENTRU SOL. Cernoziomul roditor, un mit de 100 de ani. 

În reportaj vei citi despre această situație, cum s-a ajuns la ea, de ce „ciornoziomul roditor” nu mai este atât de roditor. Mai mult, veți citi despre ce putem face și cum putem să-l salvăm.

Citește mai departe

Ecologie

Cât costă să-ți instalezi o stație individuală de epurare a apei

Publicat

pe

PE SCURT

Șapte din zece gospodării din Republica Moldova nu au un grup sanitar în casă. Cele trei din zece care au baie în casă, sunt tentate să consume tot mai multă apă. Dar ce se întâmplă cu apa menajeră? Mulți dintre oameni aleg să facă o gaură de canalizare în pământ, iar apa menajeră ajunge în sol, infectând și apele. Alții nu permit apei să ajungă în pământ, fiind nevoiți să evacueze apa menajeră chiar și de două ori pe lună, plătind și câte o mie de lei.

Noi vă propunem o soluție ecologică la această problemă – stația individuală de epurare a apei.

PE LUNG

Sunt oameni care nu mai așteaptă ca autoritățile să respecte Constituția și să construiască din bani publici sisteme de canalizare și stații de epurare. Ei improvizează găuri de canalizare acasă sau instalează stații de epurare a apei individuale, chiar dacă pentru asta e nevoie să taie considerabil din bugetul familiei.

În reportajul „Veceul și demnitatea din fundul grădinii” noi am scris despre cum funcționează această stație individuală de epurare a apei, care este, în general, situația la capitulul canalizare, cât costă conectarea unui sat la un sistem centralizat de canalizare și care este legătura celor menționate cu demnitatea umană.

Din 1682 de localități din Republica Moldova, doar 126 au sisteme de canalizare. 73 dintre acestea au stații de epurare funcționale. Este important de menționat: canalizarea și stația de epurare nu trebuie despărțite. Fără o stație de epurare, apele menajere cu detergenți, fecale și urină ajung fie în sol, fie în râuri, afectând apele.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Social2 ore în urmă

Cine a fost Lia Manoliu – sportiva din Chișinău care a intrat în Cartea Recordurilor

Lia Manoliu a fost o atletă română, laureată cu aur la Jocurile Olimpice de vară din Mexico 1968 și cu...

Social5 ore în urmă

10 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: Biroul Regional OMS a făcut o donație de 41 mii de euro pentru Laboratorul ANSP

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Politică20 de ore în urmă

Rezumat din Parlament: angajarea răspunderii și minus două ore de democrație

Pe ordinea de zi ședinței au fost puse inițial 42 de proiecte de legi. Printre acestea au fost și alte...

Social22 de ore în urmă

Turist în Moldova: Duruitoarea Veche, Râșcani

Duruitoarea Veche este una din cele mai cunoscute destinații turistice din Republica Moldova. Totuși, ne-am gândit că s-ar putea să vrei...

SocialO zi în urmă

9 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 195 cazuri noi de infectare și zece decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Economie2 zile în urmă

Cât costă să-ți reînnoiești încălțămintea

Sigur ai și tu măcar o pereche de încălțăminte preferată, pe care o porți cu plăcere, dar care ajunge într-o...

Social2 zile în urmă

„Raiul” sovietic și turnătorii. Interviu cu Viorica Olaru-Cemîrtan, Doctoră în istorie

Viorica Olaru-Cemîrtan este istorica care a cercetat luni în șir arhivele ascunse de sovietici despre deportările din Basarabia, a discutat...

Advertisement

Politică

Divertisment3 zile în urmă

Va interzice Putin curcubeul?

PE SCURT Pe 3 iulie, la o întâlnire dintre Vladimir Putin și membrii grupului de lucru pentru amendamentele la Constituție,...

Politică7 zile în urmă

Protest în regiunea transnistreană: „Noi nu vă limităm în totalitate”

PE SCURT Pe 2 iulie, în Râbnița a avut loc un protest după ce așa-zisele autorități transnistrene au anulat permisele...

Politică2 săptămâni în urmă

Ce înseamnă schimbările în Constituția Rusiei și cum ar putea influența regiunea transnistreană. Explicăm

PE SCURT De pe 25 iunie până pe 1 iulie are loc referendumul pentru modificarea Constituției Federației Ruse. În regiunea...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Trei sate moldovenești din stânga Nistrului au trecut în subordinea Tiraspolului?

PE SCURT Așa-zisele autorități transnistrene anunță că aproape 80% dintre cazurile de COVID-19 au fost tratate.  Thomas Mayr Harting, reprezentantul...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. „Discriminare. Autoritățile moldovenești nu au anulat bacalaureatul pentru studenții din regiune”

PE SCURT Astăzi, 16 iunie, în regiunea transnistreană, se încheie starea de urgență, însă restricțiile rămân în vigoare. Acest lucru...

Istorie1 lună în urmă

„Politicienii folosesc divizarea în societate, manipulând cu preferințele alegătorilor”, spune o doctoră în Științe Politice

PE SCURT Instalarea stării de urgență pare că a amplificat problemele politice și divergențele existente în societate, la fel ca...

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană: Tiraspolul sugerează că s-a descurcat mai bine decât Chișinăul

PE SCURT Biroul Politici de Reintegrare a anunțat că au fost ridicate unele restricții de circulație pentru locuitorii satelor din...

Advertisement

Opinii

iulie 2020
L Ma Mi J V S D
« iun.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031