Connect with us

Politică

Igor Dodon: Va fi o reacție de răspuns. Zeci de localități vor semna declarații de condamnare a unioniștilor

Publicat

pe

După ce mai multe localități din Republica Moldova au semnat declarații simbolice de Unire cu România, președintele Igor Dodon a anunțat că zeci sau chiar sute de localități vor semna declarații de condamnare a unioniștilor.

“Eu cunosc, pentru că am văzut mai multe apeluri, că zeci și chiar sute de localități din Republica Moldova vor să semneze declarații de condamnare a unioniștilor. Va fi reacție de răspuns, nu pentru că eu aceasta o cer, dar pentru că aleșii locali din aceste localități sunt pentru statalitatea țării. Eu sunt ferm convins ei că vor reacționa”, a spus joi, 1 februarie, Igor Dodon la emisiunea „Accent direct” de la NTV Moldova.

Potrivit lui, unionismul ”nu este altceva decât lichidarea statalităţii Republicii Moldova”, iar autorităţile nu întreprind nimic pentru a contracara aceste acţiuni.

Referindu-se la localitățile care au semnat declarații simbolice de Unire cu România, Igor Dodon a anunțat că secretarul Consiliului Suprem de Securitate Artur Gumeniuc va merge în fiecare dintre acestea și va vorbi cu aleșii locali “calm și liniștit”, pentru câ în curând va avea loc ședința CSS unde se va discuta acest subiect.

Totodată, președintele a avertizat consilierii semnatari ai acestor declarații de Unire că încalcă Constituția “fapte pentru care vor răspunde”.

”Eu cred că nu e un caz unitar, fiindcă toate declaraţiile sunt de acelaşi tip, se vede că sunt pregătite undeva în altă parte. Am informaţii că unii dintre aceşti consilieri nici nu au ştiut, s-au semnat în locul lor. Unii au fost speriaţi, unii au fost motivaţi , trebuie să ne clarificăm. Este o instituţie în stat, Preşedinţia, care nu este controlată de cei care vor Unirea”, a menționat șeful statului.

Igor Dodon a mai spus că cei care se consideră români sunt ”o minoritate micuţă”. ”Eu vă stimez că sunteţi o minoritate în Republica Moldova, vă stimez opinia, dar asta nu înseamnă că voi trebuie să vă suiţi în cap la noi. Noi ce să facem în cazul ăsta, noi ceilalţi 70-80% din moldovenii din Republica Moldova care suntem categoric împotriva la astfel de procese?”, a întrebat retoric preşedintele.

Mai multe localități din Republica Moldova au semnat o declarație simbolică de Unire cu România. Semnatarii acesteia și-au exprimat bucuria de a sărbători împreună cu românii de pretutindeni Centenarul Marii Uniri şi “adeziunea la valorile naţionale şi democratice ale spaţiului cultural românesc”.

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Citește mai departe

Politică

Vladimir Voronin către Octavian Armașu: De ce nu majorați de 10 ori salariile tuturor angajaților? Ce i-a răspuns ministrul

Publicat

pe

De către

Liderul PCRM Vladimir Voronin  l-a surprins astăzi pe ministrul Finanțelor, întrebându-l de ce nu majorează de 10 ori salariile tuturor angajaților. Întrebarea a fost adresată în contextul în care Octavian Armașu prezenta la tribuna Parlamentului proiectul privind sistemul unitar de salarizare în sistemul bugetar.

Astfel, președintele PCRM a solicitat  o reformă mai solidă în domeniul salarizării, făcând referire în acest context la teoria economică marxistă.

Eu demult voiam să discut cu dvs pe teme politico-economice. Mai ales formula lui Karl Marx bani-marfa-bani… De ce să nu majorați salariile de zece ori la toți, fără ierarhizare sau chestii de astea? Omul primește bani și ce face? Își rezolvă problemele. Își cumpără, plătește, iar banii vin înapoi sub formă de impozite în calitate de alte plăți. Agenții economici procură altă marfă, iar acesta iarăși circulă… De ce nu vă gândiți la chestiile acestea?”, a întrebat Vladimir Voronin.

Potrivit lui, toate schemele de salarizare propuse de Ministerul Finanțelor nu corespund realității.

Astfel, Voronin  a arătat că decalajul salarial dintre diferite categorii este foarte mare. „Unii șefi de întreprinderi  au 50, 60 mii lei salariu. Dar și la ei și la muncitorul de rând, sora medicală, educatoare ora are 60 de minute De ce lăsați acest decalaj?”, a mai întrebat deputatul.

Comunistul a mai spus că oamenii au sărăcit, iar magazinele se transformă în muzee – oamenii vin și se uită și nu au bani ca să cumpere.

La rândul său, ministrul Finanțelor a declarat că Guvernul majorează fondul de salarizare în limita posibilităților, reieșind din prognoza de venituri.

„Deci, nu putem să promitem salarii mai mari decât cele pe care putem să le plătim. Noi putem să anunță salarii de 10 ori mai mare, să le plătim în primele două luni ale anului, dar după aceasta să intrăm în incapacitate de plată”, a răspuns Octavian Armașu.

Ministrul a subliniat că Guvernul nu poate să meargă pe această cale.

„Da, eu recunosc că o majorare salarială va crește majorarea consumului, iar acestea probabil într-o măsură oarecare ar genera și o creștere economică. Dar eu sincer cred că un instrument mai eficient sunt investițiile publice, cum cele în infrastructură, în drumuri care sunt în măsură să  creeze un potențial mai mare de creștere. O creștere mai durabilă”, a adăugat Octavian Armașu.

În ceea ce ține de întreprinderile de stat, ministrul a spus că acestea nu fac subiectul acestei legi. Acestea funcționează pe principiile ce vizează societățile comerciale, respectiv, acolo salariile se stabilesc în funcție de profitabilitatea întreprinderii.

Citește mai departe

Politică

La ce întrebări urmau să răspundă Maia Sandu și Andrei Năstase dacă se prezentau la comisia de anchetă „Open Dialog”

Publicat

pe

De către

Comisia de anchetă pentru elucidarea circumstanțelor de imixtiune a Fundației „ Open Dialog” și fondatoarei acesteia, Ludmila Kozlowska, în treburile interne ale Republicii Moldova și a finanțării unor partide politice a finalizat raportul.

Președintele comisiei Igor Vremea a declarat miercuri seara că raportul urmează a fi prezentat în plenul Parlamentului.

Totodată, democratul a făcut publice și unele întrebări la care urmau să răspundă lidera PAS, Maia Sandu, dar și liderul PPDA, Andrei Năstase, în cazul în care se prezentau la audieri. El însă a precizat că „în blocurile de întrebări prezentate nu sunt și acele întrebări care sunt restricționate și au caracter confidențial”.

Astfel, membrii Comisiei ar fi întrebat-o pe Maia Sandu și Andrei Năstase dacă s-au înrolat în mod conștient sau inconștient în războiul hibrid ale serviciilor speciale rusești. Aceasta în condițiile în care, potrivit membrilor comisiei, Ludmila Kozlowska și fundația pe care o conduce activează din 2016 în R.Moldova împotriva statului nostru și „în interesul cetățeanului Veaceslav Platon exponent al serviciilor de spionaj ale Rusiei?”

De asemenea, cei doi lideri ar fi trebuit să răspundă când și în ce condiții au făcut cunoștință cu Ludmila Kozlowska și dacă primul contact a fost intermediat de fostul premier Vlad Filat, avocata Ana Ursachi sau de Victor și Viorel Țopa?

În plus, Maia Sandu și Andrei Năstase ar fi fost întrebați dacă nu au sesizat că Ludmila Kozlowska și ONG-ul ei au început să se intereseze de R.Moldova „nici mai devreme, nici mai târziu, dar exact în momentul când Veaceslav Platon a fost reținut de serviciul de securitate al Ucrainei?”.

Membrii comisiei urmau să-i întrebe pe Maia Sandu și Andrei Năstase dacă știau de faptul că Ludmila Kozlovska a primit de la două companii care aparțin lui Veaceslav Platon suma de 2 milioane de dolari americani.

De asemenea, cei doi lideri politici urmau să fie întrebați dacă au sesizat că la evenimentele de lobby organizate de Open Dialog participau și avocații lui Veaceslav Platon , precum și activiști civici care nu -și ascund simpatiile față de Rusia?

În final, Andrei Năstase și Maia Sandu trebuiau să răspundă dacă cunosc faptul că fapta săvârșită de un cetățean în dauna securității statului în cârdășie cu o organizație străină prezintă elementele unei componențe de infracțiune deosebit de gravă numită „Trădare de Patrie?”.

Reamintim că acum trei zile, Maia Sandu și Andrei Năstase, liderii blocului electoral ACUM, nu au mers la audierile Comisiei de anchetă privind fundația Open Dialog, pe motiv că acestea sunt desfășurate cu ușile închise.

În schimb, cei doi lideri politici au susținut o conferință de presă la intrarea în sediul Parlamentului în care au declarat că prin această comisie, creată „în afara tuturor competențelor”, se urmăresc două lucruri: discreditarea PAS și PPDA și încercarea de a le elimina din cursa electorală.

Foto : PRO TV

Citește mai departe

Politică

Camere video în secțiile de votare la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019

Publicat

pe

De către

La alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 vor fi instalate camere video în secțiile de votare. Comisia Electorală Centrală a aprobat astăzi o hotărâre privind caracteristicile tehnice pentru sistemul de înregistrare video în secțiile de votare.

Acestea se referă la cerințele minime pe care trebuie să le întrunească echipamentele tehnice .

Președinta CEC Alina Russu a precizat că principala condiție a fost ca acest sistem să nu tenteze la secretul de vot realizat de către cetățeni și să nu tenteze la partea de intimitate și libera exprimare a votului său de către cetățeni.

„De aceea, ne-am propus ca echipamentul video să înregistreze doar anumite operaţiuni electorale: ce se întâmplă cu urna de vot, ca să nu fie anumite manipulări sau fraude – asta va fi prima parte a înregistrării, după care va fi înregistrat procesul de numărare a buletinelor de vot şi totalizarea voturilor, care se realizează în secţiile de votare”, a explicat preşedinta CEC.

CEC va elabora un regulament care va stabili exact locul amplasării echipamentului tehnic necesar, care va fi unghiul de înregistrare, iar acest regulament va fi avizat de către toate instituţiile specializate în domeniu.

În total, urmează a fi achziziţionate 2300 de camere video. De notat că înregistrările video din secţiile de votare vor fi stocate, însă nu vor fi transmise online.

Cât privește cheltuielile necesare în acest sens, Alina Rusu a spus că va putea da o cifră exactă doar atunci când va fi demarată procedura de achiziţie a camerelor și atunci când vor fi invitați toți ofertanții. Totuși, suma estimativă este de 12 milioane de lei.

Decizia CEC survine în contextul în care săptămâna trecută premierul Pavel Filip a avut o întrevedere cu membrii CCEC, în cadrul căreia a propus să fie examinată posibilitatea instalării camerelor de luat vederi în secțiile de vot, pentru a asigura o transparență maximă.

De notat că tot astăzi CEC a stabilit că scrutinul parlamentar din 24 februarie 2019 va costa 110 milioane de lei. Totodată, pentru alegerile generale locale vor fi alocate 140 de milioane de lei.

Citește mai departe
WP Facebook Auto Publish Powered By : XYZScripts.com