PE SCURT

Deputați blocului ACUM au înregistrat astăzi în secretariatul Parlamentului o inițiativă legislativă privind prelungirea activităților de comerț mic în baza patentelor de întreprinzător până la 31 decembrie 2022.

Potrivit deputatului Alexandru Slusari, aceasta decizie este mult așteptată de aproximativ 10 mii de patentari, „care împreună cu familiile lor stau acum cu frica în sân” și „sunt cu mâna pe bagaje”.

PE LUNG

„Dacă actualul Parlament rămâne nefuncțional, există un risc uriaș că problema prelungirii patentelor nu va fi soluționată și după 31 decembrie 2019 un grup important din societate noastră va fi lipsit de unica sursa de existență”, a explicat Alexandru Slusari.

Potrivit lui, acești oameni „acum nu au nevoie de coaliția ACUM-PSRM pe 4 ani cu partajarea funcțiilor”, ei nu înțeleg de ce în condițiile când există 61 de voturi ale partidelor, care au promis în campania electorală rezolvarea pozitivă a problemei patentarilor, Legislativul rămâne blocat și se propune perpetuarea acestei situației pănâ la ziua dizolvării Parlamentului.

„Noi, deputați, primim salariile inclusiv din impozitele, care achită comercianți-deținători de patente. Noi suntem în serviciul lor. Am fost angajați de oameni pentru a le rezolva multiple probleme, ci nu pentru a le crea altele. Nu pentru a accelera exodul cetățenilor noștri”, a adăugat el.

Reamintim că, în luna noiembrie 2018, Parlamentul a adoptat un proiect, potrivit căruia termenul patentei de întreprinzător pentru comerțul cu amănuntul a fost prelungit până la 31 decembrie 2019.

Termenul patentei a fost extins doar la titularii, care la data de 31 decembrie 2018 dețineau patente pentru aceste activități. În prezent sunt valabile circa 9400 patente în comerțul cu amănuntul.

PE SCURT

În ultimul timp, pe piețele financiare externe, cursul euro s-a înscris pe un trend de apreciere față de dolarul SUA. În luna curentă, moneda unică europeană s-a scumpit de la 1,1218 EUR/USD până la nivelul de 1,1300 EUR/USD, iar această dinamică explică deprecierea leului în raport cu euro, a precizat astăzi BNM.

Instituția a subliniat astăzi că nu există premise pentru situații de criză pe piața valutară, existând decalaje minore între cerere și ofertă de valută străină. Principalii operatori de pe piață manifestă calm și activează în regim normal.

PE LUNG

Banca Națională a Moldovei a menționat că, în prezent, piața valutară locală se află într-o etapă temporară de reajustare, volatilitatea, precum și ritmul de depreciere față de moneda de referință fiind îndeaproape monitorizate.

Banca Naţională a stabilit cursul de referinţă pentru astăzi de 20,15 lei ceea ce reprezintă o creştere de 45 de bani într-o singură săptămână.

Expertul economic de la IDIS-Viitorul Veaceslav Ioniță a menționat astăzi pe Facebook că în primele 17 zile ale lunii aprilie variațiile zilnice ale cursului valutar sunt de 5 ori mai mari decât media pe ultimii 3 ani.

În cele 2,5 săptămâni ale lunii aprilie cursul valutar a oscilat cu 3%, ceea ce este mai mult decât din jumătate a trimestrului I al anului 2019.

„De fapt asta și ne irită cel mai mult: deprecierea bruscă. La o oscilație de 1,5-2% lunar noi nici nu reacționam. Iar o depreciere de 1% lunar nici nu se face observată”, a menționat el.

Ioniță a mai scris că tot azi cursul valutar față de coșul valutar Euro&USD a atins nivelul de la începutul anului 2018.
Deprecierea din aprilie este cea mai mare din ultimii 3 ani de zile.

„Vreau să cred că în spatele aceste deprecieri stau doar factori obiectiv. Cel mai evident factor este creșterea cererii de valută care nu este acoperită cu ofertă. Datele pentru luna martie le vom avea în această săptămână, dar până în februarie deficitul de valută a constituit 250 milioane USD. Din acest motiv a și intervenit BNM, pentru a nu permite deprecierea bruscă a valutei. Costurile intervenției se ridică la 216 milioane USD. Drept rezultat Rezervele valutare ale țării s-au redus de la 3.04 miliarde USD la 2,82 miliarde USD”, a scris Veaceslav Ioniță.

În opinia sa, BNM trebuie să gestioneze cu prudență acest proces, pentru a nu permite aprecieri/deprecieri bruște ale Leului moldovenesc. „Iar până atunci așteptăm cu nerăbdare sărbătorile de Paști, când crește puternic oferta de valută, cea ce trebuie să calmeze piața valutară”, a adăugat el.

PE SCURT

Cea mai recentă estimare a Fondului Monetar Internațional (FMI) indică asupra unei rate de creștere economică a țării de ordinul a 3.5% în anul curent. Totuși, mărimea pozitivă a acestui indicator nu trebuie să ne inducă în eroare, spune expertul economic Viorel Gârbu.

Această rată de creștere economică este cea mai mică pentru grupul celor mai sărace state – membre ale Comunității Statelor Independente (CSI), dintre care, conform clasificației FMI, face parte și Republica Moldova. Iar pentru a ajunge din urmă nivelul țărilor UE în 2018, Moldova are nevoie de 34 de ani.

PE LUNG

Rata medie de creștere economică a celor mai sărace economii din cadrul CSI este estimată a fi în anul curent cu 1,3 puncte procentuale mai mare decât rata medie de creștere economică a Republicii Moldova. Evoluții similare sunt estimate și pentru anul 2020.

Anul trecut, discrepanța dintre rata medie de creștere economică a grupului de state din care face parte Republica Moldova a fost de un punct procentual, în defavoarea țării noastre.

„Situația descrisă mai sus nu reprezintă o evoluție pe termen scurt a economiei naționale, ci o trăsătură de lungă durată a schimbărilor în plan economic din Republica Moldova.”

Pentru întreaga perioadă 2001-2021, rata medie de creștere economică a țării este cea mai mică pentru grupul statelor din care face parte, fiind cu 1,2 puncte procentuale mai mică decât media pe grup. „Situația descrisă indică asupra unor eșecuri constante ale Republicii Moldova în implementarea politicilor de creștere economică pe durata ultimelor 20 de ani, indiferent de coloratura politică a elitei care a condus țara. Aceste eșecuri fac ca Republica Moldova să înregistreze cea mai mică viteză din grupul statelor din care face parte, de recuperare a handicapului față de nivelul de dezvoltare economică țintă, precum media nivelului de dezvoltare economică a statelor în dezvoltare, sau a statelor membre a CSI, precum și a grupului statelor în dezvoltare din Europa”, explică expertul pentru infodebit.md.

Potrivit expertului, luând în considerație creșterea economică anuală din ultimii 20 de ani (4%), Republica Moldova are nevoie de 14 ani pentru a atinge nivelul mediu de dezvoltare a economiilor aflate în tranziție. Aproximativ 27 de ani vor fi necesari în vederea atingerii nivelului anului 2018 de dezvoltare economică a statelor membre CSI sau 34 de ani – pentru atingerea nivelului anului 2018 de dezvoltare economică a economiilor în tranziție din Europa. Georgia, spre comparație, fiind de asemenea parte a aceluiași grup de state precum și Republica Moldova, a înregistrat pe durata ultimilor 20 de ani ritmuri de creștere economică mai bune și implicit are în prezent speranța recuperării în plan economic într-o perioadă mult mai scurtă decât Republica Moldova.