Connect with us
"
"

Economie

Expert: În următoarele luni, leul moldovenesc va avea o ușoară tendință spre depreciere

Publicat

pe

PE SCURT

Începând cu august 2018, leul moldovenesc a înregistrat mai multe perioade de apreciere/depreciere, însă tendința generală este deprecierea lentă a lui față de coșul valutar Euro/USD, constată expertul Veaceslav Ioniță. Această tendință de depreciere este determinată de oferta scăzută de valută și creșterea continuă a cererii de valută.

Totodată, Ioniță prognozează că în următoarele luni tendința va rămâne neschimbată: oscilația leului moldovenesc față de coșul valutar Eura/USD cu o ușoară înclinație spre depreciere a leului.

PE LUNG

Astfel, Veaceslav Ioniță a precizat că într-un an oferta de valută din partea persoanelor fizice a rămas neschimbată și s-a stabilizat la nivel de 2.070 milioane USD anual. Tot în această perioadă cererea de valută a crescut cu 445 milioane USD.

Dacă în iulie 2018 cererea de valută era de 1.820 milioane USD/anual, atunci în prezent cererea a crescut până la 2.270 milioane USD/anual. Dacă în vara anului 2018 oferta de valută era mai mare decât cererea cu 255 milioane USD, atunci în prezent cererea este cu 190 milioane USD mai mare decât oferta, cea ce creează deficitul de valută pe piața valutară.

Oferta slabă de valută din partea cetățenilor este cauzată de reducerea volumului de remitențe. Începând cu iulie 2018 volumul remitențelor scad continuu și în acest an cel mai probabil se vor reduce sub 1,2 miliarde USD.

Reducerea remitențelor din acest an sunt pentru a treia oară din istoria Moldovei. Primele două reduceri din 2009 și 2015 au avut loc pe fundalul unei crize puternice și sau redus dramatic. În prezent reducerea remitențelor mai degrabă semnalizează o schimbare de comportament a moldovenilor plecați peste hotare, cea ce nu este deloc îmbucurător pentru cei rămași acasă.

La rândul său creșterea cererii de valută este condiționată de înrăutățirea balanței comerciale a Moldovei. În timp ce exporturile stagnează timp de un an de zile și s-au plafonat la nivel de 2,75 miliarde USD/anual, importurile înregistrează o creștere continuu și au crescut de la 5,38 miliarde USD/anual în vara lui 2018 până la 5.84 miliarde USD/anual în prezent.

Astfel deficitul balanței comerciale a Moldovei într-un an de zile s-a înrăutăți cu 450 milioane USD, fapt ce a provocat creșterea cererii de valută pe piața valutară.

Deci, reducerea remitențelor, stagnarea exporturilor și creșterea deficitului balanței comerciale a Moldovei sunt factorii de bază care influențează cursul valutar, susține expertul.

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Economie

Cum s-a transformat Moldova în ultimii 10 ani

Publicat

pe

PE SCURT

În ultimii zece ani Republica Moldova s-a schimbat în câteva domenii. Au rămas mai puțini oameni în țară, s-au născut mai puțini și au murit mai mulți. Salariile, precum și cheltuielile, au crescut, însă rămân insuficiente. Putem vedea că a scăzut șomajul, dar și numărul pasagerilor în transportul public în Republica Moldova. 

În schimb, putem spune că au început să ne viziteze mai mulți oameni. Din 2010 numărul turiștilor s-a dublat și cei mai mulți vin din România.

PE LUNG

Populația stabilă din Republica Moldova în 2010 era de 3 563 695 de oameni. În 2019, cifra a scăzut doar cu 20 987 de oameni. Totuși, Biroul Național de Statistică a recalculat numărul populației pentru ultimii 5 ani prin aplicarea definiției internaționale privind reședința obișnuită. Asta înseamnă că numărul populației este calculat în conformitate cu datele oferite de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră privind traversarea frontierei de stat de către persoanele fizice.

Prin urmare, în 2014 numărul populației care trăia în Republica Moldova era de 2 869 226. Peste patru ani, cifra a scăzut cu aproape 140 mii de oameni. 

În ultimii 10 ani a scăzut atât numărul celor decedați cât și celor născuți. Dacă în 2010 s-au născut 30 474, atunci în 2018 s-au născut cu aproape șase mii de copii mai puțin. În 2010 au decedat 43 631, iar în 2018 – 37 303. Tot cu șase mii a scăzut și numărul căsătoriilor (26 483 în 2010 vs. 20 399 în 2018). Divorțurile au scăzut în 8 ani cu 783 și în 2018 au ajuns la un număr de 10 721

Durata medie de viață:

69 de ani  – 2010

70 de ani – 2018

Banii, viața și locurile de muncă

În ultimii zece ani, salariul mediu lunar din economia națională s-a dublat. În 2010 acesta era de 2 971,7 lei, iar în 2018 salariul mediu era de 6 150 lei. Oricum, și atunci, și acum acest salariu nu acoperă cheltuielile cetățenilor care se plâng de salarii mici și pleacă peste hotare în căutare de un loc de muncă.

Un lucru este clar, rata șomajului s-a micșorat mai mult de două ori. Dacă în 2010 rata era de 7,4%, în 2019 a ajuns la 3%.

Un moment important din toți acești ani a fost în februarie 2015 când 1 euro a ajuns să coste 24 de lei, iar 1 dolar peste 18 lei. Pentru că cinci ani înainte de acest moment, 1 euro costa peste 16 lei, iar 1 dolar costa puțin peste 12 lei. Iar astăzi 1 euro a ajuns să coste 19,6 lei, iar 1 dolar 17,5 lei.

Este important de menționat în acest capitol despre consumul mediu lunar din 2010 și 2018, pentru că, la fel ca salariile, este un lucru, pentru unii, total departe de adevăr. De exemplu, consumul mediu lunar pentru o singură persoană în anul 2010 era de 1 371 de lei, iar în 2018 era de 2407 lei. Adică, anul trecut un om a cheltuit, în mediu, 78 de lei pe zi, tot cu achitarea serviciilor, cu distracții, alimentație, îngrijire personală și altele. 

Se observă o tendință pe parcursul acestor ani la capitolul locuințe. Numărul acestora s-a triplat în 8 ani. Dacă în 2010 au fost date în exploatare 2 670 de locuințe, atunci în 2018 numărul a crescut până la 6 008.

Călătoriile

Numărul turiștilor în Republica Moldova aproape că s-a dublat în ultimii zece ani. 

161 754 turiști – 2010

323 468 turiști – 2018

Cei mai mulți turiști au venit din România (19% atât în 2010, cât și-n 2018) și din Federația Rusă. Și aici există o tendință: numărul turiștilor ruși veniți în Republica Moldova a scăzut vizibil: de la 14,8% în 2010 la 9% în 2018.

De asemenea, se atestă o tendință a călătoriilor în Moldova. Numărul pasagerilor care au zburat cu avionul a crescut cu aproape un milion. 

Putem observa că numărul pasagerilor cu trenul a scăzut considerabil cu 3 milioane. În 2018 au fost doar un milion și jumătate de pasageri. Asta ar putea să însemne că o parte din oameni și-au cumpărat mașini personale și evită să mai meargă cu transportul public. Până astăzi, în Republica Moldova sunt 645 327 autoturisme. În 2012 existau 435 432 automobile, adică cu 209 895 mașini mai puține.

Citește mai departe

Economie

Leul moldovenesc se apreciază. Cât va dura tendința

Publicat

pe

De către

PE SCURT

În ultimele două săptămâni, leul moldovenesc şi-a revenit şi cotaţia lui a crescut cu circa două procente în comparaţie cu principalele valute: dolarul american şi moneda unică europeană. Astfel, cursul dolarului american a coborât deja sub pragul de 18 lei şi astăzi cotaţia lui oficială este de 17,95 lei, în timp ce două săptămâni în urmă pentru el se dădea mai mult de 18,20 de lei, adică cu 1,3% mai mult, scrie mold-street.com.

PE LUNG

Cursul de schimb al monedei europene a scăzut chiar mai tare: de la 20,74 lei pe 25 iunie, la 20,25 lei pe 5 iulie, adică cu 2,4%.

Aprecierea leului moldovenesc vine după depăşirea crizei politice, dar este mai degrabă o tendinţă sezonieră, decât un fenomen de durată. Or este deja o „tradiţie” că vara, mai ales în lunile iulie-august leul moldovenesc se întăreşte, datorită unei cereri mai reduse de valută.

Potrivit specialiştilor, leul va continua să se aprecieze lent, cu unele fluctuaţii, până în luna septembrie şi dolarul ar putea ajunge să coste şi mai puţin de 17.60 lei. Aceeaşi situaţie şi în cazul monedei unice europene, cursul căreia va coborî sub nivelul de 20 de lei.

Din septembrie 2019, dacă nu se întâmplă ceva extraordinar tendinţa se va inversa şi leul îşi va relua deprecierea.

Citește mai departe

Economie

Expert: În trimestrul II, leul moldovenesc a cunoscut cea mai mare depreciere din ultimii patru ani

Publicat

pe

De către

PE SCURT

În trimestrul II, leul moldovenesc a cunoscut cea mai mare depreciere din ultimii patru ani față de coșul valutar euro și dolar. Deprecierea a fost de 5,3%, față de coșul valutar, iar față de dolar s-a depreciat cu 4,8% de la 17,29 Lei/USD finele trimestrului I la 18,17 lei/USD.

Iar față de euro deprecierea a fost de 5,7% de la 19,49 Lei/Euro la 20,66 Lei Euro, scrie pe blogul său economistul IDIS Viitorul, Veaceslva Ioniță.

PE LUNG

Tot în Trimestrul II, leul a trecut două praguri de 18 lei pentru un USD și de 20 lei pentru Euro.

Această depreciere este determinată de creșterea cererii de valută din partea agenților economici. În ultimii 1,5 ani cererea anuală de valută a crescut cu 570 milioane USD și a atins nivelul de 2.200 milioane USD/anual.

În același timp, oferta de valută a crescut mult mai lent și în prezent este la nivel de 2.090 milioane USD anual. Dacă acum un an surplusul anual pe piața valutară era la nivel de 370 milioane USD, atunci în prezent avem un deficit anual de peste 130 milioane USD.

Acest deficit s-a accentuat în ajun de alegeri, când în doar trei luni decembrie 2018 – februarie 2019, cererea de valută a fost cu 240 milioane USD mai mare decât oferta.

Veaceslav Ioniță a arătat că piața noastră valutară este puternic influențată de ciclurile politice, datorită faptului că agenții economici în ajun de alegeri preferă să-și securizeze economiile în valută.

Un alt factor care a determinat creșterea cererii de valută este consumul populației neacoperit cu venituri. Mai simplu spus creditele de consum, care în perioada ianuarie 2018 – mai 2019 au constituit 1,7 miliarde lei, în cea mai mare parte au mers pe piața valutară creând un deficit de valută.

Însă șocurile valutare din aprilie și finele lunii iunie au fost determinate de menținerea artificială a cursului leului de către BNM în ajun de alegeri.

În lunile decembrie 2018 – februarie 2019, când a fost cel mai puternic deficit de valută, leul moldovenesc în loc de depreciere a cunoscut chiar o apreciere. Este foarte greu de argumentat economic această intervenție excesivă a BNM, cert este că după alegeri, ne-am trezit cu deprecieri bruște , fapt ce nu trebuie să aibă loc. Or, în opina noastră, rolul BNM nu este de a menține artificial și cu orice preț cursul valutar, dar de a interveni pentru evitarea oscilațiilor bruște, dar tocmai asta nu a făcut banca centrală”, arată expertul

În prezent creșterea cererii de valută s-a temperat, oferta rămâne ridicată, există o probabilitate înaltă de intrări suplimentare de valută sub formă de granturi și împrumuturi guvernamentale, cea ce va calma piața valutară.

În opinia expertului, leul va avea în următoarele luni o fluctuație stabilă cu o ușoară înclinație spre depreciere față de coșul valutar Euro&USD. Totodată, în luna august moneda națională tradițional cunoaște o ușoară apreciere, determinată de vânzările masive de valută ale populației.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Social12 ore în urmă

2 iunie 2020. COVID-19, PE SCURT/ +188 cazuri noi de COVID-19. 17 sunt lucrători medicali

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

PoliticăO zi în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană / Autoritățile separatiste vor achita compensații de 23 euro antreprenorilor

PE SCURT În săptămâna trecută în regiunea transnistreană a fost prelungită starea de urgență, un bebeluș a fost testat pozitiv...

SocialO zi în urmă

Deșeurile generate de pandemie – o nouă problemă ecologică la care Moldova nu are soluții

PE SCURT  Imaginea în care un activist ține pe un suport mai multe măști colectate din apele ce înconjoară insulele...

SocialO zi în urmă

1 iunie 2020. COVID-19, PE SCURT: 109 cazuri noi și zece decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Cultură2 zile în urmă

Festivalul Mai Dulce anulat, dar alături de fanii deserturilor. 5 rețete pe care ai vrea să le încerci

PE SCURT Din cauza pandemiei de coronavirus și a restricțiilor, festivalul Mai Dulce a fost anulat. Însă organizatorii nu s-au...

Lifestyle2 zile în urmă

6 cartiere post-comuniste superbe, unde ai vrea să locuiești

PE SCURT În vremea comunismului, blocurile erau simboluri ale politicii locative egalitare. Iar mai târziu au devenit un simbol al...

Cultură2 zile în urmă

Câte o librărie în fiecare sat: apariția și dispariția librăriilor Luminița în Moldova

În ambele sate ale bunicilor mei se găsesc două clădiri similare, cu ferestre mari, care în anii 70 au fost...

Advertisement

Politică

PoliticăO săptămână în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Tiraspolul atacă Chișinăul: „Deficit de conștiință și rațiune”

PE SCURT Așa-zisele autorități din regiunea transnistreană redeschid treptat afacerile și instituțiile. 143 de beneficiari și angajați ai internatului psihoneurologic...

Politică2 săptămâni în urmă

De la nostalgie până la tușonkă și hrișcă. Timpuri, pandemie și elite politice

COVID-19 a bulversat întreaga lume, ne-a închis hotarele, ne-a limitat drepturile, ne-a blocat accesul și ne-a îndemnat să stăm acasă....

Politică2 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Primul caz de re-infectare, focar major în internatul din Bender și acuzații politice 

PE SCURT Săptămâna 11-17 mai a fost marcată de câteva evenimente în regiunea transnistreană și în relația dintre Chișinău-Tiraspol. Există...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană: sate blocate și ședințe ratate

PE SCURT Săptămâna trecută a fost marcată de câteva evenimente în relația Chișinăului cu regiunea transnistreană. De mâine se relaxează...

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în Transnistria. Noi acuzații la adresa Chișinăului. Despre împrumutul rusesc: „forțele pro-occidentale și pro-române controlează Curtea Constituțională”

PE SCURT Săptămâna 27 aprilie – 3 mai s-a dovedit a fi mai intensă pe linia politică Chișinău – Tiraspol....

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în Transnistria/ Autoritățile separatiste vorbesc despre „provocări existente în relațiile cu Republica Moldova”

PE SCURT După ce săptămâna trecută la Tiraspol se tiraja mesajul „Chișinăul își deghizează cinic fraudele diplomatice și birocratice prin...

Externe1 lună în urmă

Cum un oraș din Polonia a scăpat de publicitate și ce face Chișinăul

PE SCURT Jurnalistul polonez Dawid Krawczyk povestește cum orașul Nałęczów din Polonia a scăpat de publicitate și a obținut reputația...

Advertisement

Opinii

iunie 2020
L Ma Mi J V S D
« mai    
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
2930