Connect with us

Economie

Este poziționarea online un indicator real al succesului companiei?

Publicat

pe

Era digitală a suplinit planurile de dezvoltare strategică ale companiilor cu un paragraf nou: crearea unei identități online a companiei. Acest fapt a fost determinat de viteza cu care au evoluat și continuă să evolueze tehnologiile, mai ales cele informaționale și de comunicare (TIC), ustensile extrem de importante în dezvoltarea oricărei afaceri. Pentru condițiile pieței actuale, o pagină web proprie este aproape o obligație, în contextul în care și consumatorii de servicii sau produse aleg să identifice și să comande diferite bunuri sau servicii folosind spațiul virtual.

Dacă în condițiile relațiilor de piață tradiționale conta cel mai mult amplasamentul fizic al magazinului, al atelierului, al editurii etc., astăzi acest interes de amplasare trece tot mai mult în spațiul virtual, nemaivorbind de magazinele sau afacerile exclusiv online, unele dintre care nici nu dețin un sediu fizic, în înțelesul clasic al acestui termen. Astfel, revoluționarea întregului sistem tehnologic a determinat deținătorii de afaceri să elaboreze întregi strategii de poziționare, iar pentru o evoluție ascendentă online a brandului se investesc resurse deloc modeste.

De ce online? 

Nu doar tehnologia informațională s-a modificat atât de mult în ultimii ani, ci și întregul domeniu al vieții economice și sociale. Digitalizarea a cuprins atât spațiul privat cât și cel public, iar dezvoltarea pieței de bunuri și servicii depinde tot mai mult de internet. Însăși conceptul de marketing are astăzi o conotație nouă, devenind o știință indispensabilă de utilajul IT. Suntem contemporanii unei etape în care promovarea și succesul se află obligatoriu în câmpul lexical al termenului „online”. Mai mult decât atât, tendința antreprenoriatului modern constă în poziționarea cât mai solidă a afacerii în spațiul virtual, acest fapt dând naștere unei adevărate competiții între companiile concurente.

Lupta pentru aflarea în topul căutărilor online a determinat apariția și dezvoltarea unor servicii specializate în promovare, optimizare și creștere a poziționării pe internet. Companiile care conștientizează importanța prezenței sale online nu pot admite erori în administrarea propriei pagini web, greșeli SEO sau lipsa actualizărilor necesare, deoarece prin acest fapt ar risca reale lovituri de imagine în cel mai avantajos, dar și pretențios spațiu: internetul. Vizitatorii paginii web deținute de o companie oarecare sunt potențialii clienți ai acestei companii, prin urmare numărul și eficiența acestor vizite (accesări) sporește șansa de mărire a profitului companiei. Această regulă este cunoscută destul de bine de către actualii antreprenori. Ezitările în legătură cu promovarea online pot pune probleme serioase de concurență oricărei companii.

Accederea în topul celor mai vizitate firme nu garantează succesul pe termen lung, ci doar menținerea și dezvoltarea continuă a acestui status-quo, cu alte cuvinte doar poziționarea pe termen lung în spațiul online poate asigura reușitele unei afaceri (care dispune de o identitate virtuală). Ceea ce trebuie de reținut este că la moment, vizibilitatea este un factor definitoriu al profitului, iar diferența o face anume modul în care companiile sau afacerile individuale aleg să dobândească vizibilitate.

Citește mai departe

Economie

Peste o tonă de carne de porc, de proveniență canadiană, reținută de vameși în apropiere de orașul Căușeni

Publicat

pe

De către

Mai mult de o tonă de carne de porc, fără acte, a fost reținută în această noapte de către Echipele Mobile ale Serviciului Vamal în apropiere de orașul Căușeni. Carnea a fost depistată în microbuzul unui locuitor al raionului Ștefan Vodă.

Aceasta era ambalată în cutii pe care erau inscripționate logo-ul și denumirea unei companii canadiene de prelucrare a cărnii.

În cadrul audierilor, șoferul vehiculului a comunicat doar că lotul de carne ar proveni din Canada și că a procurat-o din orașul Bender (regiunea transnistreană).

Bărbatul a refuzat să ofere alte detalii privind locul exact de aprovizionare și destinația cărnii.

Conform procedurii, carnea a fost reținută pentru continuarea cercetărilor, iar bărbatul este documentat pentru eludarea controlului vamal.

Citește mai departe

Economie

Administraţia de Stat a Drumurilor a demarat pregătirea drumurilor naționale pentru sezonul de iarnă

Publicat

pe

De către

Administraţia de Stat a Drumurilor a început pregătirea drumurilor din țară pentru perioada de iarnă 2018-2019. Activităţile de administrare şi întreținere sunt efectuate prin intermediul a 12 întreprinderi rutiere de exploatare a drumurilor.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Economiei, la executarea lucrărilor de deszăpezire şi distribuire a materialului antiderapant pe drumurile publice se preconizează antrenarea mașinilor şi utilajelor rutiere în număr de 518 unităţi.

Totodată, pentru sporirea eficienţei lucrărilor de întreținere pe drumurile publice, S.A. „Drumuri” vor încheia contracte directe cu agenţii economici din teritoriu pentru utilizarea suplimentară a tehnicii de deszăpezire.

Peste 170 de utilaje ale S.A. „Drumuri” sunt dotate cu sisteme de monitorizare prin satelit (GPS), astfel acestea vor permite monitorizarea utilizării tehnicii rutiere la executarea lucrărilor.

De asemenea, pentru combaterea lunecuşului pe drumurile publice sunt pregătite circa 70 mii tone de material antiderapant și 15 mii tone de sare tehnică, conform lungimii drumurilor naționale din gestiune.

În același timp, pe sectoarele de drumuri naţionale supuse întroienirii, vor fi instalate circa 35 km parazăpezi.

Pe drumurile naționale funcționează 41 de camere video pentru monitorizarea şi vizualizarea stării condiţiilor de circulaţie pe timp de iarnă. La sectoarele dificile de drum cu declivități majore (10-13%), în caz de necesitate, vor fi organizate posturi de remorcare a unităţilor de transport de tonaj mare, care se confruntă cu dificultăţi la depăşirea sectoarelor dificile.

„ Este important ca și conducătorii auto să fie responsabili și să nu plece la drum neechipați corespunzător, folosind cauciucuri de vară sau uzate. Astfel se pun în pericol nu doar pe ei, dar și pe ceilalți participanți la trafic. Muncim să fim pregătiți cu echipamente, dar și cu materiale, pentru ca să putem interveni în forță și asigura acces liber tuturor cetățenilor noștri de pe întreg teritoriul țării”, a menționat, în context, ministrul Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici.

În conlucrare cu Inspectoratul de Patrulare al MAI, vor fi întreprinse măsuri pentru a nu admite blocarea drumurilor de către mijloacele de transport, care nu sunt echipate corespunzător circulației pe drumurile publice pe timp de iarnă.

Citește mai departe

Economie

Impactul economic după 4 ani de implementare a Acordului de Asociere RM-UE

Publicat

pe

De către

Pe un fundal economic și politic dificil, DCFTA a reușit să genereze primele rezultate palpabile, iar UE și-a consolidat poziția drept principala piață de desfacere a Moldovei, se arată într-o analiză a Expert-Grup.

Potrivit acesteia, în pofida temerilor privind impactul negativ al DCFTA, cele mai mari beneficii în urma liberalizării comerțului cu UE au fost observate în cazul exporturilor de agroalimentare.

Mai mult, pe lângă creșterea exporturilor, DCFTA (Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător) a avut și implicații macroeconomice mai profunde, iar aceste efecte pozitive încă nu s-au materializat pe deplin și urmează să fie observate și în anii următori.

Astfel, potrivit analizei, dacă analizăm perioada 2015-2017 (primii 3 ani compleți de implementare a DCFTA) în raport cu perioada similară până la DCFTA (2012-2014), observăm că exporturile către UE au înregistrat un trend ascendent, cu un avans de 22%.

Pentru comparație, exporturile către CSI în perioada de referință s-au diminuat cu 47%. În același timp, ponderea UE în total exporturi moldovenești a crescut de la 53,3% in 2014 la 65,8% în 2017.

Tendința respectivă a continuat și în 2018: după prima jumătate de an, exporturile în UE au crescut cu 38,1% față de aceeași perioadă a anului trecut, piața UE reprezentând 68,5% din totalul exporturilor Moldovei.

Este important de menționat că această evoluție a avut loc pe un fundal economic și politic destul de dificil care a împiedicat o avansare și mai pronunțată a exporturilor în UE: criza politică, sancțiuni și restricții reciproce impuse de UE și Federația Rusă, aprecierea dolarului la bursele internaționale, condițiile climaterice nefavorabile și scăderea prețurilor internaționale la unele produse.

Efectul net al DCFTA asupra exporturilor totale este estimat la circa 410 milioane dolari (367 milioane euro) pentru perioada 2015-2017.

Contrar temerilor privind impactul negativ al DCFTA asupra sectorului agroalimentar, cele mai mari beneficii în urma liberalizării comerțului cu UE au fost observate în cazul exporturilor de agroalimentare.

Astfel, în perioada de referință, exporturile de agroalimentare au crescut tocmai cu 44%, față de creșterea cu 11% a exporturilor de industriale. Impactul net al DCFTA, la fel, a fost estimat mai sesizabil în cazul exporturilor de agroalimentare: 240 milioane dolari (215 milioane euro) față de 170 milioane dolari (152 milioane euro).

Constatăm o anumită creștere a competitivității exportatorilor de agroalimentare pe piața UE. Astfel, a avut loc o creștere a ponderii exporturilor de agroalimentare în total exporturi în UE de la circa 35% în 2014 până la circa 40% în 2017, cu o creștere de 44% a exporturilor respective pe parcursul 2015-2017 comparativ cu 2012-2014.

Cele mai impresionante creșteri au fost înregistrate în România, care este și cea mai importantă piață de desfacere a Moldovei din lume, inclusiv UE. În plus, poate fi observată o reorientare a exporturilor din direcția țărilor CSI în UE, în special în cazul semințelor de floarea soarelui, vinului și fructelor.

Creșterea exporturilor de agroalimentare în UE a compensat pierderile pe piața CSI. Pe parcursul perioadei 2015-2017, volumul exporturilor de agroalimentare în UE a crescut cu circa 515 milioane dolari, fapt ce a compensat reducerea cu circa 512 milioane dolari a exporturilor de aceste produse în Rusia, Belarus și Ucraina. Prin urmare, DCFTA a permis compensarea completă a pierderilor cauzate de restricțiile comerciale aplicate de Rusia față de Moldova, precum și de conflictul armat din Ucraina și înrăutățirea situației economice din Rusia, Ucraina și alte țări din CSI.

Exporturile de industriale în UE la fel au înregistrat o evoluție ascendentă, însă mai puțin surprinzătoare și spectaculoasă față de cele agroindustriale. Exporturile de aceste produse în UE au crescut cu circa 11% în perioada analizată și au rămas concentrare în 3 domenii: cabluri, tapițerii auto și articole textile, cele mai mari creșteri fiind caracteristice industriilor care activează în lohn (exportul produselor fabricate în bază de materia primă importată).

Temerile și speculațiile în ceea ce privește invazia mărfurilor agroalimentare din UE au fost spulberate. Astfel, importul de produse agroalimentare din UE a înregistrat o scădere bruscă imediat după intrarea în vigoare a DCFTA și ulterioara dinamizare a acestora, deși în perioada de referință indică asupra unei diminuări de 4%.

Pe parcursul implementării DCFTA, produsele autohtone au devenit mai competitive pe piața UE. În 2015- 2017, rezultatul creșterii exporturilor în UE cu 22% și reducerii importurilor cu 14% (față de 2012-2014) a avut loc o diminuare esențială a dezechilibrului în comerțul dintre Moldova și UE, prin reducerea deficitului balanței comerciale tocmai cu 45%. Prin urmare, în timpul implementării DCFTA, produsele autohtone au devenit mai competitive pe piața UE, contribuind la creșterea și diversificarea exporturilor, fapt ce este de bun augur pentru o creștere economică dinamică și durabilă în timp.

Pe lângă creșterea exporturilor, DCFTA a avut și implicații macroeconomice mai profunde, impulsionând creșterea economică, a veniturilor bugetare, importurilor, investițiilor, precum și a ocupării. Contribuția DCFTA la creșterea exporturilor spre UE, estimată la 410 milioane dolari (367 milioane euro) din 2015-2017, a impulsionat creșterea Produsului Intern Brut cu 7% sau circa 1,5 miliarde dolari (1,3 miliarde euro), creșterea investițiilor în capital fix cu 11% sau circa 360 milioane dolari (320 milioane euro), creșterea veniturilor bugetare cu 5% sau circa 400 milioane dolari (355 milioane euro) și creșterea ocupării cu circa 15 mii persoane.

Citește mai departe
WP Facebook Auto Publish Powered By : XYZScripts.com