De Elena Robu/ Jurnal de Chisinau/ Chişinău — În opt ani de guvernare comunistă, ambasadorii R. Moldova au fost numiţi pe criterii politice, nu pe criterii profesionale. O bună parte dintre ambasadorii care au activat în ultimii opt ani de guvernare comunistă au servit cu devotament ideologia PCRM în detrimentul intereselor naţionale ale R. Moldova, a căror promovare constituie de fapt misiunea unui ambasador peste hotarele ţării. Ce se va întâmpla cu aceşti “ambasadori” odată cu schimbarea puterii politice de la Chişinău? Ale cui interese reprezintă ambasadorul R.Moldova la Washington, Nicolae Chirtoacă, despre care Ion Costaș, fostul ministru al Apărării, afirmă că este agent GRU (Glavnoe Razvedovatelnoe Upravlenie), serviciul militar de spionaj sovietic, apoi rusesc?
Ambasadori implicați în campania electorală pentru PCRM
În campaniile electorale, mai mulţi ambasadori şi-au ignorat misiunile lor din străinătate şi s-au implicat activ în electorală, cutreierând satele R.Moldova şi făcând propagandă în favoarea comuniştilor. Unii ambasadori s-au făcut remarcați prin zelul de care au dat dovadă. Este vorba despre ambasadorul R.Moldova în Cehia, Valerian Cristea, ţară care, în acel moment, deţinea preşedinţia Uniunii Europene, dar şi despre ambasadorul R. Moldova în Belgia, Victor Gaiciuc. Deputatul PD, Oleg Serebrian, îşi aminteşte că a rămas surprins când, în cadrul unei întâlniri cu alegătorii din satul Chiţcanii Vechi, raionul Teleneşti, s-a întâlnit cu ambasadorul R. Moldova la Praga.
“Este o încălcare nu doar a legislaţiei, care obligă ambasadorii să fie apolitici, ci şi a bunelor moravuri”, declara, în campania electorală, Serebrian. JURNAL a scris și despre ambasadorul R. Moldova în Ungaria, Valeriu Bobuţac, originar din s. Hancăuţi, r. Edineţ, care a făcut agitaţie electorală în favoarea partidului de guvernământ în satul său de baștină.
“Cârtița” de la Washington
Ale cui interese reprezintă ambasadorul R.Moldova la Washington, Nicolae Chirtoacă, despre care Ion Costaș, fostul ministru al Apărării, afirmă că este agent GRU (Glavnoe Razvedovatelnoe Upravlenie), serviciul militar de spionaj sovietic, apoi rusesc?
Din CV-ul lui Nicolae Chirtoacă aflăm că între anii 1977 şi 1990 acesta şi-a făcut serviciul în diferite structuri ale forţelor armate ale URSS. În 1990, a fost director general al Departamentului de stat pe probleme militare, devenind mai apoi ministru al Apărării, după ce R. Moldova şi-a proclamat independenţa la 27 august 1991.
A jucat un rol important în crearea Armatei Naţionale din R. Moldova, fiind autorul principalelor legi din domeniu, cum ar fi concepţia privind crearea forţelor armate. Între anii 1992 – 1994, este consilierul preşedintelui R. Moldova pe probleme de securitate naţională. Responsabilitatea sa de bază a fost consilierea preşedintelui în probleme ce ţin de strategiile de apărare, coordonarea activităţilor structurilor de forţă şi de drept. A avut misiunea de a reprezenta ţara la adunarea Consiliului de cooperare Nord-Atlantică a NATO la nivel de ambasadori.
Din 1994 şi până în 2006, Nicolae Chirtoacă este preşedintele Consiliului de administrare a Centrului Euro-Atlantic din Moldova, o organizaţie independentă, specializată pe probleme de politică, relaţii şi securitate internaţionale ale R. Moldova.
Trecutul “glorios”
Meseria lui Nicolae Chirtoacă este de fapt cea de “cârtiță”. În limbajul serviciilor secrete, “cârtița” este agentul secret care se află în misiune și lucrează sub acoperirea unei identități false. Surse de încredere susţin că Nicolae Chirtoacă în perioada 1977-1990 a fost angajat al GRU (serviciul de informaţii militare al URSS). El a făcut parte din cei 47 de spioni sovietici expulzaţi de la Ambasada URSS din Franţa în 1983.
Sursele noastre mai spun că Nicolae Chirtoacă a fost una dintre persoanele cheie care au negociat cu Rusia acordul de încetare a focului pe Nistru în 1992. Apoi s-a "retras" în "societatea civilă", monopolizând tematica relaţiilor R. Moldova cu NATO. După ce a rezolvat-o şi pe asta – a fost numit în septembrie 2006 ambasador al R. Moldova la Washington. Numit în funcție, Nicolae Chirtoacă, omul "societăţii civile", a blocat însă orice comunicare şi cooperare cu organizaţiile neguvernamentale americane cu programe pentru R. Moldova, cum ar fi NED, IRI, NDI.
“Nicolae Chirtoacă apără interesele lui Voronin”
Preşedintele Partidului Popular Republican, Nicolae Andronic, care între anii 1994-1995 a fost vicepreşedinte al Parlamentului, a declarat pentru JURNAL că Nicolae Chirtoacă “are o pregătire foarte bună într-o şcoală de contraspionaj al securităţii sovietice, unde era pregătit să fie aruncat în calitate de ilegal într-o ţară din Europa, Franţa mai exact”. “Mai apoi a fost primit în securitatea moldovenească şi cu un grup de colaboratori au format Departamentul militar. Au fost nişte iniţiative private, zise patriotice, dar toată această istorie dădea de bănuit”, a mai declarat pentru JURNAL Nicolae Andronic.
Potrivit lui Nicolae Andronic, Nicolae Chirtoacă a fost şi este foarte bun prieten cu familia Diacov. “Cred că numirea lui Chirtoacă în funcţia de ambasador în SUA a fost una dintre condiţiile pentru care Dumitru Diacov l-a votat, în 2005, pe Vladimir Voronin în calitate de şef de stat. De când este ambasador, Chirtoacă apără interesele lui Voronin. La fel ca şi alţi ambasadori, inclusiv Lidia Guţu, ambasadorul R. Moldova în România”, a mai spus Andronic.
Avocatul comuniștilor
Președintele Fundației “Moldova”, organizație nonguvernamentală cu sediul la Washington, care și-a început activitatea în 2004, Vlad Spânu, fost diplomat moldovean în perioada 1992-2001, stabilit în SUA, a declarat pentru JURNAL că „de când ambasadorul Nicolae Chirtoacă a venit la Washington, practic, nu am avut niciun fel de conlucrare nici cu el, nici, la indicaţia lui, cu alţi diplomaţi ai ambasadei şi, din această cauză, cu instituţiile publice centrale de la Chişinău”.
Testul major pentru diplomaţii moldoveni peste hotare au fost protestele din 7 aprilie de la Chişinău, susține Spânu. „Prin scrisorile adresate organizatorilor conferinţelor pe tema alegerilor din R.Moldova – Universitatea Harvard, NED, Eurasia Foundation şi Moldova Foundation, ambasadorul Chirtoacă, pe lângă apărarea acţiunilor guvernului împotriva protestatarilor, a încercat să intimideze organizatorii sau vorbitorii prin declaraţii calomnioase ce nu aveau vreun suport factologic”, mai spune Vlad Spânu.
Pe 14 aprilie 2009, la Washington, Fundația “Moldova” a organizat primul eveniment public dedicat alegerilor din R.Moldova unde a vorbit online și ex-ambasadorul SUA în R.Moldova John Todd Stewart, iar de la Chișinău analistul Vlad Lupan. Imediat N.Chirtoacă a scris o scrisoare ambasadorului Stewart în care, foarte agresiv, ponegrea Fundația Moldova pe care o acuza că a distribuit „mesaje cu conţinut inflamatoriu” care „chemau la proteste în diferite oraşe în SUA şi Canada”, iar preşedintele acesteia ar promova „idei iredentiste şi ultranaţionale, de unire a R.Moldova cu România”.
Practici KGB
„Aceste fraze parcă ar fi copiate din dosarele KGB-ului fabricate până în 1991 de colegii actualului ambasador. N. Chirtoacă a mai trimis scrisori în care le cerea socoteală unor ONG-uri americane de ce finanţeaza organizaţii neguvernamentale din R. Moldova care, chipurile, ar fi fost implicate în campania electorală şi ar fi adus „prejudicii directe unor competitori electorali”. Ţinta, în unul din aceste cazuri, a fost Asociaţia Presei Independente, care, chipurile, în buletinul „Obiectiv” „distribuia materiale ce favorizau deschis unele partide politice”. Nu e complicat de înţeles cui îi lua aparărea şeful misiunii noastre în SUA”, a conchis Vlad Spânu.
De menționat că Ministerul Justiției de la Chișinău, în perioada fostei guvernări comuniste, a refuzat în repetate rânduri înregistrarea ONG-urilor NDI (National Democratic Institute) și IRI (International Republican Institute) pe motiv că aceste organizații americane ar fi finanțat revoluțiile ”oranj” din Georgia și Ucraina. Însă, odată cu schimbarea noii puteri de la Chișinău, în prima săptămână de după învestire, noul ministru al Justiţiei, Alexandru Tănase, a înmânat certificate de înregistrare filialelor din R.Moldova ale NDI şi IRI din SUA. În numele Guvernului moldovean, Tănase a exprimat regretul pentru tergiversarea nejustificată a acreditării celor două instituţii şi a mulţumit reprezentanţilor acestora pentru suportul acordat modernizării sistemului politic din R. Moldova.
Chirtoacă versus Chirtoacă
În context, amintim şi de vizita în SUA a primarului capitalei, Dorin Chirtoacă ce a deranjat autorităţile centrale de la Chişinău. În Statele Unite, ambasadorul Nicolae Chirtoacă le-a cerut socoteală organizatorilor americani de ce nu asigură tribună şi reprezentanţilor Guvernului moldovean pentru a oferi participanţilor "un punct de vedere alternativ", ei invitând doar pe "cel mai radical reprezentant al opoziţiei" din R.Moldova care a "folosit această oportunitate pentru a-şi promova poziţia personală, unilaterală şi plină de emoţii privind evoluţiile postelectorale", scria Ambasadorul R.Moldova Universităţii Harvard, NED şi Fundaţiei Eurasia.
Primarul capitalei, Dorin Chirtoacă, a amintit într-un interviu despre trecutul “securist” al lui Nicolae Chirtoacă. Deşi poartă acelaşi nume cu ambasadorul, Dorin Chirtoacă spune că nu au nimic în comun, din contra, au o biografie diametral opusă: primarul e tânăr politician educat în Vest, iar ambasadorul are un trecut legat de serviciile militare de spionaj sovietic (GRU).
Ambasadorii au picat testul şi în timpul alegerilor parlamentare
Marea majoritate a ambasadorilor noştri au picat testul credibilităţii şi al interesului naţional şi în timpul organizării şi desfăşurării alegerilor parlamentare. Zeci de conaţionali de-ai noştri care muncesc în străinătate şi care au dorit să-şi exercite dreptul de vot şi-au exprimat revolta faţă de atitudinea nepăsătoare a diplomaţilor noştri.
Este de notat, în context, incidentul când ambasadoarea R. Moldova acreditată pentru Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlanda, Natalia Solcan, a fost huiduită de către conaţionalii noştri în timp ce primea acreditarea din partea preşedintelui irlandez. Ambasadoarea a fost întâmpinată la Dublin de un grup de cetăţeni cu pancarde pe care scria: „Natalia Solcan, nu ţi-e ruşine să reprezinţi un partid care bate, violează şi ucide?!”
Reorganizarea misiunilor diplomatice este iminentă
Deputatul PD Oleg Serebrian este de părere că reorganizarea reprezentanţelor diplomatice ale R. Moldova din străinătate este iminentă. “Trebuie trimişi oameni care să lucreze, nu să supravegheze afaceri ale cuiva sau ei înşişi să gestioneze afaceri, după cum se întâmplă foarte des în misiunile diplomatice ale R. Moldova”, a declarat pentru JURNAL Oleg Serebrian.
“Mi-ar fi greu să cred că şefii misiunilor noastre diplomatice colindă aceste ţări, căutând discuţii cu cetăţenii moldoveni interesându-se de situaţia, problemele pe care le au. Oamenii se plâng că în mare parte au fost uitaţi”, mai spune Serebrian.
Cine sunt ambasadorii noştri?
Lista ambasadorilor noştri se aseamănă, în mare parte, cu un extras din baza de date a membrilor Partidului Comuniştilor şi a marilor servili ai acestei formaţiuni. Vă puteţi convinge de acest lucru analizând lista de mai jos a diplomaţiolor noştri.
Ambasada din China – Iacob Timciuc, membru PCRM
Ambasada din Belarus – Ion Filimon, membru PCRM
Ambasada din Rusia – Andrei Neguţa, membru PCRM
Ambasada din Portugalia – Mihai Camerzan, fost deputat PCRM
Ambasada din Bulgaria – Veaceslav Madan, ex-ministru al Culturii în mandatul comunist, cel care a autorizat reinstalarea monumentului lui Lenin din Bălţi
Ambasada din Regatul Belgiei – Victor Gaiciuc, ex-ministru al Apărării în guvernul Tarlev I
Ambasada R. Moldova în Austria – Victor Postolachi, ex-viceministru al Reintegrării în guvernul comunist
Ambasada din Franţa – Victoria Iftodi, ex-ministru al Justiţiei din Guvernul Tarlev-II
Ambasada din SUA – Nicolae Chirtoacă
Ambasada din Ungaria – Valeriu Bobuţac, ex-ministru al Economiei
Ambasada din Polonia – Valentin Mejinschi, fost director al CCCEC în guvernul Tarlev, fost ministru de Interne şi vicepremier în guvernul Greceanâi
Ambasada din Grecia – Ion Ursu, fost director al SIS în perioada lui Voronin
Ambasador la UE – Daniela Cujbă, a exercitat funcţia de şef al Direcţiei dialog politic cu UE din cadrul MAEIE
Ambasada din Cehia – Valerian Cristea, fost vicepremier în guvernul Tarlev
Ambasada din Estonia – Veaceslav Dobândă, a activat în cadrul MAEIE
Ambasada din Letonia – Eduard Melnic, vicerector al Academiei de Administrare Publică
Ambasada din Italia – Gheorghe Rusnac, fost rector al USM, fost membru PCUS
Ambasada din Marea Britanie – Natalia Solcan, ex-şefă a Direcţiei integrare europeană a MAEIE
Ambasada din Ucraina – Nicolae Gumenâi, ex-şef al Aparatului Guvernului, în guvernul Tarlev
Ambasada din Elveţia – Tatiana Lapicus, ex-viceministru al Culturii şi Turismului
Ambasada din Israel – Larisa Miculeţ, procuror
Ambasada din România – Lidia Guţu, ex-deputat al grupului Braghiş
