""
Connect with us
"
"

Divertisment

Cum vorbim despre corupție?

Publicat

pe

PE SCURT

Cum să-i facem pe cei dragi nouă să înțeleagă că micile „mulțumiri” pe care le aduc angajaților publici, pe care le consideră absolut nevinovate, sunt de fapt mită? Cum să le explicăm că, astfel, ei participă la perpetuarea unei mari problemă cu care se confruntă societatea noastră de-a lungul întregii perioade de independență a Republicii Moldova?

Tatiana Goncear ne arată un fel de a o face alături de mama ei, Liuba, fost profesoară de clase primare.

PE LUNG

Moldova.org a lansat pe 24 iunie, o serie de emisiuni în care părinții, bunicii sau copiii vor vorbi și explica unor altora ce este toleranța, cum au loc protestele, despre feminism, Transnistria, democrație și alte subiecte actuale.

În episodul nr. 4 discuția a avut loc între Tatiana Goncear și mama ei Liuba, fostă profesoară de clase primare, acum pensionată. Femeile au discutat despre corupție, despre obișnuința doamnei Liuba de a „mulțumi” cu bani doctorii care o tratează și despre originile acestui obicei.

Emisiunea „Cum vorbim despre..?” va avea șapte episoade. Emisiunile vor ajuta publicul să înțeleagă importanța lansării discuțiilor pe teme de interes public în familie. Vor ajuta adulții să găsească timp și să se pregătească cu informații pentru ca cei mici, dar și bătrânii din familia lor să înțeleagă mai ușor termenii vagi din spațiul public și să îi responsabilizeze să devină cetățeni implicați, să aleagă sursele de informare și să pună la îndoială informațiile pe care le obțin prin intermediul presei politizate.

Acest proiect este susținut de Internews Moldova.

loading...

Divertisment

Ce îi face creativi pe laureații Premiului Nobel

Publicat

pe

De către

PE SCURT

În lunga lor „călătorie” până la obținerea Premiului Nobel, fiecare laureat a privit o problemă într-un mod nou. Au folosit creativitatea pentru a rezolva problemele existente sau pentru a identifica noi frontiere, scrie nobelprize.org.

Creativitatea este ceva despre care mulți laureați vorbesc cu pasiune, iar unele sfaturi oferite de ei la acest subiect te pot surprinde cu adevărat. 

PE LUNG

May-Britt Moser este o psihologă și cercetătoare norvegiană, director fondator al Kavli Institute for Systems Neuroscience and Centre for the Biology of Memory (KI/CBM) de pe lângă Universitatea Norvegiană pentru Știință și Tehnologie din Trondheim. Este laureată a Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină 2014, „pentru descoperirea celulelor care constituie un sistem de poziționare în creier”.

Ea spune că lucrul care a ajutat-o cel mai mult în cercetările pe care le-a făcut a fost relaxarea. Moser spune că a considerat mereu că lucrul cel mai important este să „nu ascunzi copilul din tine și să-i permiți să exploreze lumea”. Încă de la o vârstă fragedă a amestecat munca cu joaca. Era mai mică cu 10 ani decât cei patru frați și de aceea își petrecea cea mai mare parte a timpului stând singură, pe câmpurile de la ferma părinților ei. Îi plăcea să studieze animalele și să-și stabilească sarcini precum observarea comportamentului melcilor în timp ce mâncau iarbă. În timp ce privea melcii și alte animale, mereu se întreba ce anume îi face să facă asta sau asta. 

În copilărie a reușit să-și dezvolte anumite abilități, pe care le-a șlefuit și la serviciu. „La fel cum un artist trebuie să fie extrem de priceput înainte de a-și permite să fie creativ, același lucru este valabil și pentru un om de știință. Primul pas către creativitate este de a deveni priceput în tehnicile științei”, spune ea.

Martin Chalfie este un neurobiolog american, născut în Japonia. El este laureat al Premiului Nobel pentru Chimie, în anul 2008, pentru „descoperirea și dezvoltarea proteinei fluorescente verzi”.

Martin Chalfie vorbește, de asemenea, despre importanța jocului atunci când făcea „experimentele din weekend”. În laborator, sâmbătă, spune el, nici nu trebuia să le spui altora ce faci – ești liber să îți asumi riscuri, ceea ce te putea face descoperiri mari.

Paul Nurse este un genetician englez, fost președinte al Royal Society și director executiv și director al Institutului Francis Crick. El a fost distins cu premiul Nobel pentru fiziologie și medicină în anul 2001, pentru „descoperirile de molecule de proteine care controlează diviziunea celulelor în ciclul celular”.

Laureatul în medicină a fost întotdeauna motivat de curiozitatea de a studia ceea ce îl interesează. Consideră că creativitatea se bazează atât pe logica precisă, cât și pe viziunea imaginii mai mari. Abilitatea sa de a vedea o perspectivă mai largă asupra operei sale provine în parte din faptul că este interesat de anumite domenii și citește foarte mult. El consideră că de foarte multe ori cel mai bun lucru este să combini două „piese” din peisaje diferite, pentru a obține ceva cu adevărat util și fascinant. De asemenea, remarcă el, trebuie mereu să-ți iei o mică pauză, pentru ca atunci când revii să vezi din alt unghi probema.

Tim Hunt consideră, la fel ca și May-Britt Moser, că experimentarea diferitelor culturi crește creativitatea. El sfătuie tinerii să călătorească și să lucreze în străinătate, chiar și pentru scurte perioade. Hunt a trăit o perioadă în Statele Unite ale Americii, unde a experimentat cu diferite materiale. În Marea Britanie lucrase la celulele de sânge de iepure și s-a extins pentru a folosi ouă de scoici. Încă folosind aceleași tehnici, a văzut lucrurile într-un mod nou.

Hunt, care a primit premiul Nobel pentru fiziologie și medicină în 2001, a participat la mai multe conferințe, pentru a întâlni oameni din diferite culturi. Prima sa șansă de a lucra în SUA a venit atunci când a întâlnit un om de știință american, Irving London, la o conferință din Grecia. El a convins Londra să-i permită să lucreze în laboratorul său, apoi a luat trenul înapoi în Anglia. Trenurile din Iugoslavia erau foarte lente în 1966, iar când se întorcea în Cambridge, biletele la New York îl așteptau.

Elizabeth Blackburn este un biolog american de origine australiană, laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie și Medicină în 2009, pentru „descoperirea felului în care cromozomii sunt protejați de telomeri și a enzimei telomerază.

Creativitatea este una dintre virtuțile pe care Elizabeth Blackburn le vede în oamenii de știință de succes. Ea subliniază că cercetătorii trebuie să fie pregătiți pentru evenimente imprevizibile și să fie oportuniști atunci când lucrurile nu merg așa cum au fost planificate. Pot exista moduri creative de a schimba o ipoteză sau un plan de cercetare, iar cei care se blochează riscă să-și piardă șansa de a obține un succes. Ea subliniază că creativitatea trebuie să fie potrivită cu rezistența. „Răspunsurile nu vor veni imediat și vor exista obstacole pe parcurs. Cu toate acestea, atunci când lucrurile nu funcționează, poate vom găsi răspunsuri și la alte întrebări”, spuen Blackburn. Ea dorește să sublinieze importanța flexibilității în modul în care oamenii se gândesc la idei – uneori asta înseamnă să dai drumul la prima idee și să intri dintr-un unghi diferit. Tinerii oameni de știință din laboratorul ei găsesc adesea acest lucru greu, dar cu un pic de încurajare descoperă adesea că o abordare alternativă poate aduce noi perspective, constată ea.

Premiul Nobel a fost creat de inventatorul dinamitei, omul de afaceri suedez Alfred Nobel (1833 – 1896), care, în testamentul său, a întemeiat o fundație cu scopul ca veniturile imensei sale averi să fie oferite în fiecare an „sub formă de premii celor care, în anul precedent, au adus cele mai mari servicii umanității”.

Premiile Nobel sunt decernate de instituțiile:

  • Academia Regală de Știință din Suedia:
    • Premiul Nobel pentru Fizică
    • Premiul Nobel pentru Chimie
    • Premiul Nobel pentru Economie
  • Institutul Karolinska din Stockholm – Premiul Nobel pentru Medicină
  • Academia Suedeză – Premiul Nobel pentru Literatură
  • Un comitet alcătuit din 5 persoane alese de Parlamentul Norvegiei oferă Premiul Nobel Pentru Pace

Primele premii Nobel au fost acordate la 10 decembrie 1901, după moartea creatorului lor. Ele constau din: o medalie, o diplomă și o sumă, care la început a fost în valoare de 40.000 dolari SUA, iar apoi a crescut la 10.000.000 coroane suedeze (echivalentul de 933.001 de euro). În iunie 2012 Fundația Nobel a decis să reducă suma de bani la 8 milioane de coroane suedeze.

loading...

Citește mai departe

Cultură

„Cum să-i explic copilului meu de ce doi bărbați se sărută?” / Moldova.org lansează un proiect nou

Publicat

pe

De către

PE SCURT

„Cum să-i explic copilului meu de ce doi bărbați se sărută?”, „Pe moldoveni nu-i mai dezveți să dea mită!”, sunt doar câteva din reacțiile pe care le avem când e vorba de subiecte mai sensibile, teme greu de abordat, de explicat și care pot isca discuții aprinse.

Pentru a arăta cum putem duce aceste discuții, Moldova.org a provocat două generații, părinți și copii mici, copii adulți și părinți în vârstă, bunici și nepoți să vorbească, să explice, să dezbată teme precum toleranța, democrația, separatismul, propaganda, corupție și altele. Astfel a luat naștere emisiunea „Cum vorbim despre…?” pe care o vom lansa în curând.

PE LUNG / De ce facem asta?

Proiectul Moldova.org își propune să vină cu soluții la problema lipsei de conținut adaptat categoriilor speciale de vârstă – copii și bătrâni – care să-i ajute să înțeleagă mai bine specificul mai multor termeni complecși vehiculați de zeci sau sute de ori zilnic în presă și spațiu public sau online.

O altă problemă e plasarea exclusivă a acestei responsabilități pe umerii școlii sau instituțiilor de stat. Astfel, părinții ajung a fi neputincioși și nepregătiți pentru a explica propriilor copiii, în termeni ușor de înțeles, complexitatea mai multor fenomene sociale. De aici și frecventele întrebări retorice din spațiul public ale părinților „Cum îi explic „asta” copilului meu?”.

De asemenea, o problemă pe care am întâlnit-o în activitatea noastră (în campania Poporul Gândește pe care am implementat-o anul trecut) — bătrânii sunt privați de surse de informare diverse, având la îndemână doar televizorul. În majoritatea cazurilor, termenii vehiculați în timpul buletinelor de știri sunt vagi și îi împiedică să înțeleagă subiectele în complexitatea lor, iar agenda editorială a posturilor TV este mai mult dictată de politica internă și externă.

Emisiunea „Cum vorbim despre..?” va avea șapte episoade, în care cei 14 protagoniști vor discuta despre corupție, toleranță, Transnistria, manipulare, democrație, UTA Găgăuzia, feminism. Cele șapte emisiuni vor ajuta publicul să înțeleagă importanța lansării discuțiilor pe teme de interes public în familie. Vor ajuta adulții să găsească timp și să se pregătească cu informații pentru ca cei mici, dar și bătrânii din familia lor să înțeleagă mai ușor termenii vagi din spațiul public și să îi responsabilizeze să devină cetățeni implicați, să aleagă sursele de informare și să pună la îndoială informațiile pe care le obțin prin intermediul presei politizate.

Acest proiect este susținut de Internews Moldova.

loading...

Citește mai departe

Divertisment

Oferim un respiro planetei și stingem luminile

Publicat

pe

De către

Pentru al 11-lea an consecutiv, în Republica Moldova va fi organizată „Ora Planetei”. Pe 30 martie, toți cei care vor măcar cumva să contribuie la protejarea planetei vor stinge lumina de la ora 20.30 până la 21.30.Dacă toți oamenii ar stinge luminile timp de o oră atunci s-ar economisi circa 278 de mii de kilowaţi-oră.

Ora Pământului (Earth Hour) a fost organizată pentru prima dată de către organizația WWF-Australia în Sydney, pe 31 martie 2007, fiind brand înregistrat de organizația WWF (World Wide Fund for Nature) la nivel global. Implicarea oamenilor de pe tot globul a făcut în doar câțiva ani ca Earth Hour să devină cel mai mare eveniment de mediu din istorie.

loading...

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Advertisement

Politică

Politică3 zile în urmă

Care au fost ultimele decizii luate de Guvernul Maia Sandu

PE SCURT În ultima ședință de a Guvernului Maia Sandu, pe agendă au fost incluse două subiecte: unul ce ține...

Politică5 zile în urmă

Ce condiții pun partidele politice pentru formarea noului Guvern

PE SCURT Președintele țării, Igor Dodon, a inițiat astăzi consultări cu fracțiunile parlamentare ca urmare a demiterii Guvernului Maia Sandu. ...

Opinii6 zile în urmă

Cum a fost discutată căderea Guvernului Maia Sandu pe Facebook

PE SCURT Guvernul condus de Maia Sandu a fost demis astăzi în urma unei moțiuni de cenzură înaintate de Partidul...

Politică6 zile în urmă

Guvernul Sandu a picat. Povestim pe scurt ce s-a întâmplat în Parlament

PE SCURT Guvernul condus de Maia Sandu a fost demis astăzi în urma unei moțiuni de cenzură înaintate de Partidul...

PoliticăO săptămână în urmă

Sandu vs PSRM. O nouă încercare de compromis a eșuat

PE SCURT Prim-ministra Maia Sandu a lansat astăzi o soluție de compromis Partidului Socialiștilor, care a înaintat moțiune de cenzură Executivului....

PoliticăO săptămână în urmă

Maia Sandu spune că lui Dodon nu-i convine curățarea RM de scheme de corupție. Despre ce ar putea fi vorba

PE SCURT „Am văzut cum arată justiție politizată. Ceea ce îmi doresc este o justiție liberă. Ceea ce se invocă...

Partidul Acțiune și SolidaritateO săptămână în urmă

Câte guverne din R.Moldova au căzut în urma moțiunii de cenzură. Va urma Guvernul Maia Sandu?

PE SCURT Deputații socialiști au înaintat astăzi moțiune de cenzură Guvernului condus de Maia Sandu. Aceasta după ce Executivul și-a...

Advertisement

Opinii

noiembrie 2019
L Ma Mi J V S D
« oct.    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930