Connect with us
"
"

Ecologie

Cum un oraș britanic a reușit să renunțe definitiv la plastic

Publicat

pe

PE SCURT

Comunitatea Cornwall din Marea Britanie a reușit să renunțe definitiv la paiele, tacâmurile, sticlele și cutiile din plastic de unică folosință. Astfel că, alte 330 de orașe își propun să o urmeze.

Anul trecut, Penzance a devenit primul oraș din Marea Britanie care a primit statutul de „fără plastic” de la Surfers Against Sewage (SAS). Surfers Against Sewage este o organizație de caritate pentru conservarea marină care lucrează cu comunități pentru a proteja oceanele, valurile, plajele și viața marină de deșeurile de plastic. A fost creat în 1990 de un grup de surferi corozi din satele St Agnes și Porthtowan de pe coasta de nord a Cornwallului. Organizația încearcă să încurajeze reducerea nu doar pungilor de plastic și folosirii cănilor de cafea căpptușite cu plastic, dar să unească comunități întregi care să aibă grijă de mediu.

PE LUNG

Emily Kavanaugh stă în magazinul ei de produse cosmetice naturale pentru piele de pe Chapel Street. „Iată, încearcă una”, spune Kavanaugh, înmânându-mi o bucată de material de ambalare, care este făcut din amidon de porumb. Deja de mai bine de un an, în Penzance nu se mai folosește plasticul, scrie The Guardian.

Inițiativa de a renunța total la plastic vine după ce în 2014, furtunile puternice au adus pe plajele Coastei Cornish tone de plastic. „Niciodată nu am văzut atâta plastic adunat într-un loc. Acolo găseai și periuțe de dinți, capace de la cănile de cafea, sticle. Era îngrozitor și atunci am început să îmi pun foarte multe întrebări”, își amintește activista Rachel Yates.

În oceane este mult mai mult plastic decât cel adunat pe plajele din Cornish. ONU a avertizat despre „daunele ireparabile” pe care le facem vieții marine aruncând plasticul, multe dintre acestea ajungând în mare, murdărind apa și intoxicând vietățile și alimentele. Centrul Național de Analiză și Sinteză Ecologică din California și Universitatea din Georgia au estimat că până la 10 tone de plastic intră în oceane în fiecare an. Anul trecut, în timpul unei curățenii naționale a peste 300 de plaje din Marea Britanie, Marine Conservation Society a găsit 718 bucăți de deșeu de plastic pe fiecare 100 m. „Această problemă o găsești peste tot. Cred că mai mulți dintre noi vrem să facem ceva în acest sens – ceva tangibil și real”, spune Yates, care s-a implicat activ în lupta împotriva plasticului.

După câteva luni frenetice de întâlniri, Yates a reușit să asigure orașului Penzance statutul de „fără-plastic”. De atunci, mai mult de 330 de comunități din toată țara au solicitat să urmeze direcția orașului. Până în prezent, 29 au obținut statutul, inclusiv Tynemouth.

Paul Shaw este directorul unei cafenele mai neobișnuite din Penzance, în spatele unei fațade art deco. „Cred că percepția publică s-a schimbat considerabil, în special, în ultimele 12 luni. Oamenii au început să înțeleagă că trebuie să schimbăm ceva, chiar dacă este mai greu”, spune el. Antreprenorul recunoaște că atunci când s-a alăturat mișcării de renunțare la plastic, afacerea lui a avut de suferit, pentru că mmai puțini clienți au fost de acord cu faptul că nu vor mai primi băuturile în pahare de unică folosință. „Au venit mai puțini clienți, dar asta e mai puțin important, când situația mediului este atât de gravă… Treptat oamenii au înțeles și ni s-au alăturat”, subliniază Shaw.

Nu putem spune că scepticismul lipsește în Penzance. Tipul din spatele ghișeului de la un fast food spune că nu poate folosi pentru ambalaj doar pungile din carton. „Apoi, nici nu toți clienții vor să plătească în plus pentru furculițele din lemn cu care vrem să le înlocuim pe cele din plastic”, spune acesta.

Rachel Yates lucrează acum pentru SAS în campania națională de recrutare a mai multor comunități fără plastic. Ea nu face nicio iluzie cu privire la amploarea sarcinii. „Chiar și în Penzance, avem încă localuri mari care dau căni și pungi de plastic”, spune ea. „Nu putem face asta peste noapte, dar trebuie să o facem pas cu pas. Sperăm să reușim să punem bazele pentru ceva durabil”, a punctat activista.

Jurnalistă și omul cu frumosul, cărțile și dulciurile. Toate animalele sunt prietenii ei. Scrie ușor despre subiecte grele și face fotografii pe care o să le vindem cu mulți bani cândva.

Ecologie

Măsuri „verzi” pentru ieșirea din criză. Ce fac marile orașe

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Marile orașe din întreaga lume deja planifică revenirea la normalitate după COVID-19. Acestea au venit cu o serie de inițiative ecologice, multe dintre care sunt finanțate de autoritățile locale. Din Bogota până în Barcelona, primarii vor să asigure securitatea publicului, dar și să continue lupta împotriva schimbărilor climatice. 

Iată doar câteva exemple de măsuri implementate deja: Milano și Mexico City construiesc kilometri de piste pentru bicicliști, iar New York și Seattle au decis să facă trotuarele mai largi, astfel oferind mai mult spațiu pietonilor.

Aceste inițiative au menirea de a permite oamenilor să se miște într-un spațiu urban sigur, respectând distanța fizică, dar și să nu polueze aerul. 

PE LUNG

C40 este o inițiativă globală, care unește 96 dintre cele mai mari orașe ale lumii, în încercarea de a construi un viitor mai sustenabil, mai ecologic și mai sănătos. Aceasta reprezintă peste 700 de milioane de oameni și un sfert din economia globală. Odată cu apariția COVID-19, în cadrul acestei inițiative a fost creat un nou grup de lucru, condus de primarul orașului Milan, Giuseppe Sala. „Prioritatea noastră este să protejăm sănătatea rezidenților și să învingem pandemia. Totuși, trebuie să ne gândim și cum vom asigura siguranța oamenilor și în viitor. Felul în care vom organiza revenirea la viața normală va defini cum vor arăta orașele noastre în următoarele decenii”, spune Giuseppe Sala, relatează The Guardian.

La o întâlnire care a avut loc în această săptămână, primarii marilor orașe au discutat despre renovarea clădirilor de locuit pentru ca acestea să consume mai puțină energie, plantarea masivă a copacilor și investițiile în energia solară și eoliană.

Primara din Montreal, Valérie Plante, spune că „avem nevoie mai mult ca niciodată să gândim redresarea economiei în contextul luptei împotriva schimbărilor climatice. E clar pentru mine că revenirea din criza economică trebuie să fie făcută în paralel cu revenirea din criza socială.”

Milano este orașul cu unul dintre cele mai ambițioase planuri referitoare la pistele pentru bicicliști. Autoritățile locale își propun să construiască, în această vară, aproximativ 35 km de drum pentru cei care se deplasează cu bicicleta.  

În Paris, primăria a alocat 300 de milioane de euro pentru o rețea de piste, care vor urma liniile de metrou, pentru a putea fi combinate cu transportul public.

În Bogota, capitala Columbiei, și până la criza COVID-19 o rețea de 120 km de carosabil era transformată într-o zi din săptămână în pistă pentru bicicliști. Acum, pe o bună parte din această rețea va fi interzisă circulația mașinilor. Pe lângă asta, în Bogota se mai construiesc încă 76 km de piste pentru a reduce îmbulzeala în transportul public și a îmbunătăți calitatea aerului, scrie smartcitiesworld.net.

Și orașul New York pregătește 160 de km de străzi pentru „recreere social responsabilă” pe perioada crizei de COVID-19, iar Oakland, în California, va interzice circulația mașinilor pe 120 de km de carosabil din oraș și va păstra 10% din străzi pentru activitățile în aer liber. 

Mexico City planifică să construiască 130 de km de piste temporare, în timp ce Barcelona adaugă 30.000 de metri pătrați la zonele pietonale existente deja și construiește încă 20 de km de piste pentru bicicliști, relatează lavanguardia.com.

Și în Londra câteva cartiere au anunțat că vor lărgi trotuarele, vor închide drumurile pentru mașini și vor stimula mersul pe jos și folosirea bicicletelor. 

Doctora Rachel Aldred, de la Universitatea din Westmisnter, spune că acțiunile pe care le vor lua liderii orașelor mari în următoare câteva luni ar putea fi decisive. „E un moment foarte important. Există potențialul să menținem nivelul scăzut de poluare a aerului pe care l-am resimțit în ultimele săptămâni. Însă, acum, oamenii revin treptat la serviciu și pentru că nu prea au încredere că nu s-ar putea contamina în transportul public, preferă să-l folosească pe cel personal, astfel, s-ar putea să vedem o creștere foarte mare a nivelului de poluare a aerului”, spune ea. 

Mark Watts, directorul initiativei C40, susține că primarii au suficientă putere ca să-și protejeze cetățenii și să decidă cum arată noua normalitate, după coronavirus. „Există foarte multă colaborare acum între politicienii influenți care cred că o redresare economică verde este esențială”, spune Watts. De asemenea, el menționează că deși multe dintre aceste inițiative au fost gândite pentru un termen scurt, multe dintre ele ar putea rezista în timp. „Așa vor funcționa orașele în următorii doi ani și probabil, asta va fi perioada de tranziție a economiei spre un model mai ecologic permanent.”

Daisy Narayanan, directoare de urbanism a unei asociații de ciclism din Marea Britanie, susține că recuperarea din criza COVID-19 ar putea fi „un catalizator pentru schimbarea de durată, în felul în care trăim și călătorim, în special în orașe. Criza a arătat, de fapt, cât de mult se intersectează domeniile ca sănătatea publică, economia, transportul, educația, calitatea aerului și echitatea socială.”

În ultimele câteva săptămâni, oamenii de știință au demonstrat, în studii preliminare, legătura dintre poluarea aerului și mortalitatea sau răspândirea virusului. 

Șapte lucruri pe care liderii orașelor le pot face pentru o redresare ecologică a economiei 

  • Eliminarea traficului din zonele rezidențiale, lărgirea trotuarelor, mai ales lângă magazine, școli și parcuri. 
  • Crearea rutelor de acces sigure pentru pietoni și bicicliști spre parcuri și zone verzi. Introducerea semafoarelor automate pentru pietoni, ca aceștia să nu fie nevoiți să apese un buton care ar putea să-i contamineze.
  • Să creeze trasee sigure pentru bicicliști spre și de la lucru, în special, pentru angajații spitalelor, să închidă unele drumuri pentru traficul automobilelor, astfel încât oamenii din prima linie să aibă o alternativă sigură în defavoarea mașinilor private și a transportului public.
  • Să creeze rute sigure pentru pietoni și bicicliști spre și de la școli. Să interzică traficul motorizat în zonele cu școli dimineața și după terminarea orelor.
  • Să folosească bibliotecile, școlile și stadioanele ca să distribuie produse alimentare locale și ecologice pentru comunitățile nevoiașe, să susțină reciclarea și compostarea produselor alimentare.
  • Să readapteze clădirile publice, multe dintre care sunt goale acum, și să reducă consumul de energie pentru aceste spații.
  • Să lucreze cot la cot cu alte orașe și să investească în soluții ecologice, să creeze locuri de muncă în acest domeniu și să creeze o economie rezistentă și durabilă.

Citește mai departe

Ecologie

Mai este cernoziomul nostru roditor?

Publicat

pe

PE SCURT

Solurile constituie principala resursă naturală a Republicii Moldova, nu-i așa? Ne place să ne lăudăm cu „cernoziomurile roditoare” care ocupă 70 la sută din suprafața țării. Dar realitatea e departe de ce ne închipuim.

Cum poate fi salvat pământul nostru?

PE LUNG

Acum vreo 50-100 de ani, când am schimbat plugul și îngrășămintele naturale pe tehnică grea și pesticide, ne-a scăpat un lucru – acestea nu fac deloc bine solului. Așa am ajuns, în 2020, să avem:

800.000 ha de terenuri agricole degradate

100.000 ha puternic erodate

0 legi ale solului

Exploatarea nechibzuită a pământului, utilizarea necontrolată a substanțelor chimice, exploatarea agricolă și forestieră fără protecție antierozională etc., poluează terenurile și le seacă de mineralele necesare.

Străbunii foloseau plugul și calul ca să lucreze pământul, călcând prin el cu picioarele goale. Apoi, au pironit caii ca să pască pe câmp și au trecut la tehnica mai grea, la tractoarele care le-au ușurat munca. Nu s-a lăsat mult așteptată și perioada colectivizării, când oamenii nu mai erau proprietarii propriilor terenuri. Totul se făcea pentru strângerea recoltelor cât mai mari.

Liderii sovietici s-au gândit să transforme Moldova într-o fabrică de produse agricole. Au început experimentele și folosirea pesticidelor în proporții uriașe. La fiecare hectar se folosea 5,2 kg de pesticide în substanţă activă. Erau atât de toxice, încât la marginile câmpiilor, unde stăteau încărcătoarele pentru stropitoare, nu a mai crescut nici măcar un fir de iarbă timp de zeci de ani.

Astăzi, situația este critică. Moldova.org a scris un reportaj detaliat despre această problemă: STARE DE URGENȚĂ PENTRU SOL. Cernoziomul roditor, un mit de 100 de ani. 

În reportaj vei citi despre această situație, cum s-a ajuns la ea, de ce „ciornoziomul roditor” nu mai este atât de roditor. Mai mult, veți citi despre ce putem face și cum putem să-l salvăm.

Citește mai departe

Ecologie

Cât costă să-ți instalezi o stație individuală de epurare a apei

Publicat

pe

PE SCURT

Șapte din zece gospodării din Republica Moldova nu au un grup sanitar în casă. Cele trei din zece care au baie în casă, sunt tentate să consume tot mai multă apă. Dar ce se întâmplă cu apa menajeră? Mulți dintre oameni aleg să facă o gaură de canalizare în pământ, iar apa menajeră ajunge în sol, infectând și apele. Alții nu permit apei să ajungă în pământ, fiind nevoiți să evacueze apa menajeră chiar și de două ori pe lună, plătind și câte o mie de lei.

Noi vă propunem o soluție ecologică la această problemă – stația individuală de epurare a apei.

PE LUNG

Sunt oameni care nu mai așteaptă ca autoritățile să respecte Constituția și să construiască din bani publici sisteme de canalizare și stații de epurare. Ei improvizează găuri de canalizare acasă sau instalează stații de epurare a apei individuale, chiar dacă pentru asta e nevoie să taie considerabil din bugetul familiei.

În reportajul „Veceul și demnitatea din fundul grădinii” noi am scris despre cum funcționează această stație individuală de epurare a apei, care este, în general, situația la capitulul canalizare, cât costă conectarea unui sat la un sistem centralizat de canalizare și care este legătura celor menționate cu demnitatea umană.

Din 1682 de localități din Republica Moldova, doar 126 au sisteme de canalizare. 73 dintre acestea au stații de epurare funcționale. Este important de menționat: canalizarea și stația de epurare nu trebuie despărțite. Fără o stație de epurare, apele menajere cu detergenți, fecale și urină ajung fie în sol, fie în râuri, afectând apele.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Ecologie4 ore în urmă

„Dacă vrei să faci o faptă bună, sortează plasticul”

Probabil ai auzit deja despre „iulie fără plastic”, dar știi ce înseamnă? De unde vine? Și ce trebuie să faci...

Social6 ore în urmă

Pandemia în Rusia: „COVID-19 nu e ceva rușinos”

Rusia a fost una dintre țările care a ales să nu recunoască impactul real al pandemiei. Primul caz de infectare...

Social12 ore în urmă

14 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 269 cazuri noi de infectare și șase decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

AlegeriO zi în urmă

Pandemia, pretext pentru a restricționa votul în diasporă? Soluții

Pe data de 10 iulie 2020, în cadrul emisiunii „Președintele răspunde” Igor Dodon a făcut o declarație despre următoarele alegeri...

SocialO zi în urmă

Trei știri bune din Moldova: rezerve locale pentru iarnă, cetatea Sorocii în imagini și clătite olandeze la Chișinău

Umple-ți borcanele la Cămara Fest În fiecare sâmbătă de august în Scuarul Catedralei Mitropolitane va fi organizat un târg al...

OpiniiO zi în urmă

Viorica Ataman: „Turismul din Moldova nu-i tocmai child-friendly”

Viorica Ataman e una dintre cele mai bune cunoscătoare a destinațiillor autohtone, a colindat Republica Moldova în lung și în...

Social2 zile în urmă

13 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 57 cazuri noi de infectare și șapte decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Advertisement

Politică

Politică4 zile în urmă

Pe banii noștri: un deputat în căutarea identității și două partide care s-au lansat în gaming și aplicații mobile

La începutul acestei săptămâni Parlamentul părea că nu se putea trezi. Era luni dimineața, iar în acel moment, exista cam...

Politică5 zile în urmă

Rezumat din Parlament: angajarea răspunderii și minus două ore de democrație

Pe ordinea de zi ședinței au fost puse inițial 42 de proiecte de legi. Printre acestea au fost și alte...

DivertismentO săptămână în urmă

Va interzice Putin curcubeul?

PE SCURT Pe 3 iulie, la o întâlnire dintre Vladimir Putin și membrii grupului de lucru pentru amendamentele la Constituție,...

Politică2 săptămâni în urmă

Protest în regiunea transnistreană: „Noi nu vă limităm în totalitate”

PE SCURT Pe 2 iulie, în Râbnița a avut loc un protest după ce așa-zisele autorități transnistrene au anulat permisele...

Politică2 săptămâni în urmă

Ce înseamnă schimbările în Constituția Rusiei și cum ar putea influența regiunea transnistreană. Explicăm

PE SCURT De pe 25 iunie până pe 1 iulie are loc referendumul pentru modificarea Constituției Federației Ruse. În regiunea...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Trei sate moldovenești din stânga Nistrului au trecut în subordinea Tiraspolului?

PE SCURT Așa-zisele autorități transnistrene anunță că aproape 80% dintre cazurile de COVID-19 au fost tratate.  Thomas Mayr Harting, reprezentantul...

Politică4 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. „Discriminare. Autoritățile moldovenești nu au anulat bacalaureatul pentru studenții din regiune”

PE SCURT Astăzi, 16 iunie, în regiunea transnistreană, se încheie starea de urgență, însă restricțiile rămân în vigoare. Acest lucru...

Advertisement

Opinii

iulie 2020
L Ma Mi J V S D
« iun.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031