Connect with us
"
"

Ecologie

Cum un oraș britanic a reușit să renunțe definitiv la plastic

Publicat

pe

PE SCURT

Comunitatea Cornwall din Marea Britanie a reușit să renunțe definitiv la paiele, tacâmurile, sticlele și cutiile din plastic de unică folosință. Astfel că, alte 330 de orașe își propun să o urmeze.

Anul trecut, Penzance a devenit primul oraș din Marea Britanie care a primit statutul de „fără plastic” de la Surfers Against Sewage (SAS). Surfers Against Sewage este o organizație de caritate pentru conservarea marină care lucrează cu comunități pentru a proteja oceanele, valurile, plajele și viața marină de deșeurile de plastic. A fost creat în 1990 de un grup de surferi corozi din satele St Agnes și Porthtowan de pe coasta de nord a Cornwallului. Organizația încearcă să încurajeze reducerea nu doar pungilor de plastic și folosirii cănilor de cafea căpptușite cu plastic, dar să unească comunități întregi care să aibă grijă de mediu.

PE LUNG

Emily Kavanaugh stă în magazinul ei de produse cosmetice naturale pentru piele de pe Chapel Street. „Iată, încearcă una”, spune Kavanaugh, înmânându-mi o bucată de material de ambalare, care este făcut din amidon de porumb. Deja de mai bine de un an, în Penzance nu se mai folosește plasticul, scrie The Guardian.

Inițiativa de a renunța total la plastic vine după ce în 2014, furtunile puternice au adus pe plajele Coastei Cornish tone de plastic. „Niciodată nu am văzut atâta plastic adunat într-un loc. Acolo găseai și periuțe de dinți, capace de la cănile de cafea, sticle. Era îngrozitor și atunci am început să îmi pun foarte multe întrebări”, își amintește activista Rachel Yates.

În oceane este mult mai mult plastic decât cel adunat pe plajele din Cornish. ONU a avertizat despre „daunele ireparabile” pe care le facem vieții marine aruncând plasticul, multe dintre acestea ajungând în mare, murdărind apa și intoxicând vietățile și alimentele. Centrul Național de Analiză și Sinteză Ecologică din California și Universitatea din Georgia au estimat că până la 10 tone de plastic intră în oceane în fiecare an. Anul trecut, în timpul unei curățenii naționale a peste 300 de plaje din Marea Britanie, Marine Conservation Society a găsit 718 bucăți de deșeu de plastic pe fiecare 100 m. „Această problemă o găsești peste tot. Cred că mai mulți dintre noi vrem să facem ceva în acest sens – ceva tangibil și real”, spune Yates, care s-a implicat activ în lupta împotriva plasticului.

După câteva luni frenetice de întâlniri, Yates a reușit să asigure orașului Penzance statutul de „fără-plastic”. De atunci, mai mult de 330 de comunități din toată țara au solicitat să urmeze direcția orașului. Până în prezent, 29 au obținut statutul, inclusiv Tynemouth.

Paul Shaw este directorul unei cafenele mai neobișnuite din Penzance, în spatele unei fațade art deco. „Cred că percepția publică s-a schimbat considerabil, în special, în ultimele 12 luni. Oamenii au început să înțeleagă că trebuie să schimbăm ceva, chiar dacă este mai greu”, spune el. Antreprenorul recunoaște că atunci când s-a alăturat mișcării de renunțare la plastic, afacerea lui a avut de suferit, pentru că mmai puțini clienți au fost de acord cu faptul că nu vor mai primi băuturile în pahare de unică folosință. „Au venit mai puțini clienți, dar asta e mai puțin important, când situația mediului este atât de gravă… Treptat oamenii au înțeles și ni s-au alăturat”, subliniază Shaw.

Nu putem spune că scepticismul lipsește în Penzance. Tipul din spatele ghișeului de la un fast food spune că nu poate folosi pentru ambalaj doar pungile din carton. „Apoi, nici nu toți clienții vor să plătească în plus pentru furculițele din lemn cu care vrem să le înlocuim pe cele din plastic”, spune acesta.

Rachel Yates lucrează acum pentru SAS în campania națională de recrutare a mai multor comunități fără plastic. Ea nu face nicio iluzie cu privire la amploarea sarcinii. „Chiar și în Penzance, avem încă localuri mari care dau căni și pungi de plastic”, spune ea. „Nu putem face asta peste noapte, dar trebuie să o facem pas cu pas. Sperăm să reușim să punem bazele pentru ceva durabil”, a punctat activista.

Ecologie

Ce soluții au găsit unele companii împotriva risipei alimentare

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Tot mai multe companii au început să se gândească la modul în care se fabrică unele produse alimentare și să caute soluții pentru a reduce risipa de mâncare. 

Ne place să vedem pe rafturile magazinelor fructe și legume perfecte, de aceleași mărimi, lucioase și parfumate. Acest lucru determină rețelele de magazine să ceară producătorilor produse de un anumit standard, iar ceea ce nu intră în parametrii impuși este aruncat în coșul de gunoi. Astfel, în UE sunt irosite anual aproximativ 88 de milioane de tone de alimente (în jur de 20% din totalul alimentelor produse), iar costurile asociate sunt estimate la 143 miliarde de euro.

PE LUNG

Alimentele se pierd sau se irosesc pe parcursul întregului lanț de aprovizionare cu alimente: la fermă, în unitățile de prelucrare și producție, în magazine, în restaurante, cantine și acasă. Risipa alimentară exercită o presiune nejustificată asupra resurselor naturale limitate și a mediului. Conform Organizației pentru Alimentație și Agricultură, aproximativ o treime din totalul alimentelor produse la nivel mondial se pierde sau se irosește; această cantitate corespunde unei suprafețe cultivate de mărimea Chinei și generează aproximativ 8% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră. Pe lângă efectele economice și de mediu semnificative, risipa alimentară are și o importantă conotație economică și socială într-o lume în care peste 800 de milioane de persoane suferă de foame – trebuie facilitată recuperarea și redistribuția surplusului alimentar, astfel încât alimentele sigure și comestibile să poată ajunge la cei care au cea mai mare nevoie de ele.

Ideea sucului presat la rece Wtrmln Wtr le-a venit fondatorilor după ce au aflat că sute de milioane de kilograme de pepene roșu au rămas pe câmpuri pentru a putrezi, deoarece fructul a fost considerat „neatractiv” pentru a fi vândut în supermarketuri. De aceea, în urmă cu șase ani, reprezentanții companiei au decis să creeze un produs care ar putea ajuta la evitarea acestor deșeuri. Jody Levy, cofondatoarea spune că această idee i-a scutit pe mai mulți producători de pepeni să nu mai trateze fructele cu tot felul de substanțe chimice, ca acestea să arate impecabil. Sucul este acum disponibil la nivel național, relatează fastcompany.com.

ReFed, o organizație care urmărește industria deșeurilor alimentare, numără cel puțin 70 de companii și organizații nonprofit care transformă risipa alimentară în produse noi. „Am observat o creștere constantă a numărului de organizații care dezvoltă produse reciclate”, spune Chris Cochran, directorul executiv al organizației. Majoritatea acestor companii au fost lansate în ultimii cinci ani. În SUA – unde americanii risipesc cu 70% mai multe alimente decât în ​​anii 70 – risipa alimentară este responsabilă pentru aproximativ aceeași cantitate de emisii de gaze cu efect de seră ca și 37 de milioane de mașini.

Startup-urile care fabrică alimente noi din ingrediente irosite se concentrează, de obicei, pe deșeurile de la fermele și fabricile de procesare a alimentelor. Unele dintre startup-uri sunt încă în stadiu incipient și sunt vândute doar online sau în câteva magazine, dar altele, inclusiv Wtrmln Wtr, au trecut în mainstream. Companiile mari de produse alimentare, cum ar fi Tyson Foods, au lansat, de asemenea, produse noi cu ingrediente care ar fi fost aruncate în trecut. 

În unele cazuri, companiile au înțeles că cel mai bine este să creeze un ingredient pe care să-l vândă altor producători și nu un produs de consum nou. Renewal Mill, o companie care a strâns 2,5 milioane de dolari la începutul anului 2019, creează o făină hrănitoare dintr-un produs secundar de la fabricarea brânzei tofu și soia. „Noi vedem că o oportunitate mai mare este să producem materia primă din produsele risipite și să le vindem companiilor mari”, spune Caroline Cotto, directorul de operare al startup-ului.

Experții susțin că din risipa alimentară poate fi produs îngrășământ comercial, eficient pentru sol. Aceste deșeuri pot fi colectate de la restaurante, fast-food, școli etc.

În încercarea de a opri restaurantele să arunce bucatele deja pregătite care nu au fost vândute, puteți dezvolta o aplicație care are ca scop conectarea restaurantelor cu consumatorii. Astfel ca aplicația să le permită restaurantelor să anunțe când la sfârșitul zilei mai multă mâncare nu a fost vândută și din această cauză ar putea fi aruncată. Aplicația poate să-i anunțe pe voluntari, care să se mobilizeze, să vină să ia mâncarea și să o dea persoanelor care au nevoie.

Biocombustibilul este o marfă petrolieră care este obținută din deșeuri. La fel ca kerosenul, benzina sau motorina, acesta poate fi folosit pentru alimentarea utilajelor mari. Ușurința sa de producție și utilizarea pe scară largă îl fac o sursă alternativă valoroasă de combustibil în multe părți ale lumii. Puteți contacta restaurante mari, hoteluri, supermarketuri, agricultori, etc., unde știți că este posibil să irosească alimentele în mod regulat și să încheiați un acord pentru a lua deșeurile de la ei.

Centrele de colectare a deșeurilor sunt populare în multe părți ale lumii. Aici, trebuie să deschideți un centru în care consumatorii pot merge să-și prezinte produsele cu deșeuri contra unei taxe mici ca plată. Aceste deșeuri sunt apoi revândute mai departe companiilor care au nevoie de ele pentru a produce lucruri precum biocombustibil sau pentru a hrăni viermi sau animale sau pentru a fi transportate în depozitele din oraș.

Numărul de mărci de pe piață este probabil să crească în continuare, spune Nik Ingersoll, cofondator și CMO al Barnana, o companie de gustări fondată în 2012 care vinde gustări de banane deshidratate, făcute din banane învinețite, prea coapte sau imperfecte, care, de obicei sunt lăsate să putrezească pe plantațiile de banane. Acum, această companie care a salvat aproximativ 20 mln de tone de banane, a devenit una prosperă, cu o valoare de milioane de dolari.

Nuaruncapainea.ro a prezentat topul țărilor care fac cea mai mare risipă alimentară:

1. Marea Britanie aruncă 14 milioane tone de mâncare anual. În prezent, se estimează că în Marea Britanie s-ar fi putut evita 60% din risipa alimentară anuală. Deși acțiuni de combatere au dus la o reducere de 1,6 milioane de tone în producția anuală de deșeuri alimentare, în comparație cu 2007, rezultatele nu sunt încurajatoare. Studiile arată că deșeurile alimentare pot crește cu 1,1 milioane de tone până în 2025, dacă intervențiile nu continuă.

2. În Germania, 11 milioane de tone de alimente sunt aruncate în fiecare an. Cercetările în domeniu au subliniat că deșeurile alimentare sunt generate în principal de retaileri, care joacă un rol esențial între producători și consumatori. În plus, prin promoțiile din magazine consumatori sunt atrași să cumpere mai multă hrană decât au cu adevărat nevoie, fapt ce duce la crearea unei mari cantități de deșeuri alimentare casnice.

3. Olanda a emis inițiativa „Uniți împotriva deșeurilor alimentare”. Acestea vizează reducerea deșeurilor de alimente în Țările de Jos la jumătate în anul 2030, față de cifra din 2015.

4. În Franța, în fiecare an 10 milioane de tone de alimente sunt fie aruncate, fie pierdute, cu pagube de 16 miliarde de euro pe an. Deșeurile alimentare emit 15,3 milioane de tone de CO², ceea ce reprezintă 3% din emisiile totale de CO² ale țării. În anul 2017, Franța a devenit prima țară din lume care a interzis supermarketurilor să arunce sau să distrugă produsele alimentare nevândute. Astfel, îi forțează să doneze alimentele care se apropie de expirare organizațiilor de caritate și băncilor alimentare.

5. În fiecare an, populația din Polonia aruncă 9 milioane de tone de alimente. Parlamentul lucrează la o legislație ce limitează amploarea deșeurilor, urmând și alte țări din UE. În Polonia există numeroase inițiative locale care combat deșeurile alimentare. Cele mai cunoscute sunt cele 32 de bănci alimentare. Alte inițiative sunt Outlet Spożywczy, o platformă online care vinde produse alimentare aproape de sfârșitul perioadei de valabilitate, Café Kryzys din Varșovia și altele.

La nivel global, dacă risipa de alimente ar fi o țară, aceasta ar fi a treia cea mai mare țară poluantă din lume. Când alimentele se putrezesc în depozitele de deșeuri, acesta eliberează potențialul gaz de seră. Dar cea mai mare sursă de emisii provine din creșterea alimentelor; chiar dacă este compostat, deșeurile alimentare risipesc, de asemenea, îngrășământul, combustibilul și alte resurse care au ajuns la producerea acestuia. Agricultura folosește aproape jumătate din terenurile agricole și două treimi din apa sa dulce.

Citește mai departe

Ecologie

Ce branduri cunoscute pentru poluare sunt prezente în Moldova

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Ne place să facem cumpărături, să fim în trend și să avem șifonierele pline cu haine noi de branduri cunoscute. Vitrinele celor mai populare branduri ne ademenesc și ne trezesc lunar pofta de a cumpăra ceva nou, însă puțini sunt cei care se întreabă cum funcționează această industrie, ce se întâmplă cu hainele ce nu au fost cumpărate și cât de eco-friendly sunt aceste branduri prezente și în Republica Moldova. 

Fenomenul fast fashion (moda rapidă) este tot mai răspândit în ultimii ani. Marele magazine schimbă în fiecare săptămână colecțiile de haine, iar noi ajungem să cumpărăm tot mai multe articole vestimentare, ieftine ca niciodată. Jurnalista de mediu Lucy Siegle scrie în noua sa carte „To Die For” (Să mori pentru) că acest fenomen ar putea să ne coste mai mult decât ne putem imagina.

PE LUNG

În ultimul deceniu cumpărăm mai repede, mai ieftin și mai mult. Șifonierele sunt pline, dar totuși nu găsim mereu combinația perfectă. Dacă este să facem ordine printre haine vom observa că  sunt doar câteva articole vestimentare pe care le purtăm, iar restul adună doar praf, pentru că au fost cumpărate sub influența impulsului că e trend și accesibil.

Terranova, DeFacto, LcWaikiki, Espirt, Mango, H&M, Zara, Kevin Clain sunt doar câteva branduri care au reușit să îmbrace o mare parte din moldoveni. Raportul calitate – preț este cel care ne atrage cel mai mult. Astfel, ajungem să dăm pentru îmbrăcăminte cel puțin 11% din venitul nostru anual și să adunăm peste 10kg de haine. Dar lucrul cu adevărat alarmant este că aproape aceeași cantitate de haine pe care o cumpărăm va fi aruncată prematur în coșul de gunoi.

Statistice internaționale arată că numărul hainelor a crescut de cel puțin patru ori comparativ cu ultimele patru decenii. Relațiile noastre cu hainele și moda au început să se schimbe la mijlocul anilor ’80. Dacă înainte oamenii cumpărau doar câteva haine scumpe, de calitate de care aveau grijă să nu le murdărească, acum am ajuns să cumpărăm multe piese vestimentare, iar în cazul în care le murdărim sau le rupem, preferăm să le aruncăm în coșul de gunoi. „Asta pentru că moda a devenit atât de ieftină, încât uneori se transformă în gunoi”, spune Lucy Siegle.

Și reprezentanții Greenpeace-ului atrag atenția asupra consumului exagerat de haine, cauzat de înnoirea programată a colecțiilor. „Dacă am vorbi de sezoane, probabil un an ar avea zeci de anotimpuri din prisma marilor producători de haine”, susține un reprezentant Greenpeace. Mai mult, pentru a nu devaloriza hainele ce nu au fost cumpărate, unele companii preferă să le arunce, dar să nu vândă la un preț mult prea mic.  

Moda rapidă a devenit un standard al industriei, iar hainele sunt produse în loturi mici și cu o viteză amețitoare. Brandurile cunoscute și-au deschis fabrici în țările slab dezvoltate și au început să producă haine în masă. Aceste fabrici au devenit sinonime cu salarii mici și exploatatoare. Adesea, un lucrător de îmbrăcăminte va trebui să lucreze zilnic câte 15 ore, pentru care va primi 1 dolar.

Mai mult, hainele pe care le purtăm au o legătură directă cu poluarea devastatoare a aerului și a apelor. Recent, s-a demonstrat că există o legătură între activitatea companiilor H&M și Zara și poluarea devastatoare din Asia. Hainele pe care mulți europeni le cumpără și le poartă cu plăcere sunt făcute din materiale care provin din fabrici care aruncă apa netratată și toxică direct în fluvii și în râuri. Anchetatorii care au vizitat aceste fabrici și-au dat seama imediat că ceva nu e deloc în regulă. Testele de calitate a apei și discuțiile cu localnicii au confirmat aceste suspiciuni. Aceste fabrici distrug mediul și comunitățile locale. Și cel mai rău e că nimic nu se face pentru a evita acesta pagube deși brandurile ar putea cere ca fabricile de viscoză să folosească tehnologii curate de producție. Viscoza este o fibră obținută din plante. Aceasta a devenit tot mai populară ca alternativă la bumbac sau la produsele sintetice. De multe ori e vândută ca alternativă mai ecologică – și ar putea fi. Dar viscoza pe care o cumpără H&M și Zara numai ecologică nu este. E rezultatului unui proces chimic foarte dur, fără control real ecologic. Asta înseamnă că în timpul procesului de fabricare se degajă gaze toxice și substanțe chimice periculoase, la niveluri care depășesc cu mult pe cele recomandate, relatează The Guardian

Circa 80 miliarde de haine sunt produse în fiecare an în întreaga lume, echivalentul a 11 articole vestimentare noi pentru fiecare om de pe planetă. Deși aparent aceste articole conțin cantități mici de substanțe toxice, consumul crescut de haine duce la răspândirea unor cantități înspăimântătorare de substanțe toxice în toată lumea.

De asemenea, fenomenul „fast fashion” are un cost de mediu extrem de ridicat! O producție mai mare de haine înseamnă un consum crescut de apă și de substanțe chimice. De exemplu, pentru fabricarea unei tone de haine se consumă 200 tone de apă, iar pentru vopsirea hainelor se folosesc peste 10.000 de tipuri de vopsele chimice.

Un exemplu care ne arată cât de mult aceste fabrici pot polua apele este râul Citarum din Indonezia. Presa internațională la numit cel mai murdar râu din lume”. Fotograful Iqbal Kusumadirezza a documentat „viața poluată” a acestui râu. Potrivit lui, degradarea râului Citarum a fost cauzată, în principal, de înmulțirea fabricilor de textile de pe malul râului în anii 1980, când deșeurile lichide de la cele trei sute de clădiri au început să fie deversate în râu. Doar o cincime dintre fabrici aveau sisteme de gestionare corectă a deșeurilor. Acest lucru i-a încurajat și pe locuitori să trateze râul ca pe un tomberon. Astfel, acestea au devenit o lovitură dureroasă nu doar pentru Indonezia, dar pentru noi toți și mediu.

Citește mai departe

Ecologie

Un desen animat ucrainean o duce pe Barbie într-o călătorie de groază

Publicat

pe

De către

PE SCURT

A fost astronaut, chirurg și ambasador UNICEF. Acum, un studio de animație din Ucraina o plimbă pe jucăria iconică Barbie printr-un oraș de groază creat din gunoi de plastic. Pentru crearea decorului pentru această animație, timp de 6 luni, peste 100 de voluntari din Kiev au adunat și separat gunoiul din plastic. 

Acest film nu este pentru a încuraja oamenii să cumpere o groază de lucruri, ci pentru a-i face mai raționali și conștienți de ceea ce consumă.

PE LUNG

Plastikwood Animations a lansat o serie de desene animate digitale, preluând-o pe Barbie (numită în film Garbie, pentru a nu încălca drepturile de autor) și plimbând-o printr-o lume 3D a gunoiului care a crescut din cauza propriului său consum nesăbuit de zi cu zi, scrie The Calvert Journal.

„Suntem un studio independent din Ucraina care a creat proiectul „Învelit în plastic”. Este un proiect atât de unic și revoluționar încât nu prea ne permitem să folosim termenul de artă”, spune scenaristul și regizorul filmului Vlad Yudi.

Enlarge

30726966_10155445803596417_8276728200711968136_n
Vlad Yudi, scenaristul și regizorul filmului animat

Yudi a venit cu ideea pentru filmuleț după ce a renunțat la munca anterioară ca agent de modelare. „Conștiința mea era neliniștită pentru că am lucrat într-o industrie care a încurajat oamenii să cumpere o mulțime de gunoi de care nu aveau nevoie, așa că am renunțat”, susține el. A fondat apoi studioul Plastikwood, sub motto-ul „Faceți artă, nu gunoi”.

Pentru a construi setul de desene animate, echipa de creație și voluntarii Plastikwood Animations au colectat gunoiul din spațiile publice și au făcut un apel către toți cei care nu mai vor să polueze atât de mult mediul. „Apelul nostru de a colecta gunoiul pentru această animație a însemnat că sute de oameni și-au sortat deșeurile pentru prima dată. Astfel, am împiedicat aruncarea a sute de kilograme de substanțe toxice”, adaugă regizorul animației. 

Totodată, el susține că a folosit multe clișee de filme horror pentru a îngrozi telespectatorii privind poluarea mediului. „Aceasta este ca o formă de anti-publicitate, care vă încurajează să cumpărați mai puțin, nu mai mult”, adaugă el. 

Mai mult, autorii proiectului și-au propus să meargă mai departe și înainte de proiecția filmului, vizitatorii trebuie să treacă printr-un labirint interactiv (parc tematic) creat din gunoi. „În interiorul labirintului vă cufundați în aventuri emoționante ale personajului păpușii Garbie, dezvăluind în fiecare colț o altă răsucire înfiorătoare a complotului. Când sau dacă ajungeți la ultima cameră, urmăriți în sfârșit animația empatizând profund cu Garbie, deoarece tocmai ați trăit fiecare eveniment de pe ecran”, adaugă Vlad Yudi. 

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Advertisement

Politică

Justiție3 zile în urmă

În vâltoarea justiției: Dosare penale pe numele mai multor procurori un denunț și o suspendare

PE SCURT Liderul Platformei DA Andrei Năstase a depus un denunț penal pe numele președintelui Dodon, cerând urmărirea penală a...

Politică4 zile în urmă

Salarii mai mari pentru medici și modificări în Constituție. Cu ce s-a ocupat astăzi Guvernul

PE SCURT Salariile medicilor se vor majora cu 10%, bibliotecile publice vor presta pe lângă serviciile gratuite și servicii contra...

Politică4 zile în urmă

Pe limba partidelor. Legea Magnitsky, Alexandru Rjavitin și Procuratura Generală

PE SCURT Trei formațiuni politice din Parlament au susținut săptămâna curentă, conferințe de presă, în cadrul cărora au făcut declarații...

Politică5 zile în urmă

Despre Aeroportul Chișinău, criminalitate, Plahotniuc și „tușoncă”. Ce a declarat Igor Dodon după CSS

PE SCURT Statul vrea să rezilieze contractul privind concesionarea Aeroportului Chișinău și examinează trei posibilități în acest sens. Dacă noul...

PoliticăO săptămână în urmă

Vacanțele de lux ale familiei Dodon în ultimul deceniu: Maldive, Seychelles, Dubai 

PE SCURT Politicianul Igor Dodon, conturile căruia, în ultimii 15 ani, au fost alimentate, oficial, doar din bugetul de stat,...

PoliticăO săptămână în urmă

[SONDAJ] Câte partide ar ajunge în Parlament la anticipate și cu cine s-ar confrunta Dodon la prezidențiale

PE SCURT Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare anticipate, în Legislativ ar accede doar trei formațiuni politice, iar...

ExterneO săptămână în urmă

Who is Mihail Mișustin? Noul premier rus, omul care joacă hochei „cu cine trebuie”

PE SCURT Președintele rus Vladimir Putin a lansat pe 15 ianuarie mai multe inițiative de modificare a Constituției. Imediat după...

Advertisement

Opinii

ianuarie 2020
L Ma Mi J V S D
« dec.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031