Connect with us
"
"

Ecologie

Cum Franța a devenit lider mondial în limitarea risipei alimentare

Publicat

pe

PE SCURT 

În anii când rafturile din magazine sunt pline cu tot ce ne dorim, adesea uităm de limite și cumpărăm mai mult decât consumăm, ceea ce duce, ulterior, la o risipă alimentară în proporții foarte mari. Însă, se pare că francezii au găsit o soluție, pentru a împiedica această risipă. Astfel, o nouă legislație a contribuit la catapultarea Franței în topul Indexului Durabilității Alimentare.

Astfel de politici sunt absolut necesare, susțin experții, pentru că în caz contrat ne vom sufoca în deșeurile alimentare pe care le producem.

PE LUNG

În februarie 2016, Franța a devenit prima țară din lume care a interzis, prin legislație, supermarketurilor să arunce mâncare neutilizată. Acum, supermarketurile de o anumită dimensiune trebuie să doneze mâncare neutilizată sau în caz contrar vor fi impuși să plătească amenzi usturătoare. De asemenea, proiectul de lege impune școlile să învețe copiii despre sustenabilitatea alimentelor, companiile să raporteze statisticile privind deșeurile alimentare în rapoartele de mediu și restaurantele să ofere clienților pungi în care să își poată lua mâncarea acasă, în cazul în care nu a consumat întreaga porție. 

„Aceste legi fac ca să se facă din timp anumite calcule, pentru a reduce risipa”, spune Marie Mourad, doctorandă în sociologie la Sciences Po din Paris, care a scris mai multe rapoarte despre deșeurile alimentare franceze. „Franța nu este țara care face cea mai mică risipă de alimente, însă, ea este țara care cel mai activ încearcă să soluționeze această problemă și să devină un model bun de urmat și de celelalte țări din Europa”, adaugă ea, relatează csmonitor.com.

Eforturile Franței nu au trecut neobservate. Țara a obținut un clasament de top în Indicele Durabilității Alimentare din 2017, un sondaj efectuat în 25 de țări din Europa, Orientul Mijlociu, Asia și America, realizat de Economist și Barilla Center for Food and Nutrition Foundation (BCFN). Potrivit raportului, Franța a irosit 234 de kilograme de mâncare pe persoană anual. Ceea ce este cu mult mai puțin decât în alte țări. 

Deșeurile alimentare sau alimentele comestibile neutilizate sunt o problemă globală. În fiecare an, aproximativ 1,3 miliarde de tone metrice, sau o treime din totalul alimentelor produse, sunt aruncate, potrivit Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură. Recuperarea a doar 25% din acea hrană irosită ar putea hrăni 870 de milioane de oameni – punând capăt în mod eficient foamei mondiale.

Nu numai că deșeurile alimentare îndepărtează resurse valoroase precum apa, terenurile arabile și banii, dar, de asemenea, umple depozitele de deșeuri, care emit metan. Dacă deșeurile alimentare ar fi o țară, acesta ar fi al treilea cel mai mare emițător de gaze cu efect de seră după SUA și China. 

Înainte ca legea să fie votată în 2016, supermarketurile franceze donau de obicei câte 35.000 de tone de produse alimentare anual. Jacques Bailet, președintele rețelei bancare alimentare Banques Alimentaires, declara atunci pentru TheGuardian că dacă supermarketurile ar dona cu 15% mai mult, asta ar fi făcut posibilă oferirea a 10 mln de mese pentru francezii nevoiași.

Această lege îmbunătățește nu numai cantitatea de alimente donate, spun specialiștii, ci și calitatea. Băncile de alimente sunt în mod obișnuit livrate cu conserve, mai degrabă decât alimente valoroase din punct de vedere nutrițional, cum ar fi carne, legume și fructe.

Specialiștii spun că lupta împotriva deșeurilor alimentare ar trebui să devină o cauză națională majoră, cum ar fi siguranța rutieră, care mobilizează întreaga lume. 

Ecologie

Cum a trăit un american timp de un an fără a cumpăra produse alimentare

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Rob Greenfield este un aventurier american, activist de mediu și antreprenor, care prin acțiunile sale uneori „radicale” încearcă să atragă atenția oamenilor asupra crizei de mediu și irosirii alimentelor. Scopul vieții sale este de a inspira oamenii să aibă grijă de mediu și de Pământ, spune Rob.  

În acest sens, în urmă cu un an, tânărul și-a propus să nu mai cumpere produse alimentare, ci să consume doar ceea ce va planta în propria grădină. „Am vrut să-mi schimb viața, pentru a nu contribui la distrugerea acestei lumi pe care o iubesc”, spune Rob Greenfield. Potrivit lui, amprenta ecologică a sistemului alimentar global este uriașă. El s-a întrebat dacă acum, când pe rafturile magazinelor putem găsi tot felul de produse din întreaga lume, este posibil să fim mai atenți cu mediu și să fim niște consumatori raționali? Dornic să răspundă la aceste întrebări, Rob a petrecut un an mâncând exclusiv alimente pe care el le-a crescut în propria grădină. 

PE LUNG

Activistul de mediu povestește în cadrul unui interviu că în anul 2011 a început să înțeleagă care sunt daunele cauzate mediului de către sistemul nostru alimentar globalizat și industrializat. „Mi-am dat seama că aproape fiecare mușcătură pe care am mâncat-o a consumat această planetă pe care o iubesc atât de mult, provocând devastări atât pentru oameni, cât și pentru alte specii. Când am înțeles acest lucru, mi-am dat seama că trebuie să schimb modul în care mă alimentez. Am vrut să-mi schimb viața pentru a nu contribui la distrugerea acestei planete”, relatează Rob.

A avut nevoie de mai mult timp pentru a înțelege ce are de făcut. În cele din urmă, anul trecut a decis să renunțe să mai treacă pragurile magazinelor, restaurantelor și să nu mai cumpere nimic. La început nu știa ce să planteze și cum să îngrijească grădina, recunoaște el. Cu toate acestea, treptat a învățat ce are de făcut, cu ajutorul vecinilor. „Deși am pornit în această aventură de unul singur, totuși am fost ajutat de oamenii din jur care m-au inspirat. Nu cred că putem schimba lucrurile dacă suntem complet izolați. Ideea că individualismul există este complet delirantă: oamenii cred că sunt independenți pentru că fac bani și plătesc pentru lucruri, dar de partea cealaltă a banilor sunt oameni care lucrează. Ideea că banii ne fac independenți este o amăgire totală, suntem în totalitate dependenți de alți oameni. Încerc să folosesc cât mai puțin bani, ceea ce mă face dependent de oameni și asta îmi doresc cel mai mult, pentru că în final suntem cu toții legați unii de ceilalți”, opinează Rob

După un an de la „misiunea” pe care și-a propus-o, se simte mai fericit și sănătos. De asemenea, activistul de mediu locuiește într-o căsuță compactă, dar care, spune el, corespunde necesităților lui. „În timpul vieții visăm să avem cât mai multe lucruri, în timp ce lumea este tot mai limitată în resurse. Astfel, dacă eu am multe lucruri, cineva va fi limitat în ele chiar dacă are mai mare nevoie de ele. Aș putea să locuiesc într-o casă mare și să o ticsesc cu mii de piese, însă, eu nu vreau acest lucru. În casa minusculă, am instalat o toaletă de compost și un duș de ploaie. Practic, majoritatea acțiunilor mele zilnice nu consumă resurse și, în schimb, adaugă valoare mediului, îmbunătățește fertilitatea terenului pe care locuiesc. Într-o societate în care acumulăm din ce în ce mai mult, soluția este moderarea”, subliniază activistul. 

În viitor, el își propune să facă „Turul Mondial al Soluțiilor 2020”. În cadrul turului va călători în întreaga lume – în cel mai ecologic mod posibil – și va discuta cu oamenii. Scopul lui este de a ajuta oamenii să conștientizeze puterea pe care o au și să le arate că soluțiile sunt la îndemâna lor, iar schimbarea începe de la ei.

„Nu trebuie să aștepte să se mute guvernul sau să se facă zeci de campanii de sensibilizare. Ei pot aduce un impact pozitiv comunității lor. Voi propune și soluții. Mă voi conecta cu alte persoane, voi vizita comunitățile, dar și organizațiile locale care sunt surse de schimbare pozitivă. Intenționez să împărtășesc aceste povești și să îi ajut pe oameni să devină o parte integrantă a soluțiilor”, explică activistul. 

Citește mai departe

Ecologie

Plantarea copacilor, după un grafic din 1995. Activiștii de mediu bat alarma

Publicat

pe

De către

PE SCURT

În această sâmbătă, pe teritoriul Republicii Moldova, vor fi plantați sute de mii de puieți. Această campanie amplă de plantare se face în cadrul activităților programate în cadrul Zilei Naționale de Înverzire a Plaiului „Un arbore pentru dăinuirea noastră”.

Însă, mai mulți activiști de mediu bat alarma și spun că este prea devreme, pentru că puieții încă nu ai intrat în perioada de hibernare și ar putea să nu se prindă. 

PE LUNG

În anul 1995, printr-un Decret al Președintelui Republicii Moldova a fost stabilit ca, în ultima sâmbătă a lunii octombrie, de Ziua Națională de Înverzire a Plaiului, în întreaga țară să fie plantați puieți. Cu toate acestea, deși activiștii de mediu salută această inițiativă, totuși, ei spun că legea votată cu 24 de ani în urmă nu este valabilă în prezent, după ce schimbările climatice se lasă tot mai simțite. 

„Este minunat că există Ziua Națională de Înverzire a Plaiului și că ea motivează oamenii să planteze mai mulți arbori, însă, problema e că a fost setată pe o zi anumită în timp ce săditul copacilor depinde mult de vreme. O toamnă poate să difere de alta – uneori la sfârșitul lunii octombrie deja e frig, uneori e cald. Și tot asta determină dacă se poate de plantat sau nu”, susține Gabriela Isac, directoare a programelor educaționale de la EcoVisio și coordinatoare la Seed It Forward.

Ea spune că pentru plantare sunt potriviți puieții care au intrat în hibernare. „Altfel, copacul suferă stresul transplantării, nu are suficientă apă și poate pieri în primele zile după plantare”, punctează Gabriela, menționând că perioada cea mai bună de plantare a copacilor în acest an ar fi la mijlocul lunii noiembrie. 

Îi dă dreptate în acest sens și Petru Vinari, coordonator la „Plantăm fapte bune în Moldova”.

„Trebuie să se țină cont de situația de afară, dar nu de un grafic stabilit încă în anul 1995. Nu înțeleg la ce bun această grabă. Am mai avut astfel de cazuri când nu am ales cea mai bună perioadă de plantare și în pofida îngrijirii, puțini arbori au reușit să se prindă”, constată el. 

De asemenea, coordonatorul la „Plantăm fapte bune în Moldova” susține că a discutat deja cu primăria mun. Chișinău și el îi va coordona în această acțiune de plantare. „De fapt, acesta este un proiect pe care l-am început încă primăvara și practic noi am implementat deja jumătate din el – schema de plantare. Desigur, nu sunt de acord cu această grabă, dar a trebuit să aleg – fie mă implic și am grijă că totul să se facă bine, fie îi ignor și ei fac totul ca de obicei. Cei de la primărie mi-au spus că vor aduce suficientă apă, care să le permită puieților să se prindă mai ușor… Deja vedem cum va fi”, subliniază Vinari, menționând că este important ca după plantare, atât primăriile, cât și oamenii să îngrijească de acești puieți proaspăt plantați, pentru a-i ajuta să crească și ca banii și munca investită să nu fie în zădar.

Cu toate acestea, însă, Dumitru Galupa, directorul Administrației Institutului de Cercetări și Amenajări Silvice, spune că de Ziua Națională de Înverzire a Plaiului nu trebuie să ne concentrăm atenția doar pe plantare, dar și pe scopul acestei tradiții care are peste 20 de ani. „Prin astfel de acțiuni se încearcă oprirea distrugerii pădurilor și este o lecție de educație ecologică. Însă, de obicei, noi ne concentrăm să facem doar niște subotnice, să ieșim, să plantăm și să uităm”, subliniază Dumitru Galupa.

El nu a putut să ne dea o cifră exactă a puieților ce vor fi plantați în această sâmbătă. „Puieții sunt luați de la Moldsilva, dar și de la mai multe pepiniere private. Așa că nu pot ști numărul exact. Anual, Moldsilva pregătește peste un milion de puieți, dar totul depinde de solicitările făcute de către primării”, spune directorul Administrației Institutului de Cercetări și Amenajări Silvice.

Citește mai departe

Ecologie

Ce putem face cu frunzele de sub picioare

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Toamna urmărim cum frunzele cad și se usucă, iar oamenii se grăbesc să le arunce pe foc. Este un obicei! Asta făceau de când se știu, spun oamenii, ignorând atenționările autorităților, medicilor și ale ecologiștilor.

Nici măcar nu-i sperie amenzile care ajung până la 9.000 de lei. În același timp, specialiștii în mediu susțin că frunzele pot fi valorificate și utile pentru îmbunătățirea calității solului și nu numai.

PE LUNG

Arderea resturilor vegetale este interzisă. Cei care nu respectă legea, riscă sancțiuni în mărime de la 600 până la 1200 de lei, pentru persoane fizice, iar persoanele juridice – riscă amenzi de 4500 – 9000 de lei.

În același timp, medicii atenționează că arderea frunzelor produce un fum toxic. Acesta poluează aerul, apa și solul. Totodată, fumul cauzează afecțiuni ale sistemului nervos, ale căilor respiratorii și irită mucoasa ochiului. O consecinţă gravă a arderii incomplete a resturilor vegetale şi altor deşeuri constă în formarea combinaţiilor policiclice, inclusiv benz(a)pirena – un cancerigen puternic. „Pentru evitarea poluării mediului se recomandă ca populaţia să colecteze deşeurile separat, iar resturile vegetale şi frunzele să fie depozitate pentru compostare, ca ulterior să fie folosite ca îngrăşământ natural pentru terenurile agricole”, susțin reprezentanții Inspectoratului Ecologic de Stat.

Din perspectiva grădinăritului, frunzele căzute oferă un dublu beneficiu. Frunzele formează un mulci natural care ne scapă de buruiene și, în același timp, ajută la fertilizarea solului pe măsură ce se descompun. Pentru aceasta frunzele trebuie mărunțite, iar primăvara să fie foloste în calitate de compost. De asemenea, frunzele pot fi folosite și ca o plapumă pentru sol, care îl va încălzi în timpul iernii. 

Bun este și mucegaiul de frunze. Poate că nu sună prea bine, dar face lucruri miraculoase pentru solul din grădină. Mucegaiul de frunze este produsul de tip compost, care rămâne atunci când frunzele sunt lăsate să se descompună singure. Acesta îmbunătățește structura solului și atrage organisme benefice, importante pentru solul sănătos. Dacă aveți o pivniță sau un subsol unde vă depozitați fructele și legumele, în timpul iernii le puteți acoperi cu frunze uscate, ca să le protejați de îngheț. În acest caz, frunzele vor fi mai eficiente decât rumegușul de lemn sau ziarele.

Frunzele din parcurile și de pe străzile capitalei sunt adunate de angajații Asociației de Gospodărire a Spațiilor Verzi. Astfel, zilnic, câteva tone de frunze uscate sunt adunate și duse la gunoiștea de resturi vegetale de la Vatra, ne anunță Serghei Carp, directorul Asociației. Totodată, el ne dă asigurări că la începutul lunii noiembrie, va fi deschis un poligon unde resturile vegetale vor fi transformate în biocompost, care va fi folosit în calitate de îngrășământ pentru plantele pe care le vor sădi primăvara.

„De ce să cumpărăm compost din Bulgaria și Germania, în timp ce materia primă este chiar sub picioarele noastre?”

În același timp, un elev din Ucraina a inventat o tehnică de transformare a frunzelor uscate în hârtie. Toată vacanța de vară, Valentin Frecika și-a petrecut-o în laboratorul liceului. Ideea i s-a clădit timp de un an. Potrivit lui, 1681 de tone de frunze uscate pot fi transformate într-o tonă de celuloză pură, din care să fie făcute peste 20 de mii de foi de hârtie în format A4. „Astfel de tehnologie ar reduce cu 5% arderea frunzelor. Sunt doar 5%, dar sunt ceea ce nu vom da pe foc și asta înseamnă că poluăm mai puțin mediul”, spune Valentin.  O altă idee de afacere este ca din frunzele să fie transformate în bricheți, cu care să încălzim încăperile. 

Oamenii de știință din China de Nord, regiune puternic poluată și din cauza obiceiului populației de a arde frunzele uscate, au reușit să găsească o soluție pentru aceste deșeuri vegetale. În ciuda interzicerii, mulți localnici ard frunzele uscate, care cad de pe copaci. Astfel, China de nord este împânzită de un nor dens de fum. Numai în Beijing, aproximativ 2 milioane de tone de frunze și alte deșeuri de plante sunt arse în fiecare an. Câțiva specialiști de la Universitatea de Tehnologie Qilu din Jinan au înțeles cum ar putea transforma frunzele de copaci în condensatoare organice. Acestea ar putea fi utilizate ca baterii pentru stocarea energiei, evitând o posibilă poluare a aerului. Procesul de producere a condensatorilor organici eliberează puțin dioxid de carbon, dar este mult mai puțin decât cantitatea eliminată de la arderea acestor frunze, susțin experții.

Cercetătorii au curățat și uscat frunzele înainte de a le măcina într-o pulbere fină. Apoi au dispersat pulberea în apă și au încălzit amestecul la 220 ° C, timp de 12 ore înainte de a filtra orice praf sau impuritate. Acest proces lasă în urmă o pulbere brună de microsfere de carbon. Ulterior, microsferele sunt adăugate într-o soluție de hidroxid de potasiu și încălzite  din nou la o temperatură de până la 800 °C. Acestea lasă în urmă o pulbere neagră acoperită cu pori minusculi. Porii conferă microsferelor o suprafață ridicată, ceea ce permite condensatorilor din material să stocheze mai multă energie. Transformarea biomasei în condensatoare nu este nouă, spune profesorul Fred Cannon, menționând că astfel de condensatoare sunt obținute și cu ajutorul cărbunelui și a lemnului.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Externe3 ore în urmă

Despre baza secretă din Alpi, legile controversate din Rusia și „Orașul perfect”. Cele mai interesante știri externe pe scurt

PE SCURT SUA vor să folosească tehnologiile de recunoaştere facială pentru a identifica toate persoanele care intră şi ies din...

Economie5 ore în urmă

Cum un oraș din Estonia transformă casele de tip „hruşciovka” în „smartovka”

PE SCURT Cu o arhitectură standard simplă, de culoare gri, cu elementele de construcție pre-fabricate și ca un simbol omniprezent...

Cultură7 ore în urmă

Actorul din Chișinău care s-a filmat în 58 de filme și seriale de la Hollywood

PE SCURT Mulți nu îi cunosc numele, dar cu siguranță l-au văzut în filmele și serialele americane. Este adevărat în...

Cultură9 ore în urmă

2 cărți mai mult sau mai puțin fericite

Mă fascinează inteligența emoțională. Ador oamenii empatici. Scriu cu drag despre emoție ca parte inerentă a dezvoltării Sinelui. Dar tot...

Lifestyle10 ore în urmă

Cine sunt milenialii și cât costă fericirea lor

PE SCURT Milenialii sau reprezentanții generației Y, așa cum li se mai spune, sunt cei născuți între anii 1981 și...

EconomieO zi în urmă

Cât costă chiria în 4 orașe mari din Republica Moldova

PE SCURT Prețul chiriilor în Republica Moldova diferă în funcție de orașe și locuințe. Un lucru este clar – în...

DivertismentO zi în urmă

Cea mai feerică petrecere de Crăciun se dă la Castel Mimi. Vino să asculți orchestra lui Cristofor Aldea-Teodorovici

„A fost odată la Castel” este genericul unui șir de evenimente care se vor desfășura la Castel Mimi în perioada...

Advertisement

Politică

Justiție3 zile în urmă

4 ani la închisoare și o conferință de presă. Pe scurt, despre situația lui Vlad Filat

PE SCURT Condamnat la nouă ani de detenție, fostul premier Vlad Filat  a fost eliberat condiționat, înainte de termen. Eliberarea...

Politică4 zile în urmă

Cum a fost discutată pe Facebook eliberarea condiționată a lui Vlad Filat

PE SCURT Fostul prim-ministru Vlad Filat, condamnat la nouă ani de detenție, a fost eliberat astăzi, înainte de termen din...

CulturăO săptămână în urmă

Despre mărul roșu și câinele cu două boturi. Poeții vorbesc despre situația politică din țară

PE SCURT S-au adunat poeții la „Poezie Politică” unde și-au exprimat, prin intermediul operelor lor, dar și al altor autori,...

PoliticăO săptămână în urmă

Câte instituții publice mai sunt conduse de exponenți numiți de Partidul Democrat

PE SCURT De la plecarea PDM de la guvernare a trecut aproape șase luni, iar Republica Moldova este deja la...

Politică2 săptămâni în urmă

De ce vrea premierul Chicu să transforme Moldova „într-un șantier imens” și cât ar costa asta

PE SCURT Fostul ministru al finanțelor, actualul prim-ministru, Ion Chicu, a fost unul dintre cei care au contrasemnat decizia Guvernului...

Politică2 săptămâni în urmă

10 ani de la moartea lui Serghei Magnițki/ Șansele ca Legea Magnițki să fie adoptată în Moldova

PE SCURT Numele lui a devenit sinonim  cu combaterea corupției și abuzurilor asupra drepturilor omului. Moartea lui a generat o lege nouă...

Politică3 săptămâni în urmă

6 neadevăruri cu care Plahotniuc a spart tăcerea

PE SCURT După câteva luni de tăcere, fostul lider al PDM a reușit iarăși să dea temă de discuții publicând...

Advertisement

Opinii

decembrie 2019
L Ma Mi J V S D
« nov.    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031