Connect with us
"
"

Ecologie

Cum a trăit un american timp de un an fără a cumpăra produse alimentare

Publicat

pe

PE SCURT

Rob Greenfield este un aventurier american, activist de mediu și antreprenor, care prin acțiunile sale uneori „radicale” încearcă să atragă atenția oamenilor asupra crizei de mediu și irosirii alimentelor. Scopul vieții sale este de a inspira oamenii să aibă grijă de mediu și de Pământ, spune Rob.  

În acest sens, în urmă cu un an, tânărul și-a propus să nu mai cumpere produse alimentare, ci să consume doar ceea ce va planta în propria grădină. „Am vrut să-mi schimb viața, pentru a nu contribui la distrugerea acestei lumi pe care o iubesc”, spune Rob Greenfield. Potrivit lui, amprenta ecologică a sistemului alimentar global este uriașă. El s-a întrebat dacă acum, când pe rafturile magazinelor putem găsi tot felul de produse din întreaga lume, este posibil să fim mai atenți cu mediu și să fim niște consumatori raționali? Dornic să răspundă la aceste întrebări, Rob a petrecut un an mâncând exclusiv alimente pe care el le-a crescut în propria grădină. 

PE LUNG

Activistul de mediu povestește în cadrul unui interviu că în anul 2011 a început să înțeleagă care sunt daunele cauzate mediului de către sistemul nostru alimentar globalizat și industrializat. „Mi-am dat seama că aproape fiecare mușcătură pe care am mâncat-o a consumat această planetă pe care o iubesc atât de mult, provocând devastări atât pentru oameni, cât și pentru alte specii. Când am înțeles acest lucru, mi-am dat seama că trebuie să schimb modul în care mă alimentez. Am vrut să-mi schimb viața pentru a nu contribui la distrugerea acestei planete”, relatează Rob.

A avut nevoie de mai mult timp pentru a înțelege ce are de făcut. În cele din urmă, anul trecut a decis să renunțe să mai treacă pragurile magazinelor, restaurantelor și să nu mai cumpere nimic. La început nu știa ce să planteze și cum să îngrijească grădina, recunoaște el. Cu toate acestea, treptat a învățat ce are de făcut, cu ajutorul vecinilor. „Deși am pornit în această aventură de unul singur, totuși am fost ajutat de oamenii din jur care m-au inspirat. Nu cred că putem schimba lucrurile dacă suntem complet izolați. Ideea că individualismul există este complet delirantă: oamenii cred că sunt independenți pentru că fac bani și plătesc pentru lucruri, dar de partea cealaltă a banilor sunt oameni care lucrează. Ideea că banii ne fac independenți este o amăgire totală, suntem în totalitate dependenți de alți oameni. Încerc să folosesc cât mai puțin bani, ceea ce mă face dependent de oameni și asta îmi doresc cel mai mult, pentru că în final suntem cu toții legați unii de ceilalți”, opinează Rob

După un an de la „misiunea” pe care și-a propus-o, se simte mai fericit și sănătos. De asemenea, activistul de mediu locuiește într-o căsuță compactă, dar care, spune el, corespunde necesităților lui. „În timpul vieții visăm să avem cât mai multe lucruri, în timp ce lumea este tot mai limitată în resurse. Astfel, dacă eu am multe lucruri, cineva va fi limitat în ele chiar dacă are mai mare nevoie de ele. Aș putea să locuiesc într-o casă mare și să o ticsesc cu mii de piese, însă, eu nu vreau acest lucru. În casa minusculă, am instalat o toaletă de compost și un duș de ploaie. Practic, majoritatea acțiunilor mele zilnice nu consumă resurse și, în schimb, adaugă valoare mediului, îmbunătățește fertilitatea terenului pe care locuiesc. Într-o societate în care acumulăm din ce în ce mai mult, soluția este moderarea”, subliniază activistul. 

În viitor, el își propune să facă „Turul Mondial al Soluțiilor 2020”. În cadrul turului va călători în întreaga lume – în cel mai ecologic mod posibil – și va discuta cu oamenii. Scopul lui este de a ajuta oamenii să conștientizeze puterea pe care o au și să le arate că soluțiile sunt la îndemâna lor, iar schimbarea începe de la ei.

„Nu trebuie să aștepte să se mute guvernul sau să se facă zeci de campanii de sensibilizare. Ei pot aduce un impact pozitiv comunității lor. Voi propune și soluții. Mă voi conecta cu alte persoane, voi vizita comunitățile, dar și organizațiile locale care sunt surse de schimbare pozitivă. Intenționez să împărtășesc aceste povești și să îi ajut pe oameni să devină o parte integrantă a soluțiilor”, explică activistul. 

Ecologie

Ce soluții au găsit unele companii împotriva risipei alimentare

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Tot mai multe companii au început să se gândească la modul în care se fabrică unele produse alimentare și să caute soluții pentru a reduce risipa de mâncare. 

Ne place să vedem pe rafturile magazinelor fructe și legume perfecte, de aceleași mărimi, lucioase și parfumate. Acest lucru determină rețelele de magazine să ceară producătorilor produse de un anumit standard, iar ceea ce nu intră în parametrii impuși este aruncat în coșul de gunoi. Astfel, în UE sunt irosite anual aproximativ 88 de milioane de tone de alimente (în jur de 20% din totalul alimentelor produse), iar costurile asociate sunt estimate la 143 miliarde de euro.

PE LUNG

Alimentele se pierd sau se irosesc pe parcursul întregului lanț de aprovizionare cu alimente: la fermă, în unitățile de prelucrare și producție, în magazine, în restaurante, cantine și acasă. Risipa alimentară exercită o presiune nejustificată asupra resurselor naturale limitate și a mediului. Conform Organizației pentru Alimentație și Agricultură, aproximativ o treime din totalul alimentelor produse la nivel mondial se pierde sau se irosește; această cantitate corespunde unei suprafețe cultivate de mărimea Chinei și generează aproximativ 8% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră. Pe lângă efectele economice și de mediu semnificative, risipa alimentară are și o importantă conotație economică și socială într-o lume în care peste 800 de milioane de persoane suferă de foame – trebuie facilitată recuperarea și redistribuția surplusului alimentar, astfel încât alimentele sigure și comestibile să poată ajunge la cei care au cea mai mare nevoie de ele.

Ideea sucului presat la rece Wtrmln Wtr le-a venit fondatorilor după ce au aflat că sute de milioane de kilograme de pepene roșu au rămas pe câmpuri pentru a putrezi, deoarece fructul a fost considerat „neatractiv” pentru a fi vândut în supermarketuri. De aceea, în urmă cu șase ani, reprezentanții companiei au decis să creeze un produs care ar putea ajuta la evitarea acestor deșeuri. Jody Levy, cofondatoarea spune că această idee i-a scutit pe mai mulți producători de pepeni să nu mai trateze fructele cu tot felul de substanțe chimice, ca acestea să arate impecabil. Sucul este acum disponibil la nivel național, relatează fastcompany.com.

ReFed, o organizație care urmărește industria deșeurilor alimentare, numără cel puțin 70 de companii și organizații nonprofit care transformă risipa alimentară în produse noi. „Am observat o creștere constantă a numărului de organizații care dezvoltă produse reciclate”, spune Chris Cochran, directorul executiv al organizației. Majoritatea acestor companii au fost lansate în ultimii cinci ani. În SUA – unde americanii risipesc cu 70% mai multe alimente decât în ​​anii 70 – risipa alimentară este responsabilă pentru aproximativ aceeași cantitate de emisii de gaze cu efect de seră ca și 37 de milioane de mașini.

Startup-urile care fabrică alimente noi din ingrediente irosite se concentrează, de obicei, pe deșeurile de la fermele și fabricile de procesare a alimentelor. Unele dintre startup-uri sunt încă în stadiu incipient și sunt vândute doar online sau în câteva magazine, dar altele, inclusiv Wtrmln Wtr, au trecut în mainstream. Companiile mari de produse alimentare, cum ar fi Tyson Foods, au lansat, de asemenea, produse noi cu ingrediente care ar fi fost aruncate în trecut. 

În unele cazuri, companiile au înțeles că cel mai bine este să creeze un ingredient pe care să-l vândă altor producători și nu un produs de consum nou. Renewal Mill, o companie care a strâns 2,5 milioane de dolari la începutul anului 2019, creează o făină hrănitoare dintr-un produs secundar de la fabricarea brânzei tofu și soia. „Noi vedem că o oportunitate mai mare este să producem materia primă din produsele risipite și să le vindem companiilor mari”, spune Caroline Cotto, directorul de operare al startup-ului.

Experții susțin că din risipa alimentară poate fi produs îngrășământ comercial, eficient pentru sol. Aceste deșeuri pot fi colectate de la restaurante, fast-food, școli etc.

În încercarea de a opri restaurantele să arunce bucatele deja pregătite care nu au fost vândute, puteți dezvolta o aplicație care are ca scop conectarea restaurantelor cu consumatorii. Astfel ca aplicația să le permită restaurantelor să anunțe când la sfârșitul zilei mai multă mâncare nu a fost vândută și din această cauză ar putea fi aruncată. Aplicația poate să-i anunțe pe voluntari, care să se mobilizeze, să vină să ia mâncarea și să o dea persoanelor care au nevoie.

Biocombustibilul este o marfă petrolieră care este obținută din deșeuri. La fel ca kerosenul, benzina sau motorina, acesta poate fi folosit pentru alimentarea utilajelor mari. Ușurința sa de producție și utilizarea pe scară largă îl fac o sursă alternativă valoroasă de combustibil în multe părți ale lumii. Puteți contacta restaurante mari, hoteluri, supermarketuri, agricultori, etc., unde știți că este posibil să irosească alimentele în mod regulat și să încheiați un acord pentru a lua deșeurile de la ei.

Centrele de colectare a deșeurilor sunt populare în multe părți ale lumii. Aici, trebuie să deschideți un centru în care consumatorii pot merge să-și prezinte produsele cu deșeuri contra unei taxe mici ca plată. Aceste deșeuri sunt apoi revândute mai departe companiilor care au nevoie de ele pentru a produce lucruri precum biocombustibil sau pentru a hrăni viermi sau animale sau pentru a fi transportate în depozitele din oraș.

Numărul de mărci de pe piață este probabil să crească în continuare, spune Nik Ingersoll, cofondator și CMO al Barnana, o companie de gustări fondată în 2012 care vinde gustări de banane deshidratate, făcute din banane învinețite, prea coapte sau imperfecte, care, de obicei sunt lăsate să putrezească pe plantațiile de banane. Acum, această companie care a salvat aproximativ 20 mln de tone de banane, a devenit una prosperă, cu o valoare de milioane de dolari.

Nuaruncapainea.ro a prezentat topul țărilor care fac cea mai mare risipă alimentară:

1. Marea Britanie aruncă 14 milioane tone de mâncare anual. În prezent, se estimează că în Marea Britanie s-ar fi putut evita 60% din risipa alimentară anuală. Deși acțiuni de combatere au dus la o reducere de 1,6 milioane de tone în producția anuală de deșeuri alimentare, în comparație cu 2007, rezultatele nu sunt încurajatoare. Studiile arată că deșeurile alimentare pot crește cu 1,1 milioane de tone până în 2025, dacă intervențiile nu continuă.

2. În Germania, 11 milioane de tone de alimente sunt aruncate în fiecare an. Cercetările în domeniu au subliniat că deșeurile alimentare sunt generate în principal de retaileri, care joacă un rol esențial între producători și consumatori. În plus, prin promoțiile din magazine consumatori sunt atrași să cumpere mai multă hrană decât au cu adevărat nevoie, fapt ce duce la crearea unei mari cantități de deșeuri alimentare casnice.

3. Olanda a emis inițiativa „Uniți împotriva deșeurilor alimentare”. Acestea vizează reducerea deșeurilor de alimente în Țările de Jos la jumătate în anul 2030, față de cifra din 2015.

4. În Franța, în fiecare an 10 milioane de tone de alimente sunt fie aruncate, fie pierdute, cu pagube de 16 miliarde de euro pe an. Deșeurile alimentare emit 15,3 milioane de tone de CO², ceea ce reprezintă 3% din emisiile totale de CO² ale țării. În anul 2017, Franța a devenit prima țară din lume care a interzis supermarketurilor să arunce sau să distrugă produsele alimentare nevândute. Astfel, îi forțează să doneze alimentele care se apropie de expirare organizațiilor de caritate și băncilor alimentare.

5. În fiecare an, populația din Polonia aruncă 9 milioane de tone de alimente. Parlamentul lucrează la o legislație ce limitează amploarea deșeurilor, urmând și alte țări din UE. În Polonia există numeroase inițiative locale care combat deșeurile alimentare. Cele mai cunoscute sunt cele 32 de bănci alimentare. Alte inițiative sunt Outlet Spożywczy, o platformă online care vinde produse alimentare aproape de sfârșitul perioadei de valabilitate, Café Kryzys din Varșovia și altele.

La nivel global, dacă risipa de alimente ar fi o țară, aceasta ar fi a treia cea mai mare țară poluantă din lume. Când alimentele se putrezesc în depozitele de deșeuri, acesta eliberează potențialul gaz de seră. Dar cea mai mare sursă de emisii provine din creșterea alimentelor; chiar dacă este compostat, deșeurile alimentare risipesc, de asemenea, îngrășământul, combustibilul și alte resurse care au ajuns la producerea acestuia. Agricultura folosește aproape jumătate din terenurile agricole și două treimi din apa sa dulce.

Citește mai departe

Ecologie

Plasticul de unică folosință va fi interzis definitiv în UE. Ce urmează

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Uniunea Europeană încearcă să lupte cu plasticul care sufocă planeta, în special oceanele. În acest sens, eurodeputații au decis ca începând cu anul 2021 să interzică comercializarea și utilizarea unor obiecte precum: paiele pentru băuturi, tacâmurile și farfuriile sau bețișoarele de urechi din plastic. Scopul Parlamentului European este de a opri fluxul continuu de poluare a mediului cu plasticul, care în cele din urmă ajung în oceane, scrie forbes.com.

Astfel de produse din plastic sunt, după cum sugerează și numele, folosite doar o dată, însă pentru descompunerea lor este nevoie de câteva secole. Potrivit Comisiei Europene, astfel de materiale plastice reprezintă 70 la sută din tot gunoiul marin.

PE LUNG

„Am adoptat cea mai ambițioasă legislație împotriva plasticului de unică folosință. Este esențial pentru a proteja mediul marin și pentru a reduce costurile pagubelor de mediu, atribuite poluării prin plastic în Europa și estimate la 22 de miliarde de euro până în 2030”, a declarat europarlamentara Frederique Ries, autoarea proiectului de lege.

Deputații europeni au mai adăugat pe lista plasticului interzis în UE și pungile sau ambalajele din plastic. Consumul altor câteva articole, pentru care încă nu există alternativă, va trebui redus de statele membre cu cel puțin 25% până în 2025. În această categorie intră cutii de burger de unică folosință, cutii de sandvişuri sau recipiente pentru fructe, legume, deserturi sau înghețate. Statele membre vor elabora planuri naționale pentru a încuraja utilizarea produselor adecvate pentru utilizare multiplă, precum și pentru reutilizarea și reciclarea acestora.

Alte articole din plastic, cum ar fi sticlele de băutură, vor fi colectate separat și reciclate în proporție de 90% până în 2025.

Deputații europeni s-au pus de acord, ca măsurile de reducere să includă și deșeurile produselor de tabac, în special a filtrelor de țigară, care conțin plastic. Ele ar urma să fie reduse cu 50% până în 2025 și cu 80% până în 2030. Un filtru de țigară poate polua între 500 și 1000 de litri de apă, în timp ce aruncat pe șosea are nevoie de până la 12 ani ca să se dezintegreze. Se clasează pe locul secund în topul celor mai mari poluanți din rândul articolelor de plastic de unică folosință.

De asemenea, statele membre ar trebui să garanteze colectarea anuală a cel putin 50% dintre uneltele de pescuit din plastic, pierdute sau abandonate, cu un obiectiv de reciclare de cel puțin 15% până în 2025. Uneltele de pescuit reprezintă 27% dintre deșeurile găsite pe plajele Europei.

Pe măsură ce cercetătorii descoperă tot mai multe mamifere marine care din greșeală înghit plasticul, rapoartele arată că cel mai mult au de suferit din cauza acestei forme de poluare anume oamenii. 

În decembrie 2017, a fost depusă o rezoluție a ONU care avea ca scop să împiedice orice material plastic să intre pe căile navigabile. La summitul G7 din Quebec din această vară, a fost prezentat un acord similar. Deși s-a concentrat pe problema mai largă a sănătății oceanelor, a făcut și un punct despre importanța reducerii utilizării materialelor plastice care, inevitabil, ajung în mare. SUA și Japonia nu s-au înscris în acest plan. China, care până acum primea din întreaga lume gunoaie pentru reciclare, deja a renunțat să accepte „gunoi străin”, pentru că nivelul de poluare din țară a devenit mult prea mare și a dus la îmbolnăvirea a mii de oameni. 

Cercetătorii din întreaga lume încearcă să găsească o alternativă a plasticului de unică folosință. Mulți spun că o soluție bună ar fi fabricarea unui plastic biodegradabil care nu ar mai fi o sursă de poluare. Totuși, spun experții, „este timpul de acțiuni, și nu vorbe”. Fără acțiuni internaționale aplicabile, coordonate, pe această temă, poluarea din plastic va produce ravagii pe planetă, care vor afecta cel mai mult generațiile viitoare.

Conform Comisiei Europene, mai bine de 80% din totalul deșeurilor marine este reprezentat de plastic. Produsele care intră sub incidența acestor interdicții reprezintă 70% din totalul deșeurilor marine. Din cauza ratei scăzute de descompunere, plasticul se acumulează în mări, oceane și pe plajele din UE și din lume. Reziduri de plastic sunt întâlnite la anumite specii marine, cum sunt broaștele țestoase de mare, focile, balenele și păsările, dar și la pești și crustacee, în consecință și în lanțul alimentar uman.

Citește mai departe

Ecologie

Ce branduri cunoscute pentru poluare sunt prezente în Moldova

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Ne place să facem cumpărături, să fim în trend și să avem șifonierele pline cu haine noi de branduri cunoscute. Vitrinele celor mai populare branduri ne ademenesc și ne trezesc lunar pofta de a cumpăra ceva nou, însă puțini sunt cei care se întreabă cum funcționează această industrie, ce se întâmplă cu hainele ce nu au fost cumpărate și cât de eco-friendly sunt aceste branduri prezente și în Republica Moldova. 

Fenomenul fast fashion (moda rapidă) este tot mai răspândit în ultimii ani. Marele magazine schimbă în fiecare săptămână colecțiile de haine, iar noi ajungem să cumpărăm tot mai multe articole vestimentare, ieftine ca niciodată. Jurnalista de mediu Lucy Siegle scrie în noua sa carte „To Die For” (Să mori pentru) că acest fenomen ar putea să ne coste mai mult decât ne putem imagina.

PE LUNG

În ultimul deceniu cumpărăm mai repede, mai ieftin și mai mult. Șifonierele sunt pline, dar totuși nu găsim mereu combinația perfectă. Dacă este să facem ordine printre haine vom observa că  sunt doar câteva articole vestimentare pe care le purtăm, iar restul adună doar praf, pentru că au fost cumpărate sub influența impulsului că e trend și accesibil.

Terranova, DeFacto, LcWaikiki, Espirt, Mango, H&M, Zara, Kevin Clain sunt doar câteva branduri care au reușit să îmbrace o mare parte din moldoveni. Raportul calitate – preț este cel care ne atrage cel mai mult. Astfel, ajungem să dăm pentru îmbrăcăminte cel puțin 11% din venitul nostru anual și să adunăm peste 10kg de haine. Dar lucrul cu adevărat alarmant este că aproape aceeași cantitate de haine pe care o cumpărăm va fi aruncată prematur în coșul de gunoi.

Statistice internaționale arată că numărul hainelor a crescut de cel puțin patru ori comparativ cu ultimele patru decenii. Relațiile noastre cu hainele și moda au început să se schimbe la mijlocul anilor ’80. Dacă înainte oamenii cumpărau doar câteva haine scumpe, de calitate de care aveau grijă să nu le murdărească, acum am ajuns să cumpărăm multe piese vestimentare, iar în cazul în care le murdărim sau le rupem, preferăm să le aruncăm în coșul de gunoi. „Asta pentru că moda a devenit atât de ieftină, încât uneori se transformă în gunoi”, spune Lucy Siegle.

Și reprezentanții Greenpeace-ului atrag atenția asupra consumului exagerat de haine, cauzat de înnoirea programată a colecțiilor. „Dacă am vorbi de sezoane, probabil un an ar avea zeci de anotimpuri din prisma marilor producători de haine”, susține un reprezentant Greenpeace. Mai mult, pentru a nu devaloriza hainele ce nu au fost cumpărate, unele companii preferă să le arunce, dar să nu vândă la un preț mult prea mic.  

Moda rapidă a devenit un standard al industriei, iar hainele sunt produse în loturi mici și cu o viteză amețitoare. Brandurile cunoscute și-au deschis fabrici în țările slab dezvoltate și au început să producă haine în masă. Aceste fabrici au devenit sinonime cu salarii mici și exploatatoare. Adesea, un lucrător de îmbrăcăminte va trebui să lucreze zilnic câte 15 ore, pentru care va primi 1 dolar.

Mai mult, hainele pe care le purtăm au o legătură directă cu poluarea devastatoare a aerului și a apelor. Recent, s-a demonstrat că există o legătură între activitatea companiilor H&M și Zara și poluarea devastatoare din Asia. Hainele pe care mulți europeni le cumpără și le poartă cu plăcere sunt făcute din materiale care provin din fabrici care aruncă apa netratată și toxică direct în fluvii și în râuri. Anchetatorii care au vizitat aceste fabrici și-au dat seama imediat că ceva nu e deloc în regulă. Testele de calitate a apei și discuțiile cu localnicii au confirmat aceste suspiciuni. Aceste fabrici distrug mediul și comunitățile locale. Și cel mai rău e că nimic nu se face pentru a evita acesta pagube deși brandurile ar putea cere ca fabricile de viscoză să folosească tehnologii curate de producție. Viscoza este o fibră obținută din plante. Aceasta a devenit tot mai populară ca alternativă la bumbac sau la produsele sintetice. De multe ori e vândută ca alternativă mai ecologică – și ar putea fi. Dar viscoza pe care o cumpără H&M și Zara numai ecologică nu este. E rezultatului unui proces chimic foarte dur, fără control real ecologic. Asta înseamnă că în timpul procesului de fabricare se degajă gaze toxice și substanțe chimice periculoase, la niveluri care depășesc cu mult pe cele recomandate, relatează The Guardian

Circa 80 miliarde de haine sunt produse în fiecare an în întreaga lume, echivalentul a 11 articole vestimentare noi pentru fiecare om de pe planetă. Deși aparent aceste articole conțin cantități mici de substanțe toxice, consumul crescut de haine duce la răspândirea unor cantități înspăimântătorare de substanțe toxice în toată lumea.

De asemenea, fenomenul „fast fashion” are un cost de mediu extrem de ridicat! O producție mai mare de haine înseamnă un consum crescut de apă și de substanțe chimice. De exemplu, pentru fabricarea unei tone de haine se consumă 200 tone de apă, iar pentru vopsirea hainelor se folosesc peste 10.000 de tipuri de vopsele chimice.

Un exemplu care ne arată cât de mult aceste fabrici pot polua apele este râul Citarum din Indonezia. Presa internațională la numit cel mai murdar râu din lume”. Fotograful Iqbal Kusumadirezza a documentat „viața poluată” a acestui râu. Potrivit lui, degradarea râului Citarum a fost cauzată, în principal, de înmulțirea fabricilor de textile de pe malul râului în anii 1980, când deșeurile lichide de la cele trei sute de clădiri au început să fie deversate în râu. Doar o cincime dintre fabrici aveau sisteme de gestionare corectă a deșeurilor. Acest lucru i-a încurajat și pe locuitori să trateze râul ca pe un tomberon. Astfel, acestea au devenit o lovitură dureroasă nu doar pentru Indonezia, dar pentru noi toți și mediu.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Lifestyle41 de minute în urmă

Cum au reacționat brandurile moldovenești și alții la banana lipită de perete

PE SCURT Acum o săptămână, o banană dintr-un magazin a fost lipită cu bandă adezivă și apoi a fost vândută cu...

Cultură3 ore în urmă

Marie Fredriksson, solista formației Roxette, a murit după o luptă îndelungată cu cancerul

PE SCURT Cântăreața suedeză Marie Fredriksson, solista formației Roxette, a murit luni, la vârsta de 61 de ani, după o...

Ecologie3 ore în urmă

Ce soluții au găsit unele companii împotriva risipei alimentare

PE SCURT Tot mai multe companii au început să se gândească la modul în care se fabrică unele produse alimentare...

Politică5 ore în urmă

La ce ne putem aștepta de la partidul lui Mark Tkaciuk și Iurie Muntean

PE SCURT Pe scena politică din Republica Moldova a avut loc lansarea unei noi formațiuni politice – „Partidul Acțiunii Comune...

Social24 de ore în urmă

În închisoare, ca acasă. Cum funcționează un penitenciar cu securitate redusă din Norvegia

PE SCURT Rata de recidivă în Republica Moldova este peste 50%, ceea ce înseamnă că fiecare al doilea fost deținut...

EcologieO zi în urmă

Plasticul de unică folosință va fi interzis definitiv în UE. Ce urmează

PE SCURT Uniunea Europeană încearcă să lupte cu plasticul care sufocă planeta, în special oceanele. În acest sens, eurodeputații au...

EconomieO zi în urmă

Cum să calculezi ce impozite ți se rețin lunar? Explicăm

PE SCURT Sondajul S&P Global FinLit Survey arată că Republica Moldova ocupă locul 117 din 143 de statele lumii la...

Advertisement

Politică

Justiție6 zile în urmă

4 ani la închisoare și o conferință de presă. Pe scurt, despre situația lui Vlad Filat

PE SCURT Condamnat la nouă ani de detenție, fostul premier Vlad Filat  a fost eliberat condiționat, înainte de termen. Eliberarea...

PoliticăO săptămână în urmă

Cum a fost discutată pe Facebook eliberarea condiționată a lui Vlad Filat

PE SCURT Fostul prim-ministru Vlad Filat, condamnat la nouă ani de detenție, a fost eliberat astăzi, înainte de termen din...

Cultură2 săptămâni în urmă

Despre mărul roșu și câinele cu două boturi. Poeții vorbesc despre situația politică din țară

PE SCURT S-au adunat poeții la „Poezie Politică” unde și-au exprimat, prin intermediul operelor lor, dar și al altor autori,...

Politică2 săptămâni în urmă

Câte instituții publice mai sunt conduse de exponenți numiți de Partidul Democrat

PE SCURT De la plecarea PDM de la guvernare a trecut aproape șase luni, iar Republica Moldova este deja la...

Politică2 săptămâni în urmă

De ce vrea premierul Chicu să transforme Moldova „într-un șantier imens” și cât ar costa asta

PE SCURT Fostul ministru al finanțelor, actualul prim-ministru, Ion Chicu, a fost unul dintre cei care au contrasemnat decizia Guvernului...

Politică3 săptămâni în urmă

10 ani de la moartea lui Serghei Magnițki/ Șansele ca Legea Magnițki să fie adoptată în Moldova

PE SCURT Numele lui a devenit sinonim  cu combaterea corupției și abuzurilor asupra drepturilor omului. Moartea lui a generat o lege nouă...

Politică3 săptămâni în urmă

6 neadevăruri cu care Plahotniuc a spart tăcerea

PE SCURT După câteva luni de tăcere, fostul lider al PDM a reușit iarăși să dea temă de discuții publicând...

Advertisement

Opinii

decembrie 2019
L Ma Mi J V S D
« nov.    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031