Connect with us
"
"

Politică

Consilierii municipali cer demisia lui Ruslan Codreanu și a lui Nistor Grozavu

Publicat

pe

PE SCURT

Consiliul Municipal Chișinău a aprobat o declarație în care a acordat un vot de neîncredere primarului interimar Ruslan Codreanu și viceprimarului Nistor Grozavu. Consilierii au solicitat ca cei doi să își prezinte demisia. Anunțul a fost făcut pe o rețea de socializare de către deputatul socialist Ion Ceban.

PE LUNG

Consiliul Municipal Chișinău a convocat astăzi, 15 iunie, o ședință pentru a-l demite pe primarul interimar. În cadrul ședinței, consilierii au aprobat o declaraţie în care au acordat votul de neîncredere primarului interimar Chişinău, Ruslan Codreanu şi viceprimarului Nistor Grozavu şi au solicitat ca aceştia să îşi prezinte demisia.

La scurt timp după ședință, Ruslan Codreanu a scris pe  o rețea de socializare că „nu voi răspunde nici provocărilor unora de a crea și mai mare haos în oraș. Până la alegerile locale îmi voi duce la capăt proiectele inițiate. Toată lumea trebuie să urmărească un obiectiv comun – de a dezvolta orașul și a privi spre viitor. Orașul are nevoie de lucru, dragi colegi! Lucru, nu speculații”.

Amintim că după reținerea lui Dorin Chirtoacă, locul i-a fost ocupat de către viceprimarul Nistor Grozavu. Însă, la scurt timp, pe data de 6 noiembrie 2017, Grozavu a anunțat că se retrage din funcție. Totodată, el a anunțat și despre numirea Silviei Radu în calitate de primar interimar, iar Ruslan Codreanu, consilier municipal al PPEM, a fost numit la funcția de viceprimar.

După alegerile locale din iunie 2018, când Curtea Supremă de Justiție nu a validat alegerile, Ruslan Codreanu a ocupat funcția de primar interimar.

Politică

COVID-19 în regiunea transnistreană / Autoritățile separatiste vor achita compensații de 23 euro antreprenorilor

Publicat

pe

PE SCURT

În săptămâna trecută în regiunea transnistreană a fost prelungită starea de urgență, un bebeluș a fost testat pozitiv la COVID-19 și feribotul care leagă malul drept de malul stâng al Nistrului va circula mai des.

Așa-zisele autorități transnistrene au anunțat că în jur de 450 de întreprinzători individuali urmează să primească compensații financiare pentru că nu au funcționat în luna martie și aprilie. Acești agenți economici vor primi, în medie, o sumă de până la 25 de euro.

De asemenea, săptămâna nu a trecut fără ca autoritățile de la Chișinău să primească încă o porție mare de acuzații. În șapte puncte, citește ce s-a întâmplat săptămâna trecută în regiunea din stânga Nistrului.

PE LUNG

  1. Starea de urgență din regiunea transnistreană a fost prelungită până pe 15 iunie. Perioada stării de urgență în regiune a început pe 17 martie și este a doua oară când este prelungită.
  2. Săptămâna trecută au fost identificate 23 de cazuri noi de infecție din internatul psihoneurologic de la Bender: 21 dunt beneficiari, iar 2 angajați. În internat au fost înregistrate peste 160 de persoane infectate cu COVID-19.
  3. O fetiță de numai 11 luni a fost ieri testată pozitiv la COVID-19 în regiunea transnistreană. În total, în regiune sunt 989 de cazuri de infecție cu COVID-19, dintre care 566 persoane au fost tratate, iar 38 au decedat.
  4. Săptămâna trecută am scris despre faptul că se formau cozi pentru feribotul ce leagă partea moldovenească de satele din stânga Nistrului. Din cauza restricțiilor de circulație impuse de așa zisele structuri de la Tiraspol, satele situate în stânga Nistrului sunt practic inaccesibile pe cale terestră, astfel locuitorii și agenții economici din zonă fiind nevoiți să traverseze pe malul drept al Nistrului cu feribotul.

    Prin urmare, Î.S. Bacul Molovata va efectua curse zilnice suplimentare pentru a satisface necesitățile populației și agenților economici din platoul Cocieri. Din 29 mai, prima cursă a feribotului este efectuată la ora 6.00 din satul Molovata Nouă spre Molovata și la 6.45 retur. Ultima cursă, spre Molovata Nouă, este efectuată la ora 20.00.
  5. În jur de 450 de întreprinzători individuali din Dubăsari urmează să primească compensații financiare din partea așa-ziselor autorități transnistrene, anunță așa-zisele autorități transnistrene ale orașului Dubăsari (după războiul de pe Nistru, administrația orașului Dubăsari este deținută de separatiști, iar administrația raională de autoritățile moldovenești). Suma totală destinată compensațiilor este de 182 500 ruble transnistrene (aprox. 10 140 euro). Dacă împărțim suma totală destinată pentru cele 450 de întreprinderi, reiese că fiecare întreprindere va primi aproximativ 23 de euro pentru două luni în care și-au sistat activitatea.

    Pe 29 mai a avut loc o ședință a subgrupului de lucru pe probleme bancare. Experții de la Chișinău au dat asigurări că în privința agenților economici și a clienților bancari din regiunea transnistreană nu se aplică abordări discriminatorii sau exagerate și orice agent economic din regiunea transnistreană își poate face cont într-o bancă din Republica Moldova. Tot aici partea moldovenească a specificat că multiple probleme existente în regiune (de exemplu, imposibilitatea de a scoate bani de pe cardurile internaționale din băncile și bancomatele transnistrene) pot fi soluționate rapid, prin reluarea circulației leului moldovenesc în calitate de mijloc de plată în numerar, așa cum s-a convenit prin Protocolul din 05 iulie 1995, semnat în procesul de negocieri. Așa-zisul minister al afacerilor externe a declarat că abordarea Moldovei față de locuitorii din regiunea transnistreană dobândește un context inuman. 

POLITICĂ

6. Săptămâna aceasta, partea transnistreană a fost generoasă față de autoritățile de la Chișinău la capitolul acuzații. Agenția de presă PMR Novosti scrie că autoritățile de la Chișinău a blocat semnarea a 11 rapoarte despre situația din Zona de Securitate. Partea moldovenească nu a publicat niciun comunicat care să facă referire exact la acestă acuzație, însă a declarat încă o dată că solicită eliminarea posturilor și barierelor instalate ilegal în Zona de Securitate, dar și deblocarea activității observatorilor militari din cadrul Forțelor Mixte de Pacificare.

7. O altă acuzație la adresa Chișinăului se referă la faptul că vicepremiera pe Reintegrare, Cristina Lescnic, nu ar dori să ajute repatrierea locuitorilor regiunii separatiste și ar pune piedici regiunii transnistrene. Biroul Politici de Reintegrare a avut o replică clară și destinată cetățenilor Republicii Moldova cu domiciliul în stânga Nistrului că autoritățile publice legale ale Republicii Moldova sunt singurele în drept să negocieze cu autoritățile statelor străine organizarea transportului internațional de pasageri.

De asemenea, Biroul Politici de Reintegrare atenționează cetățenii să nu se lase induși în eroare și să se informeze doar din surse oficiale ale Republicii Moldova (misiunile diplomatice acreditate ale Republicii Moldova peste hotare, precum și alte instituții de stat), atunci când apare necesitatea de repatriere în regiune.

Citește mai departe

Politică

COVID-19 în regiunea transnistreană. Tiraspolul atacă Chișinăul: „Deficit de conștiință și rațiune”

Publicat

pe

PE SCURT

  • Așa-zisele autorități din regiunea transnistreană redeschid treptat afacerile și instituțiile.
  • 143 de beneficiari și angajați ai internatului psihoneurologic din Bender se tratează de COVID-19, iar un beneficiar se află în stare gravă.
  • Feribotul rămâne singura cale de acces pentru locuitorii satelor Cocieri, Molovata Noua, Corjova.
  • Așa-zisul minister al afacerilor externe al regiunii transnistrene vine cu atacuri la vicepremiera Cristina Lesnic și autoritățile de la Chișinău.

PE LUNG

SOCIAL

1. Angajații întreprinderilor comerciale și cei din sfera serviciilor vor fi testați selectiv pentru coronavirus. În caz de refuz, unitatea comercială va fi închisă. În așa mod așa-zisele autorități din regiunea transnistreană vor să pună în aplicare măsuri sporite de control a respectării carantinei de către agenții economici. De astăzi, au fost deschise birourile notariale și agențiile imobiliare. De mâine se vor deschide secția de pașapoarte și secția de calificare a conducătorilor auto. De pe 28 mai se vor redeschide saloanele de frumusețe. Acestea vor funcționa conform următoarelor reguli: într-o încăpere să nu se afle mai mult de 20 de persoane (10 clienți) și fiecare angajat – client să lucreze într-un perimetru de 12 metri pătrați.

2. Beneficiarii și angajații internatului psihoneurologic din Bender sunt tratați în spitalele din Bender, din Tiraspol și din Slobozia. Au fost înregistrate 143 de cazuri de infecție cu COVID-19, dintre care 14 sunt angajați ai instituției.

Unul dintre beneficiari în vârstă de 68 de ani se află în stare gravă, fiind internat de vineri în secția de terapie intensivă. Restul persoanelor au starea de sănătate medie și satisfăcătoare. Pe lângă tratamentul specific, toată lumea este supusă terapiei antivirale și antibacteriene. Focarul din internatul psihoneurologic a fost depistat pe 11 mai. De la începutul epidemiei, au fost înregistrate 878 de cazuri de infecție cu COVID-19 în regiunea transnistreană. 484 de pacienți au fost tratați, iar 35 au murit.

3. După ce a fost blocată „frontiera administrativă” de pe Nistru și au fost instalate blocaje ilegale în Zona de Securitate, feribotul rămâne singura cale de acces pentru locuitorii satelor Cocieri, Molovata Noua, Corjova.

După ce a fost blocată frontiera administrativă de pe Nistru și au fost instalate blocaje ilegale în Zona de Securitate, feribotul rămâne singura cale de acces pentru locuitorii satelor Cocieri, Molovata Noua, Corjova.****Iată cât de solicitat este feribotul în ultimele 2 luni. Video Alexei Guritenco

Geplaatst door Pavel Cazacu op Vrijdag 22 mei 2020

POLITICĂ

1. Pe 21 mai la Bender a avut loc ședința Comisiei Unificate de Control. Subiectele principale au fost: impedimentele de circulație create de Tiraspol în Zona de Securitate prin instalarea ilegală a posturilor grănicerești și barierelor în jurul localităților aflate sub jurisdicția autorităților constituționale și blocarea activității observatorilor militari din cadrul Forțelor Mixte de Pacificare.

Apoi, pe 22 mai a avut loc o întâlnire a grupului de lucru pe probleme vamale. Subiectele puse în discuție vizează importul și vămuirea bunurilor și serviciilor, bunurile interzise în Republica Moldova, condițiile de aplicare a regulilor TIR în privința tranzitului prin regiunea transnistreană. Pe ordinea de zi a ședinței au mai figurat anularea taxelor de vinietă pentru posesorii mijloacelor de transport și cetățenilor Republicii Moldova, care traversează regiunea transnistreană și altele.

2. Agenția de presă din regiunea transnistreană PMR Novosti a publicat două articole săptămâna trecută în care atacă Chișinăul. „Deficit de conștiință și rațiune. De ce reprezentantul Republicii Moldova umflă conflictul” – așa sună titlul unui articol în care este atacată vicepremiera Cristina Lesnic. „Toată deșertăciunea și absurditatea poziției oficialului moldovean Cristina Lesnic, construită pe duble standarde, este evidentă. Astfel de acțiuni imitative primitive pentru a inventa probleme din nimic creează tensiune suplimentară în procesul de soluționare și discreditează Chișinăul ca participant stabil și responsabil la procesul de negociere”, a declarat așa-zisul minister al afacerilor externe al regiunii transnistrene.

Mai mult, așa-zisele autorități din regiune califică solicitările autorităților de la Chișinău de a scoate posturile ilegale în Zona de Securitate drept „isterie”.

Cel de-al doilea text publicat de PMR Novosti spune că reprezentanții regiunii transnistrene a făcut o evaluare juridică dură a „acțiunilor anti-umane ale Moldovei” și că „poziția autorităților moldovenești în perioada pandemiei a dus la încălcarea în masă a drepturilor locuitorilor regiunii transnistrene”.

Citește mai departe

Politică

De la nostalgie până la tușonkă și hrișcă. Timpuri, pandemie și elite politice

Publicat

pe

De către

COVID-19 a bulversat întreaga lume, ne-a închis hotarele, ne-a limitat drepturile, ne-a blocat accesul și ne-a îndemnat să stăm acasă. Timp în care unii au reușit să fie nostalgici după timpurile de înainte, alții au continuat să-și apere drepturile și să încerce să dea o mână de ajutor celor care nu se descurcă singuri, iar alții au răscolit prin istorie, ca să descopere ce trebuie să facem pentru a nu greși. Despre nostalgie, politică, politici, propagandă și timp, am discutat cu istoricul Virgil Pâslariuc, care a participat săptămâna trecută la o dezbatere online organizată de cei de la Europa Liberă

Cum vedeți situația de acum, legată de pandemie, cu privire la deciziile luate de către autorități și dacă ați putea compara această criză cu o perioadă relativ similară de înainte?

 Deciziile, mai mult sau mai puţin sincronizate şi similare ale guvernelor, au fost determinate de evoluţia epidemiologică din ultimele decenii şi de conştientizarea riscurilor din partea societăţii. Izolarea, ca formă de combatere a pericolului epidemiologic, a fost determinată de experienţa noastră socială, fiindcă nu este prima pandemie din istorie şi, putem spune cu certitudine, nici ultima. Amintim doar cele mai cunoscute: Marea Ciumă din 1347-1351 şi Gripa spaniolă din 1918-1919.  

 De câte ori a funcționat limitarea drepturilor fundamentale ale omului la soluționarea anumitor probleme economice/politice?

 Deoarece este vorba despre o situaţie de criză, care necesită instrumente suplimentare pentru gestionarea ei, guvernele pot adopta, conform legislaţiei, anumite măsuri care restricţionează funcţionarea „normală” a unor instituţii ale statului, instituind „stare de urgenţă”. De asemenea, acest mecanism prevede, la caz de necesitate, restricţionarea sau chiar suspendarea unor drepturi şi libertăţi garantate de Constituţie. Totul se face de dragul eficientizării activităţii autorităţilor şi poartă un caracter temporar. Evident, în cazul în care aceste măsuri extraordinare duc la soluţionarea problemelor, starea de urgenţă este justificată. Însă o problemă care se discută activ în spaţiul public este că unele regimuri vor tinde să permanentizeze această stare de urgenţă şi după criză, fapt care ar duce la reculul democraţiei. Mai ales că au fost precedente în istorie, să ne amintim aici doar de faptul că aşa a procedat Hitler la 1933, după ce a preluat puterea în Germania.

 În era când avem tot mai mult acces la informație, cât de bine știm să deosebim fake news-urile și să nu cădem în plasa propagandei?

 Faptul că avem acces la internet, nu înseamnă că suntem mai bine informaţi. Mai mult ca atât, abundenţa de informaţii este chiar o formă de dezinformare în masă, de manipulare, fiindcă în loc să îmbunătăţească înţelegerea noastră a lumii înconjurătoare, a realităţii, face ca această imagine să fie mai neclară şi nesigură. Iar aceasta adânceşte starea de anxietate, nelinişte şi frică generalizată ce domneşte în societate şi perpetuează criza. Mult rău aduce propaganda deliberată a unor ştiri false.

Propaganda nu este doar o minciună. Este mult mai complexă, de aceea este şi mai periculoasă. Ea se bazează pe o selecţie a faptelor, pe fapte rupte din context, care sunt apoi recontextualizate.

Ca să observi şi să dejoci propaganda, trebuie să ai abilităţi formate. De aceea, cel mai bun „vaccin” contra fake-news-urilor şi propagandei este educaţia. Cu cât omul este mai educat, cu atât este mai bine pregătit să trieze corect informaţiile și să fie mai imun la manipulări. Iată de ce, în ziua de azi, educaţia este atât de importantă, iată de ce în ea se investeşte enorm. Nu voi exagera dacă voi spune că anume de educaţie va depinde evoluţia democraţiei şi libertăţilor noastre.  

La dezbaterea de săptămâna trecută la Europa Liberă vorbeați despre elite și marile puteri care s-ar putea folosi de această perioadă de instabilitate. Puteți să dezvoltați și explicați mai mult această idee? La ce anume vă refereați?

Dacă aţi observat, în primele zile şi săptămâni ale crizei primeam informaţii contradictorii despre natura virusului, fapt care agrava panica în rândul populaţiei. Mai mult, mari actori internaţionali utilizau metode sofisticate de propagandă şi dezinformare în masă, cu scopul expres de a adânci criza, nu de a ieşi din ea. Cât înseamnă numai faimoasele sperietori, demne de obscurantismul medieval cu antenele 5G, vaccinele cu microcipuri sau cu „globaliştii satanişti” care ar fi inventat virusul apocaliptic, pentru a distruge omenirea! Cu regret, aceste idei năstruşnice sunt propagate şi de unii lideri de opinie din Republica Moldova. Dar pentru mine personal, mult mai îngrijorător a fost faptul că la noi, comunitatea academică, în loc să combată aceste falsuri şi să se implice activ în informarea corectă a populaţiei despre starea lucrurilor, să explice din punct de vedere ştiinţific natura şi evoluţia epidemiei şi să contribuie la elaborarea şi implementarea măsurilor de depăşire a crizei, a ales fie să stea deoparte, fie să se preocupe de succesiunea la conducerea Academiei! Dar ce să mai vorbim de Academie, dacă guvernarea noastră a fost mai mult interesată de problema perpetuării la putere, decât de combaterea epidemiei…

 Moldova.org lucrează la o serie de materiale despre URSS, în care încercăm să le explicăm tinerilor de acum ce a fost de fapt colhozul, cum a fost educația, ce însemna libertate și adevăr atunci, în perioada sovietică. În timpul documentării ne-am ciocnit de foarte mulți oameni nostalgici, care spuneau că atunci a fost mai bine și parcă au dat uitării ororile prin care au trecut. După părerea dvs. de unde pornește acest sentiment, acest devotament unui trecut pe alocuri foarte dureros și ce putem face cu această nostalgie pe care bunicii și părinții o transmit și copiilor lor?

Nostalgia este un sentiment oarecum natural, este dorul faţă de un trecut imaginat. Atât la nivel individual, cât şi la cel de grup, reconstruirea trecutului în funcţie de experienţa proprie este una din strategiile identitare consacrate. Noi ne (re)construim trecutul în funcţie de valorile la care suntem ataşaţi, iar prin acest trecut imaginat, ne (re)găsim locul în lume. Astfel, memoria colectivă există sub forma unor istorii, unor naraţiuni care ne dau sens existenţei noastre şi ne deosebesc ca fiinţe umane şi sociale. Şi încă un lucru, memoria colectivă se reproduce, se transmite din generaţie în generaţie tocmai fiindcă este un mecanism de formare şi forjare identitară. Memoria colectivă este subiectivă, ea se deosebeşte de Istoria academică, cea care se (re)scrie în conformitate cu nişte rigori ştiinţifice, dar şi faţă de discursul ideologic, care are obiective politice, de legitimare a puterii prin instrumentalizarea trecutului. De aceea, memoria colectivă este adeseori selectivă, fiindcă omul, dar şi grupul, este mai degrabă dispus să reţină momentele importante din viaţă, inclusiv experienţele negative.

Unul din paradoxurile observate de specialişti constă în faptul că nostalgia poate însemna şi „dorul” după perioadele nefaste, impregnate de experienţe negative, dar care s-au imprimat adânc în memoria individului sau colectivităţii.

Iată de ce, oamenii în etate, pot fi mai „nostalgici” pentru vremurile de restrişte, dificile, pline de lipsuri şi suferinţe, dar care au coincis cu tinereţea lor, perioade în care au fost mai activi şi plini de viaţă. La un moment dat, memoria obnubilează elementele negative ale vieţii şi le reţine selectiv, doar pe cele pozitive. De aceea, uneori trebuie să fim mai înţelegători cu bunicii noştri, tocmai din aceste considerente. Şi, evident, trebuie să fim intransigenţi cu politicienii care se folosesc de nostalgii pentru a manipula oamenii. 

De ce cetățenii RM sunt tot mai dezinteresați de politic, de alegeri? Ce a dus la apatia asta? mai ales după ce PCUS în perioada URSS obliga cetățenii să participe la vot? Și unii dintre ei chiar și azi simt un fel de datorie față de stat, dezvoltată în perioada URSS?

 Nu doar cetăţenii Republicii Moldova. Rata de participare la scrutinele electorale este în scădere peste tot în lume. Şi aici există multiple explicaţii, dezamăgirea faţă de politicieni şi politică în general, apatia faţă de treburile publice sau pur şi simplu ignoranţa. În cazul Republicii Moldova este vorba şi de plecarea a unui mare număr de alegători din ţară, chiar dacă avem de-a face cu un paradox – numărul locuitorilor scade în proporţii catastrofale, dar numărul alegătorilor pe lista CEC este în creştere an de an! Cetăţeanul trebuie să înţeleagă că viaţa lui spre bine sau spre rău depinde anume de această alegere, de oamenii pe care-i aduce în politică prin votul său sau prin lipsa votului său. Vorba americanilor: „Oamenii politici proşti sunt aleşi de electoratul deştept, care nu participă la alegeri”.  

Am văzut cât de mult ne-a ajutat UE înainte, dar și acum, în perioada pandemiei. Am văzut ajutorul din partea României și, cu toate acestea, am văzut și cum au fost primiți și petrecuți de către unele autorități medicii români. Mulți continuă să vină cu discursuri antieuropene, care este scopul acestora și cât de reală este această antipatie, atâta timp cât acceptă cu brațele deschise banii europeni?

Sunt poziţionări politice, iar acest tip de discurs are menirea să deservească un anumit segment de electorat, care are preferinţe (geo)politice ferme şi ostile Occidentului şi valorilor occidentale. În mare parte acest electorat este tributarul propagandei ruseşti, care timp de 30 de ani şi-a păstrat prezenţa în spaţiul mediatic din Republica Moldova, iar în ultimii ani lucrează la turaţii maxime. Politicienii care proliferează asemenea mesaje, se comportă ca adevăraţi agenţi de influenţă ai Federaţiei Ruse şi nici nu ascund acest lucru. Singurul lucru pe care-l ascund şi-l neagă este finanţarea lor din partea Rusiei, deoarece asemenea finanţare este ilegală. Vor putea ascunde şi nega doar până la venirea unui procuror independent.

În contextul în care globalizarea ia amploare, de ce trebuie tinerii de astăzi să știe istoria? 

Tocmai de ce a trebuit să o ştie şi tinerii din generaţiile precedente, fiindcă istoria este depozitarul memoriei experienţei noastre ca societate. Nu poţi inventa în fiecare zi bicicleta. Noi trăim din experienţa şi munca generaţiilor anterioare. Aşa cum spunea un gânditor medieval: „Noi suntem nişte pitici, căţăraţi pe umerii unor giganţi (se referea la filosofii antichităţii), dar tocmai din această cauză vedem mai departe decât ei”. Noi pur şi simplu nu putem exista fără cunoaşterea trecutului, nici la nivel individual, nici la cel comunitar. Bine, putem, dar va trebui să irosim o viaţă pentru a inventa bicicleta. Mai bine să o folosim pentru experienţele (şi greşelile) proprii!

Dacă ați putea face o comparație a clasei politice de astăzi cu una din trecut, care ar fi aceasta? Și care ar fi punctele comune dintre acestea?

Este o întrebare extrem de complexă şi mi-ar fi dificil să mă încadrez în spaţiul acordat unui interviu. Pot spune doar că nici o societate nu poate funcţiona fără elite, ele au existat în toate timpurile şi toate ţările şi vor exista în viitor. Cel puţin, nu cunoaştem societăţii în care ele nu au existat (comunismul primitiv este un mit la fel de primitiv). Deoarece elitele erau mereu responsabile de actul de guvernare, succesul sau colapsul unor state şi civilizaţii, adesea era determinat de calitatea elitelor. În Republica Moldova, aşa cum ştim cu toţii, s-a creat un regim, numit fie hibrid, fie oligarhic, fie cleptocratic în care rolul elitelor politice este unul determinant. Sistemul cleptocratic este o simbioză dintre business şi politică. Mai bine zis, politica se face prin metodele businessului, unde totul se vinde şi se cumpără, inclusiv politicienii şi votul (hrişca şi tuşonka).

Noi adesea personalizăm regimul – Voronin, Plahotniuc, Dodon – , dar esenţa sistemului îl constituie acele grupuri restrânse de oameni, care controlează diverse domenii de activitate din stat. Aceste grupuri privesc politica, nu atât ca pe un domeniu de administrare a statului pentru binele societăţii, a oamenilor, dar mai ales ca pe o sursă de venit şi îmbogăţire, adică pentru satisfacerea propriilor interese. Acest sistem s-a plămădit încă de la începuturile statului Republica Moldova (nu la 1359 mă refer!), în urma redistribuirii (pri(h)vatizării) patrimoniului public, s-a maturizat pe timpul lui Voronin şi a ajuns la apogeu (sau la paroxie, dacă doriţi) pe timpul lui Filat şi Plahotniuc, fiind preluat astăzi de Dodon. Elitele sunt esenţa acestui sistem şi ele sunt extrem de adaptive. De aceea, vedem oamenii din jurul lui Voronin, care fără remuşcări l-au abandonat şi au trecut la Plahotniuc, ca apoi să treacă la Dodon. De aceea, singura modalitate de ieşire din acest sistem corupt este schimbarea elitelor pe cale democratică, prin alegeri libere şi corecte, care să aducă în politică oameni noi, integri şi eliberarea instituţiilor statului, începând cu Preşedinţia.

Care este cea mai mare greșeală a acestor timpuri? Ce ar putea urma?

Timpurile nu fac greşeli. Le fac oamenii. Vor urma timpuri noi, cu siguranţă. Iar cât de bune vor fi ele, depinde tot de noi, de oameni.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Politică4 ore în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană / Autoritățile separatiste vor achita compensații de 23 euro antreprenorilor

PE SCURT În săptămâna trecută în regiunea transnistreană a fost prelungită starea de urgență, un bebeluș a fost testat pozitiv...

Social5 ore în urmă

Deșeurile generate de pandemie – o nouă problemă ecologică la care Moldova nu are soluții

PE SCURT  Imaginea în care un activist ține pe un suport mai multe măști colectate din apele ce înconjoară insulele...

Social9 ore în urmă

1 iunie 2020. COVID-19, PE SCURT: 109 cazuri noi și zece decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

CulturăO zi în urmă

Festivalul Mai Dulce anulat, dar alături de fanii deserturilor. 5 rețete pe care ai vrea să le încerci

PE SCURT Din cauza pandemiei de coronavirus și a restricțiilor, festivalul Mai Dulce a fost anulat. Însă organizatorii nu s-au...

LifestyleO zi în urmă

6 cartiere post-comuniste superbe, unde ai vrea să locuiești

PE SCURT În vremea comunismului, blocurile erau simboluri ale politicii locative egalitare. Iar mai târziu au devenit un simbol al...

CulturăO zi în urmă

Câte o librărie în fiecare sat: apariția și dispariția librăriilor Luminița în Moldova

În ambele sate ale bunicilor mei se găsesc două clădiri similare, cu ferestre mari, care în anii 70 au fost...

CulturăO zi în urmă

Recomandare Moldova.org / Dumitru Marian: Boala filmului și filmul de leac

Nu cred că e cineva cu acces la internet și cu respect față de sănătatea publică, care să nu poată...

Advertisement

Politică

PoliticăO săptămână în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Tiraspolul atacă Chișinăul: „Deficit de conștiință și rațiune”

PE SCURT Așa-zisele autorități din regiunea transnistreană redeschid treptat afacerile și instituțiile. 143 de beneficiari și angajați ai internatului psihoneurologic...

Politică2 săptămâni în urmă

De la nostalgie până la tușonkă și hrișcă. Timpuri, pandemie și elite politice

COVID-19 a bulversat întreaga lume, ne-a închis hotarele, ne-a limitat drepturile, ne-a blocat accesul și ne-a îndemnat să stăm acasă....

Politică2 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Primul caz de re-infectare, focar major în internatul din Bender și acuzații politice 

PE SCURT Săptămâna 11-17 mai a fost marcată de câteva evenimente în regiunea transnistreană și în relația dintre Chișinău-Tiraspol. Există...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană: sate blocate și ședințe ratate

PE SCURT Săptămâna trecută a fost marcată de câteva evenimente în relația Chișinăului cu regiunea transnistreană. De mâine se relaxează...

Politică4 săptămâni în urmă

COVID-19 în Transnistria. Noi acuzații la adresa Chișinăului. Despre împrumutul rusesc: „forțele pro-occidentale și pro-române controlează Curtea Constituțională”

PE SCURT Săptămâna 27 aprilie – 3 mai s-a dovedit a fi mai intensă pe linia politică Chișinău – Tiraspol....

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în Transnistria/ Autoritățile separatiste vorbesc despre „provocări existente în relațiile cu Republica Moldova”

PE SCURT După ce săptămâna trecută la Tiraspol se tiraja mesajul „Chișinăul își deghizează cinic fraudele diplomatice și birocratice prin...

Externe1 lună în urmă

Cum un oraș din Polonia a scăpat de publicitate și ce face Chișinăul

PE SCURT Jurnalistul polonez Dawid Krawczyk povestește cum orașul Nałęczów din Polonia a scăpat de publicitate și a obținut reputația...

Advertisement

Opinii

iunie 2020
L Ma Mi J V S D
« mai    
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
2930