PE SCURT
Tot mai multe companii au început să se gândească la modul în care se fabrică unele produse alimentare și să caute soluții pentru a reduce risipa de mâncare.
Ne place să vedem pe rafturile magazinelor fructe și legume perfecte, de aceleași mărimi, lucioase și parfumate. Acest lucru determină rețelele de magazine să ceară producătorilor produse de un anumit standard, iar ceea ce nu intră în parametrii impuși este aruncat în coșul de gunoi. Astfel, în UE sunt irosite anual aproximativ 88 de milioane de tone de alimente (în jur de 20% din totalul alimentelor produse), iar costurile asociate sunt estimate la 143 miliarde de euro.
PE LUNG
Alimentele se pierd sau se irosesc pe parcursul întregului lanț de aprovizionare cu alimente: la fermă, în unitățile de prelucrare și producție, în magazine, în restaurante, cantine și acasă. Risipa alimentară exercită o presiune nejustificată asupra resurselor naturale limitate și a mediului. Conform Organizației pentru Alimentație și Agricultură, aproximativ o treime din totalul alimentelor produse la nivel mondial se pierde sau se irosește; această cantitate corespunde unei suprafețe cultivate de mărimea Chinei și generează aproximativ 8% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră. Pe lângă efectele economice și de mediu semnificative, risipa alimentară are și o importantă conotație economică și socială într-o lume în care peste 800 de milioane de persoane suferă de foame – trebuie facilitată recuperarea și redistribuția surplusului alimentar, astfel încât alimentele sigure și comestibile să poată ajunge la cei care au cea mai mare nevoie de ele.
Ideea sucului presat la rece Wtrmln Wtr le-a venit fondatorilor după ce au aflat că sute de milioane de kilograme de pepene roșu au rămas pe câmpuri pentru a putrezi, deoarece fructul a fost considerat „neatractiv” pentru a fi vândut în supermarketuri. De aceea, în urmă cu șase ani, reprezentanții companiei au decis să creeze un produs care ar putea ajuta la evitarea acestor deșeuri. Jody Levy, cofondatoarea spune că această idee i-a scutit pe mai mulți producători de pepeni să nu mai trateze fructele cu tot felul de substanțe chimice, ca acestea să arate impecabil. Sucul este acum disponibil la nivel național, relatează fastcompany.com.
ReFed, o organizație care urmărește industria deșeurilor alimentare, numără cel puțin 70 de companii și organizații nonprofit care transformă risipa alimentară în produse noi. „Am observat o creștere constantă a numărului de organizații care dezvoltă produse reciclate”, spune Chris Cochran, directorul executiv al organizației. Majoritatea acestor companii au fost lansate în ultimii cinci ani. În SUA – unde americanii risipesc cu 70% mai multe alimente decât în anii 70 – risipa alimentară este responsabilă pentru aproximativ aceeași cantitate de emisii de gaze cu efect de seră ca și 37 de milioane de mașini.
Startup-urile care fabrică alimente noi din ingrediente irosite se concentrează, de obicei, pe deșeurile de la fermele și fabricile de procesare a alimentelor. Unele dintre startup-uri sunt încă în stadiu incipient și sunt vândute doar online sau în câteva magazine, dar altele, inclusiv Wtrmln Wtr, au trecut în mainstream. Companiile mari de produse alimentare, cum ar fi Tyson Foods, au lansat, de asemenea, produse noi cu ingrediente care ar fi fost aruncate în trecut.
În unele cazuri, companiile au înțeles că cel mai bine este să creeze un ingredient pe care să-l vândă altor producători și nu un produs de consum nou. Renewal Mill, o companie care a strâns 2,5 milioane de dolari la începutul anului 2019, creează o făină hrănitoare dintr-un produs secundar de la fabricarea brânzei tofu și soia. „Noi vedem că o oportunitate mai mare este să producem materia primă din produsele risipite și să le vindem companiilor mari”, spune Caroline Cotto, directorul de operare al startup-ului.
Experții susțin că din risipa alimentară poate fi produs îngrășământ comercial, eficient pentru sol. Aceste deșeuri pot fi colectate de la restaurante, fast-food, școli etc.
În încercarea de a opri restaurantele să arunce bucatele deja pregătite care nu au fost vândute, puteți dezvolta o aplicație care are ca scop conectarea restaurantelor cu consumatorii. Astfel ca aplicația să le permită restaurantelor să anunțe când la sfârșitul zilei mai multă mâncare nu a fost vândută și din această cauză ar putea fi aruncată. Aplicația poate să-i anunțe pe voluntari, care să se mobilizeze, să vină să ia mâncarea și să o dea persoanelor care au nevoie.
Biocombustibilul este o marfă petrolieră care este obținută din deșeuri. La fel ca kerosenul, benzina sau motorina, acesta poate fi folosit pentru alimentarea utilajelor mari. Ușurința sa de producție și utilizarea pe scară largă îl fac o sursă alternativă valoroasă de combustibil în multe părți ale lumii. Puteți contacta restaurante mari, hoteluri, supermarketuri, agricultori, etc., unde știți că este posibil să irosească alimentele în mod regulat și să încheiați un acord pentru a lua deșeurile de la ei.
Centrele de colectare a deșeurilor sunt populare în multe părți ale lumii. Aici, trebuie să deschideți un centru în care consumatorii pot merge să-și prezinte produsele cu deșeuri contra unei taxe mici ca plată. Aceste deșeuri sunt apoi revândute mai departe companiilor care au nevoie de ele pentru a produce lucruri precum biocombustibil sau pentru a hrăni viermi sau animale sau pentru a fi transportate în depozitele din oraș.
Numărul de mărci de pe piață este probabil să crească în continuare, spune Nik Ingersoll, cofondator și CMO al Barnana, o companie de gustări fondată în 2012 care vinde gustări de banane deshidratate, făcute din banane învinețite, prea coapte sau imperfecte, care, de obicei sunt lăsate să putrezească pe plantațiile de banane. Acum, această companie care a salvat aproximativ 20 mln de tone de banane, a devenit una prosperă, cu o valoare de milioane de dolari.
Nuaruncapainea.ro a prezentat topul țărilor care fac cea mai mare risipă alimentară:
1. Marea Britanie aruncă 14 milioane tone de mâncare anual. În prezent, se estimează că în Marea Britanie s-ar fi putut evita 60% din risipa alimentară anuală. Deși acțiuni de combatere au dus la o reducere de 1,6 milioane de tone în producția anuală de deșeuri alimentare, în comparație cu 2007, rezultatele nu sunt încurajatoare. Studiile arată că deșeurile alimentare pot crește cu 1,1 milioane de tone până în 2025, dacă intervențiile nu continuă.
2. În Germania, 11 milioane de tone de alimente sunt aruncate în fiecare an. Cercetările în domeniu au subliniat că deșeurile alimentare sunt generate în principal de retaileri, care joacă un rol esențial între producători și consumatori. În plus, prin promoțiile din magazine consumatori sunt atrași să cumpere mai multă hrană decât au cu adevărat nevoie, fapt ce duce la crearea unei mari cantități de deșeuri alimentare casnice.
3. Olanda a emis inițiativa „Uniți împotriva deșeurilor alimentare”. Acestea vizează reducerea deșeurilor de alimente în Țările de Jos la jumătate în anul 2030, față de cifra din 2015.
4. În Franța, în fiecare an 10 milioane de tone de alimente sunt fie aruncate, fie pierdute, cu pagube de 16 miliarde de euro pe an. Deșeurile alimentare emit 15,3 milioane de tone de CO², ceea ce reprezintă 3% din emisiile totale de CO² ale țării. În anul 2017, Franța a devenit prima țară din lume care a interzis supermarketurilor să arunce sau să distrugă produsele alimentare nevândute. Astfel, îi forțează să doneze alimentele care se apropie de expirare organizațiilor de caritate și băncilor alimentare.
5. În fiecare an, populația din Polonia aruncă 9 milioane de tone de alimente. Parlamentul lucrează la o legislație ce limitează amploarea deșeurilor, urmând și alte țări din UE. În Polonia există numeroase inițiative locale care combat deșeurile alimentare. Cele mai cunoscute sunt cele 32 de bănci alimentare. Alte inițiative sunt Outlet Spożywczy, o platformă online care vinde produse alimentare aproape de sfârșitul perioadei de valabilitate, Café Kryzys din Varșovia și altele.
La nivel global, dacă risipa de alimente ar fi o țară, aceasta ar fi a treia cea mai mare țară poluantă din lume. Când alimentele se putrezesc în depozitele de deșeuri, acesta eliberează potențialul gaz de seră. Dar cea mai mare sursă de emisii provine din creșterea alimentelor; chiar dacă este compostat, deșeurile alimentare risipesc, de asemenea, îngrășământul, combustibilul și alte resurse care au ajuns la producerea acestuia. Agricultura folosește aproape jumătate din terenurile agricole și două treimi din apa sa dulce.
