Connect with us

Economie

Chiril Gaburici: Investițiile în ZEL Bălți în creștere cu 24%. Salariul mediu pentru zona respectivă a fost de peste 10 mii lei

Publicat

pe

Investițiile în ZEL Bălți sunt în creștere cu 24%. Au fost create peste 8 mii de locuri de muncă. Salariul mediu pentru zona respectivă a fost de peste 10 mii lei. Aceasta se datorează politicii eficiente de atragere a investițiilor și facilităților oferite de zonele economice libere”.

Afirmația a fost făcută astăzi de Chiril Gaburici, referitor la raportul de activitate și indicatorii de performanță a Zonei Economice Libere Bălți, pentru nouă luni ale anului 2018.

Principalii indicatori ai Zonei Economice Libere Bălți, în ianuarie-septembrie 2018, au înregistrat o creștere semnificativă, comparativ cu perioada similară a anului trecut.

Volumul investițiilor atrase, în perioada de referință, a crescut cu 23,8%, înregistrând o creștere de la circa 142 milioane dolari la circa 175 milioane dolari. Totodată, volumul taxelor achitate la Bugetul de Stat a constituit 716 mii lei.

Totodată, numărul de angajați ai rezidenților a însumat 8176 de persoane, față de 5490 de persoane înregistrați în 2017, ceea ce reprezintă o creștere cu 48,9%. De asemenea, în primele nouă luni ale anului 2018, a crescut volumul vânzărilor. Valoarea lor însumând cifra de circa 4 milioane lei, față de 1 milion 610 mii lei, în perioada similară a anului 2017, ceea ce reprezintă o creștere de 148% a vânzărilor.

Printre cele mai relevante activități ale ZEL Bălți poate fi specificată deschiderea la 3 septembrie curent a Colegiului de Inginerie din Strășeni. Aceasta fiind prima instituție de învățământ dual din Republica Moldova, urmând modelul german. Sistemul dual oferă posibilitatea absolvenților de liceu să îmbine pregătirea teoretico-ştiinţifică cu cea practică, aceasta fiind o alternativă atractivă studiilor universitare.

De asemenea, compania germană Draexlmaier, la 15 octombrie 2018 a dat startul celei de a patra fabrici de producție la Cahul. La moment, aici activează peste 200 de angajați, numărul cărora va crește până la 1500, până la finele anului 2019. Totodată, în vara acestui an, Compania „Coroplast” (Germania), a demarat construcția unei fabrici în orașul Căușeni, care va crea alte 600 locuri de muncă, la cele 300 deja existente. Valoarea proiectului investițional este estimat la circa 20 de milioane USD.

Un alt pas important în vederea atragerii investițiilor, a fost înregistrarea Companiei „Fritzmeier Cahul”, o filială a investitorului german „Fritzmeier Group”.

Datorită suportului oferit de ZEL Bălți, compania „Fritzmeier Cahul”, a rezolvat toată partea logistică, privind înregistrarea și lansarea unei afaceri, într-un termen restrâns și operativ. La moment, „Fritzmeier Cahul” este în proces de instruire a angajaților, în România, și pregătește partea tehnică pentru ca la începutului anului viitor să înceapă implementarea proiectului său investițional. În procesul de producție vor fi utilizate cele mai moderne tehnologii, utilaje și echipamente computerizate, roboți, care vor constitui cele mai performante echipamente din țara noastră, a specificat administrator principal ZEL Bălți.

În ianuarie-iunie 2018 volumul investițiilor a crescut cu 7,4% faţă de aceeași perioadă a anului precedent, însumând circa 6,8 miliarde lei. Investițiile publice au constituit principalul factor care a determinat creșterea investițiilor în semestrul I, 2018. Acestea au însumat 715,8 milioane lei și au crescut în medie cu 51,3%.

Investițiile private, care alcătuiesc circa 70% din totalul investițiilor, de asemenea au fost în creștere. Acestea au însumat 4,7 miliarde lei și au crescut cu 2,9%. Volumul creditelor noi acordate în economie, în ianuarie-august curent, a înregistrat o majorare de circa 11,6% și circa 10% din mijloacele financiare investite, care au fost acoperite din contul creditelor interne.

loading...

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Economie

Se pare că vine o nouă criză globală, care ar putea fi mai grea decât cea din 2008. Este Moldova pregătită?

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Mulți economiști sunt încrezători că anul viitor va exista o criză financiară globală, comparabilă la scară cu cea din 2008. De ce? Parțial, pentru că totul a fost prea bine prea mult timp. Pentru SUA, de exemplu, 10 ani fără recesiune și creșterea piețelor bursiere este un record pentru mai bine de 100 de ani.

Dacă se va întâmpla o criză, atunci cu siguranță problemele vor ajunge și în Republica Moldova. „În general, anticiparea exactă a crizelor este aproape imposibilă, însă în ultima perioadă discuțiile despre o nouă criză economică globală s-au întețit, fiind alimentate de mai mulți factori”, ne-a declarat expertul economic Stanislav Madan.

PE LUNG

Crizele sunt procese normale. Din când în când, ele se întâmplă în orice economie unde există împrumuturi. Criza poate fi considerată ca un element de ajustare a piețelor financiare și ale muncii la schimbările tehnologice și la alte schimbări, scrie Meduza 

Există mai multe teorii despre modul în care aceste mecanisme funcționează. Cu siguranță, este clar doar că, la un moment dat, investitorii (bănci, fondurile de pensii  și de investiții) încep masiv să își evalueze diferit obiectivele de investiții. Ei concluzionează că riscul de a pierde totul cu investițiile noi sau cu cele deja făcute este mai mare decât beneficiile potențiale. O astfel de reevaluare poate începe într-o țară sau într-un sector al economiei și se poate răspândi către alte sectoare. Drept urmare, investițiile se opresc, toată lumea începe să-și vândă acțiunile de la întreprinderi și alte active, prețurile lor scad, producția se oprește, șomajul este în creștere.

Economiștii cred că lumea se apropie din nou de un astfel de punct. Ca și în 2008, principala sa cauză va fi „datoriile neperformante” acumulate. Dar criza în sine – ca toate celelalte – nu va fi la fel cu cele anterioare.

Ce ar putea provoca criza?

Fostul premier Ion Sturza menționează că este greu astăzi de prezis ceva. De ce? Pentru că lucrurile care au fost învățate la „scoală” nu mai sunt valabile.

Ce poate declanșa criza? Ion Sturza spune că spaima. Oamenii cumpără din euforie și vând din spaimă. Ce e de făcut? „Intrăm în poziții lungi de numerar, reducem expunerile în active fixe, stocurile, datoriile și facem stres teste”, a arătat el.

Cele mai bogate familii ale lumii strâng cash de frica recesiunii

Întâmplător sau nu, însă, potrivit Bloomberg, bogaţii strâng cash de frica recesiunii. Ei au început să lase tot mai puţini bani pe imobiliare, maşini sau artă.

Bloomberg a publicat un articol în care arată că o bună parte din 360 de grupuri de investiţii controlate de familii, care au fost chestionate de UBS Global Family Office Report, în colaborare cu Campden Research, se așteaptă ca economia globală să intre într-o recesiune până în 2020. Aproximativ 42% dintre grupurile de investiţii controlate de familii la nivel mondial atrag rezerve de cash. Jeffrey Gundlach, directorul de investiții de la DoubleLine Capital, a declarat că în opinia sa există șanse de 75% la o recesiune din SUA înainte de alegerile prezidențiale din noiembrie 2020, în timp ce Banca Mondială a redus prognoza globală din 2019 la cea mai lentă de la criza financiară de acum un deceniu . Între timp, mai mult de două treimi din birourile europene ale grupurilor de investiţii controlate de familii chestionate de UBS, consideră că Brexit va răni U.K. pe termen lung.

Astfel de grupuri au devenit o forţă mai mare pe pieţele financiare globale. Campden estimează că astfel de firme gestionează aproximativ 5,9 trilioane de dolari. Birourile din sondajul UBS au avut în medie 917 milioane de dolari sub conducere.

Când și cum ar putea fi afectată Moldova?

Expertul Stanislav Madan atenționează că, pe de o parte, de la ultima criză din 2008 a trecut mai bine de un deceniu în care economia mondială a consemnat creșteri, iar această fază îndelungată a ciclului economic de creștere este aproape de saturație. Pe de altă parte, există câteva subiecte majore generatoare de incertitudini, în special războiul economico-comercial dintre Statele Unite ale Americii și China, dar și situația din jurul Brexit-ului cu posibila ieșire a Marii Britanii din UE.

Totuși, potrivit lui, datorită gradului redus de dezvoltare a pieței financiare din Republica Moldova și de integrare a acesteia cu piețele internaționale, de regulă, în țara noastră criza ajunge ceva mai târziu decât în principalele economii ale lumii, așa cum a fost și în perioada 2008-2009.

Canalele de propagare a crizei economice mondiale în țara noastră sunt comerțul exterior prin reducerea operațiunilor de export-import, remitențele prin veniturile mai mici ale imigranților și investițiile străine mai mici urmare a aversiunii față de risc mai puternice din partea investitorilor.

Despre cât de pregătită este țara noastră pentru o nouă criză este dificil de cuantificat. Totuși, menționează expertul, este pozitiv faptul că există un acord activ cu FMI, care impune mai multe acțiuni de stabilizare a stării finanțelor publice.

Pe de altă parte, după reducerile de impozite și taxe de anul trecut în paralel cu majorările de salarii din sectorul public, Guvernul practic nu dispune de spațiu fiscal pentru a lua măsuri stimulatorii în condițiile unei crize. Opțiunile Băncii Naționale de intervenție prin politica monetară sunt ceva mai diversificate, însă și aici există anumite limitări drept consecință a Jafului bancar din 2014.

Ce s-a întâmplat în 2008 și cum a ieșit lumea din criză?

Pe scurt, în 2008, „deodată” s-a dovedit că tehnologiile inovatoare au schimbat piața financiară globală. Băncile uriașe de investiții internaționale și băncile s-au învățat singure (fără participarea băncilor centrale de stat) să creeze bani practic din nimic. De exemplu, au colectat datorii care nu vor fi niciodată plătite (cum ar fi datoriile ipotecare ale americanilor săraci), le-au ambalat împreună cu datorii nu atât de proaste în instrumente financiare noi, apoi au vândut aceste instrumente altor investitori. În vara anului 2008, când s-a dovedit că aceste instrumente nu au valoare, s-a format o gaură de trilioane de dolari pe piața financiară. Acest lucru a dus la căderea mai multor dintre cele mai mari bănci și la cea mai profundă, de la anii 1920-1930, recesiune din economia mondială și deflație. Din cauză că piața financiară a fost una dintre cele mai avansate în sensul globalizării, aproape toate țările lumii au suferit într-un fel sau altul.

Guvernele și băncile centrale ale țărilor dezvoltate au lansat o luptă împotriva crizei pe două fronturi. În primul rând, au încercat să acopere gaura financiară prin adăugarea în economie a banilor noi tipăriți. Pentru acești bani, autoritățile au cumpărat active de la unele bănci. O astfel de măsură este denumită „relaxare cantitativă” și a fost folosită în SUA până în 2014. În al doilea rând, autoritățile au introdus noi standarde de reglementare pentru bănci și fonduri de investiții, astfel încât acestea să nu mai poată crea instrumente „toxice”.

Pe frontul „relaxării” a fost obținută o victorie: economiile țărilor dezvoltate s-au redresat, creșterea continuă mai mult de 10 ani. Reglementarea noii  victorii însă nu a funcționat.

Unde poate începe o nouă criză?

Meduza scrie că până la începutul acestui an, economiștii erau convinși că probabil criza va începe în Asia, de exemplu, China. De la criza din 2008, băncile și companiile din Asia acumulează datorii mult mai repede decât cele occidentale. Multe dintre aceste datorii sunt „rele”. Până în ianuarie 2019, situația pentru țările din Asia și alte țări în curs de dezvoltare a fost complicată de faptul că Banca Centrală a SUA – Rezerva Federală – a crescut rata obligațiunilor americane. Aceasta a dus la creșterea venitului din obligațiunile americane fiabile și, în consecință, investitorii au început să retragă banii de pe piețele riscante din Asia.

O situație similară a avut-o în 1997, când a început criza financiară din Asia, ceea ce în Rusia a dus la faimoasa implicare și devalorizare din 1998.

loading...

Citește mai departe

Economie

Expert: De aproape un an exporturile stagnează, remitențele sunt în derivă, iar moldovenii din străinătate investesc mai puțin

Publicat

pe

De către

PE SCURT

De aproape un an exporturile stagnează, remitențele sunt în derivă, iar moldovenii care muncesc în străinătate investesc mai puțin în imobil ca urmare a reîntregirii familiilor. Economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță atrage atenția în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic” că deficitul balanței comerciale s-ar putea adânci, iar acest lucru ar putea duce la deprecierea monedei naționale și inevitabil la sărăcirea și mai tare a populației.

PE LUNG

Expertul a menționat că în august anul trecut leul moldovenesc a cunoscut cea ai puternică apreciere față de coșul valutar euro/dolar. După care au urmat deprecieri, aprecieri, iar, în ajunul alegerilor, BNM a fost nevoită să vândă peste 250 milioane dolari ca urmare a cererii de valută.

În primăvara anului 2019 a avut loc un șoc valutar, când leul moldovenesc s-a depreciat. Aceste lucruri au creat senzația că pe piața valutară se întâmplă ceva. În realitate nu s-a întâmplat nimic, a avut loc aprecierea și deprecierea leului mai mult decât rezistă psihicul uman.

Într-un an, leul s-a depreciat față de ambele valute cu 5,4%, față de dolar cu 7,1%, iar în raport cu euro – 4,3%. Cursul valutar este strict influențat de cererea și oferta de pe piața valutară. Până în luna ianuarie 2019 oferta de valută era mai mare comparativ cu cererea. Acest lucru a și dus la aprecierea monedei naționale.

Ioniță a mai arătat că anul trecut oferta de valută era de 2,7 miliarde dolari, iar cererea – 1,8 miliarde de lei. În consecință, BNM era nevoită să intervină pe piață prin cumpărări de valută și și-a completat rezervele valutare până la 3 miliarde dolari. Ulterior, cererea de valută a crescut și s-a creat un deficit pe piața valutară de 190 mil. dolari. În acest context, majorare a cererii de valută fără o creștere a ofertei din partea cetățenilor creează o presiune pe piața valutară. BNM intervine pe piața, dar nu întotdeauna la timp, de aceea avem și șocurile valutare. Cert este că leul continuă să oscileze în raport cu coșul euro/dolar cu o ușoară depreciere.

„Oferta de valută în prezent este stabilă și este determinată de faptul că remitențele pentru a treia oară în istoria Republicii Moldova au început să scadă. Transferurile de bani au crescut până în 2008 când au ajuns la 1,6 miliarde dolari după care s-au redus la 1,1 miliarde USD ca urmare a crizei din anul 2009. Transferurile de bani s-au restabilit până în anul 2014 după care s-au redus la 1,08 miliarde dolari pe fundalul jafului bancar. În următorii ani a avut loc o îmbunătățire, iar în anul 2019 a fost înregistrată scăderea remiterilor de la moldovenii care muncesc în străinătate”, susține Ioniță.

Dacă reducerea transferurilor de bani în anii 2009 și 2014 a fost influențată de criza economică, atunci în anul 2019 fenomenul este caracterizat prin reîntregirea familiilor. Iar cei 300 mil. dolari, care veneau pentru întreținerea copiilor la facultate în prezent nu mai vin. Dacă statul vrea să îmbunătățească situația pe piața valutară trebuie să se gândească cum poate aduce banii cetățenilor acasă.

În ceea ce privește cererea de valută, economistul spune că în Republica Moldova se întâmplă fenomen straniu. În preajma alegerilor crește brusc cererea de valută. Explicația este că agenții economici sunt îngrijorați de situația politică din țară și își trec economiile în valută. Însă acest lucru nu este atât de important.

Un indicator esențial este înrăutățirea balanței comerciale cu 400 mil. dolari și acest lucru se întâmplă din cauza exporturilor care stagnează în ultimul an. Republica Moldova a cunoscut o restabilire a exporturilor în 2017-2018. Pe fundalul stagnării exporturilor importurile s-au majorat cu peste 400 mil. dolari la 5,8 miliarde dolari. Ele au crescut ca urmare a scumpirii resurselor energetice, care au înrăutățit balanța comercială cu 150 mil. dolari.

Dacă autoritățile vor să reducă deficitul balanței comerciale, să rezolve problema pe piața valutară și să nu permită deprecierea monedei naționale care duce la sărăcirea populației trebuie să se gândească la diversificarea pieței resurselor energetice. Acest lucru este însă pe termen lung.

Potrivit lui Ioniță, industria automotive și ZEL au salvat exporturile Republicii Moldova. Dacă nu ar fi înregistrat o creștere anuală cu 170 mil. USD atunci anul acesta țara noastră ar fi contabilizat o reducere a livrărilor de mărfuri cu cel puțin 100 mil. USD. Producția agricolă a înregistrat o reducere a exporturilor cu peste 100 mil. USD.

În concluzie, Ioniță a afirmat că pentru reducerea deficitului balanței comerciale și diminuarea presiunii de pe piața valutară, Republica Moldova trebuie să se focuseze pe ZEL și industria automtive.

Pe termen scurt este unica sursă de creștere a exporturilor și a locurilor de muncă.

În același timp, e nevoie și de demonopolizarea exporturilor. Republica Moldova are un potențial enorm de livrarea a produselor cerealiere care se cifrează la 500 mil. dolari, dar care ușor poate fi crescut la un miliard USD. Monopolul a limitat din capacitatea businessului de a-și valorifica la maxim potențialul.

Al treilea factor enunțat de Ioniță, este atragerea banilor pe piața imobiliară a moldovenilor care muncesc în străinătate. Piața imobiliară – o piață cu perspectivă. În acest an atestăm deja trei recorduri. Vor fi peste 23 mii de apartamente vândute și vom ajunge la 10 mii credite ipotecare și la 7 miliarde de lei credite acordate domeniului construcțiilor. Un fenomen nou în Republica Moldova este că numărul persoanelor care preferă să trăiască în chirie este în creștere și ne apropiem de 15%, iar în câțiva ani vom ajunge la media europeană de 30%. Or, cei care vor să închirieze trebuie să aibă de la cine lua în locațiune. Iar acei cineva trebuie să fie moldovenii care muncesc în străinătate – investitorii în piața imobiliară.

loading...

Citește mai departe

Divertisment

O nouă fabrică Dräxlmaier în Republica Moldova. Proiectul prevede crearea a peste 1 500 locuri noi de muncă

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Compania germană Dräxlmaier își lărgește activitatea în Moldova. O nouă fabrică a fost inaugurată la Cahul.

Prin această investiție, producătorul de cabluri auto german își consolidează prezența în țara noastră, urmând să dezvolte în cadrul Zonei Economice Libere din Cahul un proiect investițional în valoare totală de circa 30 milioane euro și care prevede crearea a 1500 locuri de muncă.

PE LUNG

La deschiderea oficială a noii fabrici, Kai Mussman, şef de Operațiuni SE Europa de Est, a apreciat buna cooperare cu autoritățile Republicii Moldova.

„Datorită experienței pozitive pe care o avem în Moldova în ultimii 12 ani, ne-a permis ca noi să ne extindem în sudul țării și să ne promovăm afacerea. Pe aproximativ 17.000 de metri, mai mult de 500 de angajați sunt acum în măsură să producă cablaje electrice de înaltă calitate pentru producătorii de automobile. Numărul angajaților va crește în următorii ani, ceea ce ne va permite să realizăm şi alte proiecte”.

În Moldova, compania Dräxlmaier a venit în 2007, când a deschis prima hală de producere în cadrul Zonei Economice Libere Bălţi. Valoarea totală a investițiilor realizate de către Dräxlmaier Group în cadrul Zonei Economice Libere Bălți constituie circa 100 milioane dolari.

Valoarea vânzărilor nete a producției industriale în anul 2018 a constituit 4,5 miliarde lei. Până în prezent, Dräxlmaier a creat în Republica Moldova în total peste 6000 locuri noi de muncă.

loading...

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Economie17 minute în urmă

Vinul pe care-l produce R. Moldova astăzi, mai puțin, dar mai bun

PE SCURT  În jur de 250 de mii de cetățeni ai R. Moldova își câștigă existența din industria vinului. De...

Alegeri15 ore în urmă

Am inventat un candidat la Primăria Chișinău. Ce soluții propune pentru drumurile proaste

Eu sunt candidatul/a inventat/ă de Moldova.org și vreau să lupt pentru funcția de primar al orașului Chișinău, iar sloganul meu...

Divertisment17 ore în urmă

Cum a ajuns Chișinău pe una dintre cele mai populare platforme de călătorii din lume

PE SCURT Chișinăul a apărut pe harta aplicației Spotted by Locals, una dintre cele mai populare platforme pentru călătorii. Timp...

Cultură18 ore în urmă

5 idei de peste hotare pentru reinventarea Cafenelei Guguță

PE SCURT Consiliul Național al Monumentelor Istorice a anulat avizele eliberate companiei Regata Imobiliare pentru construcția unui centru multietajat în...

Lifestyle20 de ore în urmă

În an aniversar, rețeaua Linella va număra 100 de magazine – De 100 de ori mai aproape de tine (VIDEO)

La împlinirea a 18 ani de la înființare, Linella – cea mai mare rețea națională de magazine din Republica Moldova,...

Alegeri24 de ore în urmă

Am inventat un candidat la Primăria Chișinău. Ce soluții propune pentru ambuteiaje

Eu sunt candidatul/a inventat/ă de Moldova.org și vreau să lupt pentru funcția de primar al orașului Chișinău, iar sloganul meu...

Cultură2 zile în urmă

Recomandare de film: Dolittle și lumea fantastică a animalelor

PE SCURT Un film plin de culoare și fantastic de frumos, așa pare să fie „Dolittle”. Personajul principal este un bărbat...

Advertisement

Politică

Alegeri2 zile în urmă

Am inventat un candidat la Primăria Chișinău. Ce soluții propune pentru câinii vagabonzi

Eu sunt candidatul/a inventat/ă de Moldova.org și vreau să lupt pentru funcția de primar al orașului Chișinău, iar sloganul meu...

Politică4 săptămâni în urmă

Igor Dodon efectuează o vizita în SUA. Va rosti un discurs de la tribuna Adunării Generale a ONU

PE SCURT Președintele Igor Dodon întreprinde o vizită de lucru în Statele Unite ale Americii, care va dura o săptămână...

Politică4 săptămâni în urmă

Alexandru Slusari a anunțat numele beneficiarilor furtului miliardului// VIDEO

PE SCURT Aolexandru Slusari, preşedintele Comisiei de anchetă privind frauda bancară, a anunțat astăzi în cadrul unei conferinţe de presă...

Politică4 săptămâni în urmă

Comisia juridică a aprobat ridicarea imunității parlamentare a deputatului Petru Jardan

PE SCURT Comisia juridică, numiri și imunități a aprobat ridicarea imunității parlamentare a deputatului Partidului ȘOR Petru Jardan. O solicitare...

Politică4 săptămâni în urmă

Mike Pence către Maia Sandu: „ SUA vor continua să fie un partener strategic pentru transformarea democratică a Moldovei”

PE SCURT Vicepreședintele SUA Mike Pence și-a exprimat susținerea deplină pentru Guvernul condus de Maia Sandu și pentru agenda reformelor...

Politică4 săptămâni în urmă

Maia Sandu a avut o întrevedere cu Ivanka Trump. A fost reconfirmat sprijinul american pentru Republica Moldova

PE SCURT Maia Sandu a avut o întrevedere cu Ivanka Trump, consiliera președintelui SUA. În cadrul acesteia, oficiala de la...

Politică4 săptămâni în urmă

De ce a fost solicitată ridicarea imunității deputaților Petru Jardan și Vladimir Cebotari. Procuratura Generală vine cu precizări

PE SCURT Procurorul General interimar, Dumitru Robu, a solicitat astăzi în plenul Parlamentului ridicarea imunității deputaților Petru Jardan și Vladimir...

Advertisement

Opinii

octombrie 2019
L Ma Mi J V S D
« sept.    
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031