Connect with us
"
"

Lifestyle

Ceas clasic sau ceas inteligent? Ce să alegi în 2020?

Publicat

pe

Timpul este o resursă pe care nu o poți recupera, dar care poate fi monitorizată eficient, grație unui ceas bun. Dar cum să alegem între un ceas clasic, desprins parcă din filmele cu James Bond, și un smart watch modern, care pe lângă funcțiile de bază îți poate oferi și niște indicatori prestabiliți, precum este pulsul, caloriile arse sau posibilitatea de a urmări numărul de pași efectuați? În acest material informativ, magazinul de tehnologii Darwin face o comparație între un ceas clasic și un smart watch, iar decizia de a achiziționa un model anume va fi acum mult mai ușoară. 

pastedGraphic_1.png

Eleganță sau modernism?

Dacă până nu demult acest lucru trezea dubii și îndoieli, în prezent, ceasurile inteligente se încadrează perfect în orice stil, de la casual până la clasic. Să vedem, de exemplu, modelul Apple Watch 5 Edition. Disponibil în culoarea Saddle Brown, cu multitouch și o rezoluție a display-ului de 368 x 448 px, îți asigură un timp de lucru de circa 18 ore și o experiență inedită în tot felul de activități, de la sport până la simplu jogging. Design-ul deosebit și carcasa rezistentă la apă cu o adâncime de circa 50 metri, se potrivește de minune unui stil business casual, astfel încât să ai parte de un adevărat aliat, fix la încheietura mâinii. 

pastedGraphic_2.png

Pentru doamne elegante și domnișoare energice este potrivită alegerea unui smart watch de la compania Xiaomi, din linia Xiaomi Amazfit Bip, care sunt renumite pentru versatilitatea lor și comoditatea utilizării.  În plus, acestea sunt ușor de întreținut și se încadrează ușor în tandem cu alte accesorii pe care le ai.

Mai scump sau mai ieftin?

Răspunsul la această întrebare ține mai degrabă de preferințele tehnice pe care le ai față de gadget. Dacă ai nevoie strict de un observator pentru timp și un minim al activității fizice, atunci poți opta pentru ceasuri smart de la Xiaomi sau Samsung, în care sunt integrate cele mai utile și optime funcții, astfel încât să îți poți monitoriza indicii biologici și să ai o evidență concretă a stării tale de sănătate.

Dacă îți dorești un smart watch care să poată face aproape tot, atunci îndreaptă-ți atenția spre compania Apple, ale cărei ceasuri au devenit veritabile bijuterii tehnologice. În stiluri laconice sau complexe, în gamă cromatică amplă sau într-o tentă sobră, acestea răspund tuturor nevoilor tale ca și consumator: îți măsoară timpul, îți oferă prognoza meteo, primești sms-uri și apeluri direct pe ceas, ai posibilitatea de a observa cât de benefică îți este mișcarea sau să-ți monitorizezi ritmul vieții sociale.

Dacă ești un amator de clasic, atunci poți merge pe mâna creatorilor de ceasuri mecanice, care au la bază tradiții seculare. Funcționarea acestora ascunde mecanisme complexe, destinate exclusiv măsurării timpului. 

În definitiv, alegerea unui ceas inteligent pornește nemijlocit de la nevoile pe care vrei să ți le satisfacă. Tehnologiile avansate și progresul au mutat noțiunea de „ceas” din simpla dimensiune a monitorizării timpului, în cea a verificării constante a bioritmului, astfel încât să-ți poți monitoriza fiecare pas și fiecare acțiune pe care o întreprinzi. 

Pentru alegerea corectă a unui ceas smart este cazul să apelezi la specialiștii care îți vor propune modelul optim. Magazinul de tehnologii Darwin este aliatul tău în alegerea celui mai bun ceas! Pentru detalii suplimentare, poți apela numărul 060 78 22 23.

Citește mai departe
Advertisement

Lifestyle

Pandemia ne-a mutat la sat

Publicat

pe

PE SCURT

Chiar și pâna la pandemia de coronavirus mulți dintre locuitorii marilor orașe din întreaga lume se gândeau că o viață în sat ar fi mult mai atrăgătoare pentru ei. Se pare că pandemia e fost exact impulsul de care mulți aveau nevoie pentru a înțelege că viața în sat poate avea farmecul ei, mai ales atunci când plăcerile orașului cum ar fi teatrele, cinematografele, concertele sunt interzise.

Atât în Republica Moldova, cât și-n alte țări, agențiile imobiliare au înregistrat un interes sporit față de casele la sol, în sate, dar și creșterea prețurilor acestora.

Astfel, pandemia de coronavirus a modificat relația noastră cu propriul spațiu de locuit.

PE LUNG

Diminețile Rodicăi Chitic arată diferit acum. Deschide ușa și lasă să intre în casă ciripitul păsărilor și mirosul de primăvară. Privește în jur și se simte împlinită: în fața ei se întinde o frumusețe nemaipomenită. Pisica se apropie și se gudură drăgăstos la picioarele femeii. Rodica se grăbește să hrănească animalele trezite odată cu răsăritul. Apoi coboară în grădină, verifică căpșunile și se uită la ceapă. Este recunoscătoare.

Până în 2017, femeia a locuit în apartament în orășelul Drochia, acolo unde timp de 35 de ani a crescut și educat două fete, unde a fost profesoară de limba engleză și directoare a Liceului Teoretic „Bogdan Petriceicu Haşdeu”. Acolo a legat prietenii, și-a făcut fini și cumetri.

Dar într-o zi de vară femeia a fost întrebată la un moment dat de ginerele ei, încântat de locurile frumoase din Văratic: Voi ați vrea să trăiți la țară? Tu ai vrea să revii în satul tău? Să te gândești la propunerea noastră!

Enlarge

foto-FAMILIA
Sursa: Facebook/Casa Varatic

Ideea a încolțit cu trei ani în urmă, în 2017, când Rodica și întreaga ei familie au mers la Văratic, la dorința fiicei Laura să o viziteze pe bunica ei și să petreacă timp împreună, toate cele patru generații. Laura planifica să stea o singură zi în sat, pentru că era conștientă de condiții: toaletă afară, fără apă caldă la robinet, fără aparat de cafea și televizor cu ecran plat. Însă o zi s-a transformat în trei. Copiilor le-a plăcut libertatea de a zburda dis-de-dimineață desculț pe malul Ciuhurului, calul, gâștele, pisica, puii, păscutul vacilor. Tot atunci, ginerele Rodicăi, soțul Laurei, încântat de locurile frumoase din Văratic, a întrebat-o: „voi ați vrea să trăiți la țară? Tu ai vrea să revii în satul tău? Să te gândești la propunerea noastră!”

Atunci a încolțit ideea. Fiica Rodicăi, Laura, și soțul ei s-au gândit că bucuria unei vacanțe la țară, pe malul apei, ar trebui împărtășită și cu alte familii. Așa au motivat și părinții să se mute la țară și așa au construit de la zero două case de vacanță (Casa Văratic), duș și apă caldă, toaletă în casa, mașină de spălat vasele, aparat de cafea, dormitor cu pat mare și un teren de joacă în fața casei.

„Bine, ne ducem la țară și ce facem noi acolo? Noi de treizeci și ceva de ani nu mai știm cum se ține un pui, o găină, o rață, o gâscă, un iepure, cum se prășește?!” îi spune soțul Rodicăi. Dar bucuria de a-i vedea pe nepoți jucându-se pe iarbă cu animalele ori pe malul râului, așa cum a copilărit Laura, i-a motivat încă mai mult pe soții Chitic să renunțe la viața de apartament și să se mute la țară, acolo unde acum „dau un sens vieții”.

Enlarge

IMG-1aab78df0a96b9857de8d33edfcf15a4-V
Foto: Rodica Chitic, Casa din Văratic înainte să fie renovată, 2017

Casa a fost construită în anii ‘50 ai secolului trecut de medicul șef al satului – Piotr Procopovici – din lampaci (cărămizi de lut) cu poduri înalte de trei metri, cu sobă și verandă. Au reparat acoperișul, au schimbat câteva geamuri cu altele din lemn, au făcut o construcție adiacentă pentru duș și toaletă ca să aibă condiții în casă, au pus podele noi din scândură, au curățit soba și au zugrăvit pereții interiori. „Meșterii ne-au îndeplinit poftele de o casă bătrânească, însă cu condiții moderne”, spune Laura în grupul Mă mut la țară – Moldova.

Cât despre pandemia de coronavirus care ne-a închis în case, Rodica Chitic spune că aceasta ne-a trezit la realitate și pe unii i-a pus pe gânduri, să ne întrebăm „dacă este bine să ne blocăm în cutiile acestea betonare, care creează un mare disconfort”.

Enlarge

2020
Casa în care locuiesc soții Chitic, 2020

Mă mut la țară

Comunitatea de pe facebook Mă mut la țară – Moldova, a fost creată recent de Nata Albot, „încurajând în conaționalii noștri dragostea de viață la țară. Satele noastre merită o a doua șansă. Ele au nevoie de entuziaști, cu vise mari și niște rezerve financiare pe care să vrea să le investească pentru a renaște viața de la țară”.

În această comunitate am găsit-o pe Laura, împărtășind din dragostea ei față de casele la țară. „Eu cu soțul ne gândim la bătrânețe sa ne mutam la Văratic”, scrie ea într-un comentariu pe Facebook.

Pandemia de coronavirus a determinat oamenii să fie mai interesați de casele la sol, în sat. Dacă înainte de pandemiei tendința era mutarea din blocuri vechi în cele noi, acum toți se orientează spre casele la sol, explică Iulia Herța, directoarea departamentului de marketing și relații cu publicul a agenției imobiliare Proimobil. De asemenea, clienții preferă apartamentele lângă parcuri sau să aibă terase.

Agenția imobiliară a sesizat un interes sporit față de suburbiile Chișinăului: Tohatin, Durlești, Pădurea Domnească, Dumbrava. „Interesul este mult mai mare. Toată lumea a început să lucreze remote. Și ei nu mai au atât de mare nevoie să se deplaseze undeva în oraș și preferă să aibă o casă cu o curte unde să poată ieși să se plimbe”, explică Iulia.

Dacă este cerere și prețul crește. Iulia spune că o casă în suburbie costă de la 40 de mii de euro în sus, cu condiții decente de trai. Cam atât costă și un apartament cu două camere în Chișinău. Dar prețurile au crescut pentru casele la sol, situate în suburbia Chișinăului. „Acum este mai simplu să vinzi o casă decât un penthouse”, spune Iulia. „Se întâmplă ca la o casă să fie câte 2-3 clienți și unul dintre ei să propună mai mult. Oamenii caută case alături de natură unde să poată ieși să se plimbe sau să aibă o curte mai mare”, concluzionează Iulia Herța de la Proimobil.

„De două luni huzurim”

Actrița Olesea Sveclă împreună cu soțul ei, Anatol Durbală, s-au mutat pe 22 martie din Chișinău la Șoldănești, acolo unde părinții Olesei au casă la sol. După două săptămâni de autoizolare în apartament în care cei doi copii mici erau foarte greu de stăpânit, familia a ales curtea de la Șoldănești.

„Am noroc că mama gătește. Noi mai mult avem grijă de copii. Eu hrănesc copiii, pe urmă Anatol are ore cu Casandra, învață poezii sau ghicitori, ca să nu stea pe afară prin glod și prin țărână. Seara ne ducem și alergăm pe stadion cu toții. Cumva, noi ne-am luat un respiro, de care noi aveam nevoie demult de el, dar aici cumva ne simțim bine, mai ales că sunt și mama, și tata și sunt foarte happy că sunt cu nepoții și ei cresc aici în libertate, la aer curat”, explică Olesea. „De două luni huzurim, cum se mai spune”, glumește ea.

Olesea presupune că după încetarea restricțiilor, ar putea fi organizate câteva spectacole, însă faptul că ele adună foarte multă lume și ar exista un risc sporit de infecție, teatrele ar putea rămâne închisă până la toamnă. În așa caz, dacă familia nu va putea merge la mare, vor sta în continuare la Șoldănești. „Practic, ne-am adus aici toată casa”, spune actrița.

Această perioadă a determinat-o pe Olesea să se gândească că dacă ar putea schimba locuința de la Chișinău, ea ar opta pentru o casă mai mare și o curte. „În caz de o pandemie, este sănătos din punct de vedere psihologic și fizic la casă pe pământ decât în apartament”.

Și-n alte țări există cerere pentru case la sol, în sate

El Pais scrie că spaniolii au început să se mute din centrele urbane în sate. „80% din cererile pe care le primim sunt de la clienți care doresc să părăsească orașele în care operează, Madrid, Barcelona și Malaga”, spune Enric Jiménez, fondator și CEO al companiei imobiliare SomRIE din Spania. Tot el spune că clienții vor să se mute și-n suburbiile orașelor, nu doar într-un sat îndepărtat și a sesizat că în timpul carantinei, cererea pentru casele conectate la internet a crescut. Asta se datorează în mare parte și joburilor care pot fi făcute la distanță, având doar acces la internet.

În Marea Britanie se vorbește deja de „renaștere rurală”. Potrivit unui sondaj făcut de o companie de imobiliare din Marea Britanie, Savills, aproximativ 49% dintre cei chestionați au spus că vor fi mai înclinați să lucreze de acasă chiar și după ridicarea restricțiilor.

„Este clar că actuala criză i-a determinat pe oameni să se gândească mai mult la spațiul în care locuiesc, la lucrurile pe care le prețuiesc cel mai mult într-o casă și, în unele cazuri, unde vor să locuiască”, a declarat Lucian Cook, reprezentantul companiei Savills.

De asemenea, sondajul a descoperit că 71% dintre clienții care au până la 40 de ani este important să aibă o grădină sau un spațiu în aer liber. Aproape patru din 10 (39%) oameni au declarat că acum li se mare mai atrăgătoare o casă la sol, în sat.

Citește mai departe

Lifestyle

Moldova.org angajează jurnalist(ă)

Publicat

pe

De către

Moldova.org anunță un concurs de angajare pentru poziția de Jurnalist/ă.

Cine suntem?

Moldova.org s-a reinventat și abordează o nouă formă de jurnalism. Oferind soluții și explicații, povestind istorii umane, echipa Moldova.org își dorește să ofere cetățenilor Republicii Moldova o perspectivă asupra diferitor probleme, să înțeleagă motivele pentru care unele lucruri se întâmplă și să-i încurajeze să fie parte a schimbării.

Dacă te identifici cu scopurile și planurile noastre enumerate mai sus, iar caracteristicile enumerate mai jos te descriu, acest anunț este pentru tine. Avem nevoie de încă o pereche de ochi ageri în redacție.

Noul membru al echipei are:

  1. Abilități excelente de scriere și redactare a materialelor în limba română;
  2. Disponibilitatea studierii unor noi domenii ale jurnalismului;
  3. Disponibilitatea de a merge în deplasări în localitățile din Republica Moldova și în străinătate;
  4. Cunoașterea limbilor română (nativă), rusă și engleză (la nivel de comunicare);
  5. Gândire critică, vizionară, flexibilă. Interes față de domeniile cultură, educație, drepturile omului, valori morale, atitudine civică, participare socială, ecologie.

Responsabilități:

  1. Identificarea, documentarea și realizarea materialelor (formă scrisă, video, infografice, etc.);
  2. Plasarea conținutului pe rețelele de socializare; (Facebook, Instagram, Youtube, Telegram etc);
  3. Participarea la ședințele editoriale și alte sarcini ce-i sunt atribuite;
  4. Respectarea stilului editorial;
  5. Respectarea valorilor și misiunii redacției Moldova.org.

Dacă te interesează poziția, trimite-ne pe ana.gherciu@moldova.org:

  1. CV-ul tău;
  2. scrisoare de motivare;
  3. link la articole sau reportaje video semnate de tine.

Termen limită: 10 iunie 2020

Persoanele selectate vor fi intervievate online, iar cele selectate ulterior vor trece de o perioadă de probă de o lună.

Pentru informații suplimentare ne poți contacta la +37369108552.

Citește mai departe

Lifestyle

Recomandare Moldova.org / Sorina Ștefârță povestește cum se informează ca să nu înnebunească

Publicat

pe

De către

Sfaturi practice și subiective, despre cum să rămânem teferi la cap 

Carantina aceasta pe care, dacă e să-l parafrazăm pe Eminescu, „nu credeam să învăț a o trăi vreodată” (ei, dar nici alte vreo șapte miliarde de pământeni nu credeau), nu mi-a schimbat prea mult modul de viață. Oricum intram într-o perioadă extrem de intensă – lucrez într-un proiect de comunicare al UE, iar luna mai, de care iată-iată ne vom despărți, este apriori una „europeană”. 

Astfel, pe de o parte, lucrurile se întâmplau cu încetinitorul parcă (ralanti, pentru cei născuți în era tehnologiei), pe de altă parte, cu cât se apropia luna mai, cu atât mai indefinită ca timp devenea ziua de muncă. „Ziua Europei” a trecut în totalitate pe online, la Radio și TV în acest an; (și) noi a trebuit să ne adaptăm din mers la noile realități; iar 14 ore la computer nu mai păreau un lucru ieșit din comun. Dar nici aici nu am fost singură – fenomenul „de acasă lucrez mai mult” l-au trăit mulți, pe propria piele, în aceste deja 2,5 luni…

În același timp, trebuia să rămân (cu picioarele) pe Pământ și, frontierele fiind închise, chiar în Republica Moldova, iar una dintre ocupațiile mele zilnice aici – ca stil de viață, dar și ca fișă de post – e să fiu la curent cu ce se întâmplă în jur. Cel puțin, pentru a mă asigura că nu ne-am mutat cumva, brusc, pe o altă planetă… Așadar, cum mă informez că să nu înnebunesc?

Încălecând și blamând internetul…

Înainte de toate, trebuie să spun că nu fac parte din tagma celor care, încălecând la greu internetul, îl blamează pentru că le-a dat acces tuturor „nebunilor” – și vorbesc despre aceasta tot pe internet… Da, mă îngrozesc și eu de numărul celor care cred că un virus poate veni printr-o antenă (dacă nu știm fizică și biologie – că nici eu nu știu -, măcar puțină logică…); mi-ar plăcea și mie să existe o triere, un „certificat” care să ateste că ești apt să îți dai cu părerea în public, dar atunci ar dispărea libertatea pe care tocmai internetul ne-a adus-o. Și dacă ar fi de ales, o aleg pe prima… Sigur, ar trebui să existe niște reglementări, care să penalizeze site-urile anonime sau cele care publică falsuri, dar aceasta e temă pentru un alt articol sau chiar o teză de doctor. Ca persoane, tot ce putem face, e să ne creăm niște reguli ale noastre, mai mult sau mai puțin individuale, care să ne ajute să rămânem „teferi la cap”, dar și – acolo unde putem – să-i mai luminăm și pe alții. Instrumentele sunt la îndemână și ale mele se numesc surse, oameni, verificare.

Sursa-„kilometrul zero”…

Pentru oricine a trecut printr-o școală de jurnalism – și a făcut-o la responsabil – noțiunea de sursă este sfântă. Știrea fără sursă, adică fără de persoana care ți-a oferit informația, a declarat un anumit lucru, nu e știre. Sursa e acel „kilometru zero” de la care pornești și în realizarea unui produs media, și în informarea propriu-zisă. Din ce surse ne informăm și, mai ales, în ce surse credem? 

Eu recunosc că mă informez preponderent din Facebook sau, mai exact, prin intermediul acestei rețele sociale. Circuitul meu informațional este setat astfel, încât să-mi apară cele mai importante știri de la cele mai importante media. Nu zic, mă ajută și alertele Google pe care le-am creat, folosind anumite cuvinte-cheie (strict pentru monitorizările pe care le fac), dar știu sigur că pe Facebook-ul „meu” știrea necesară sau o eventuală „bombă” media o să apară imediat.

Să nu credeți că mi-am creat o bulă informațională – am lăsat eu câte unul „de sămânță”. Pur și simplu, am exclus balastul care nu-mi aduce plusvaloare. 

…și Oamenii-indicator

Și aici ajungem la cel de-al doilea instrument – oamenii în care avem încredere, care pentru mine înseamnă o rețea construită cu anii, alcătuită din profesioniști din presă, înainte de toate. Totuși, așa cum nu am dat nume de media (îmi pare corect, ținând cont de munca pe care o fac), nu voi da nici nume de oameni. Voi apela doar la unul și sper să nu se supere niciun prieten de încredere pentru asta – Cristina Lupu, directoarea Centrului Independent de Jurnalism din București. 

Cristina e atât de obsedată – în sensul bun al cuvântului – de educația media și de tot ce înseamnă verificarea faptelor și gândirea critică -, încât nu am motive să mă îndoiesc de cele publicate de ea. Ultimul exemplu a fost azi dimineață, când am văzut la ea prima pagină din „New York Times”, cu istoriile personale ale unor cifre seci – 1000 de victime ale COVID-19 din SUA. Cine era, ce iubea…

Acum, să nu înțelegeți cumva că tot ce apare pe Facebook trebuie luat ca atare. Uneori verifici de câteva orei chiar și atunci când ai încredere… În după-amiaza de 22 mai, bunăoară, replica premierului Ion Chicu la adresa euro-deputatului român Siegfried Mureșan părea atât de fantasmagorică, încât chiar am intrat pe pagina autorului să mă asigur că nu este o glumă proastă a cuiva. Nu era…

Verificarea, mama curățeniei informaționale

Pandemia a complicat și mai mult lucrurile, pomenindu-ne și cu o infodemie globală, iar asta înseamnă că și unii prieteni mai mult sau mai puțin virtuali cad în capcana falsurilor informaționale. Chiar ieri am polemizat cu un doctor în științe care îmi aducea ca argument științific un articol nebulos de pe un blog. Text care circulă de vreo lună în diverse forme, ducând la teorii conspiraționiste de multe ori, și pe care seara l-am descoperit și pe pagina unei colege din media. Tot ieri am văzut o minciună despre Angela Merkel pe pagina unui scriitor local – text sută la sută mincinos, preluat de pe un „blog ortodox” din România. I-am avertizat (nu doar eu) de riscul falsurilor. Colega din media și scriitorul au șters articolele. Doctorul în științe – nu. Este decizia fiecăruia în ce dorește să creadă. Dar eu personal nu cred în „bloguri ortodoxe” care prezintă cercetări medicale fără să citeze vreo sursă științifică sau de specialitate. Mai bine mai aștept. 

Un alt caz nostim din ultimele săptămâni. O rudă a distribuit un articol aproape anonim despre un profesor japonez care ar fi spus că noul coronavirus e fabricat în laborator. „Am înțeles de la început acest lucru!”, a comentat alta. „Neavând studii în virusologie, n-aș fi atât de categorică”, le-am răspuns eu. Și pentru că spiritele se încingeau, am purces la un exercițiu de verificare a faptelor, găsind cel puțin trei articole de pe site-uri credibile care combat articolul „cu bucluc”.

Un site australian, care la rubrica de fact checking combate veridicitatea știrii – de facto, spune că nu a fost găsită nicio sursă primară a acestei afirmații. Un site englez care se ocupă exclusiv de verificarea informației și care la fel nu găsise nicio dovadă că această declarație ar fi existat cu adevărat, precum nu existau dovezi că savantul ar fi lucrat patru ani într-un laborator din China. În definitiv, declarația Profesorului Tasuku Honjo publicată pe pagina Universității din Kyoto, care spune că „regretă că numele său și al Universității este folosit pentru a răspândi informații false și dezinformare”. Am făcut acest exercițiu de verificare nu pentru a arăta că am eu dreptate, ci ca un exemplu că adevărul, astăzi, nu este neapărat acolo unde pare a fi. Spiritele (parcă) s-au potolit.

Așadar, asigurați-vă cu surse și oameni de încredere, nu încetați să verificați și să puneți la îndoială. Dacă apa caldă și săpunul ne pot salva de virus, mie aceste trucuri îmi salvează creierul. Plus, ca bonus, să nu uităm: suntem responsabili nu doar pentru ceea ce consumăm, ci și pentru ceea ce dăm mai departe… 

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Ecologie5 ore în urmă

Se bate alarma! Râurile sunt extrem de poluate din cauza apelor canalizate

PE SCURT Râurile noastre sunt extrem de poluate din cauza apelor canalizate care sunt deversate în râurile noastre și care...

Social20 de ore în urmă

Pandemia în Germania: „Statul a avut grijă de toți”

Pandemia de COVID-19 a pus autoritățile din toate statele lumii într-o situație dificilă și a influențat puternic și echilibrul politic...

IstorieO zi în urmă

Panglica Sfântului Gheorghe nu are nimic în comun cu cel de-al Doilea Război Mondial. Alte mituri promovate de Rusia

PE SCURT Panglica Sfântului Gheorghe a fost inventată în 2005 în Federația Rusă și este inspirată din Primul Război Mondial....

LifestyleO zi în urmă

Pandemia ne-a mutat la sat

PE SCURT Chiar și pâna la pandemia de coronavirus mulți dintre locuitorii marilor orașe din întreaga lume se gândeau că...

SocialO zi în urmă

29 mai 2020. COVID-19, PE SCURT: 171 cazuri noi de infecție. Bilanțul deceselor ajunge la 288

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Social2 zile în urmă

Ce este al doilea val al pandemiei și când să-l așteptăm?

În multe țări numărul persoanelor infectate cu COVID-19 a scăzut, în unele nu se mai înregistrează cazuri noi, iar de...

Economie2 zile în urmă

Vinul Moldovei în cifre

Republica Moldova este tot mai cunoscută la nivel mondial, datorită Vinului Moldovei – produs al mândriei naționale, ambasador al țării...

Advertisement

Politică

Politică5 zile în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Tiraspolul atacă Chișinăul: „Deficit de conștiință și rațiune”

PE SCURT Așa-zisele autorități din regiunea transnistreană redeschid treptat afacerile și instituțiile. 143 de beneficiari și angajați ai internatului psihoneurologic...

Politică2 săptămâni în urmă

De la nostalgie până la tușonkă și hrișcă. Timpuri, pandemie și elite politice

COVID-19 a bulversat întreaga lume, ne-a închis hotarele, ne-a limitat drepturile, ne-a blocat accesul și ne-a îndemnat să stăm acasă....

Politică2 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Primul caz de re-infectare, focar major în internatul din Bender și acuzații politice 

PE SCURT Săptămâna 11-17 mai a fost marcată de câteva evenimente în regiunea transnistreană și în relația dintre Chișinău-Tiraspol. Există...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană: sate blocate și ședințe ratate

PE SCURT Săptămâna trecută a fost marcată de câteva evenimente în relația Chișinăului cu regiunea transnistreană. De mâine se relaxează...

Politică4 săptămâni în urmă

COVID-19 în Transnistria. Noi acuzații la adresa Chișinăului. Despre împrumutul rusesc: „forțele pro-occidentale și pro-române controlează Curtea Constituțională”

PE SCURT Săptămâna 27 aprilie – 3 mai s-a dovedit a fi mai intensă pe linia politică Chișinău – Tiraspol....

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în Transnistria/ Autoritățile separatiste vorbesc despre „provocări existente în relațiile cu Republica Moldova”

PE SCURT După ce săptămâna trecută la Tiraspol se tiraja mesajul „Chișinăul își deghizează cinic fraudele diplomatice și birocratice prin...

Externe1 lună în urmă

Cum un oraș din Polonia a scăpat de publicitate și ce face Chișinăul

PE SCURT Jurnalistul polonez Dawid Krawczyk povestește cum orașul Nałęczów din Polonia a scăpat de publicitate și a obținut reputația...

Advertisement

Opinii

mai 2020
L Ma Mi J V S D
« apr.    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031

Copyright © 2020 Moldova.org