Connect with us
"
"

Economie

Cât costă produsele alimentare dacă te-ai izolat pentru o săptămână. 7 agenți care livrează la domiciliu

Publicat

pe

PE SCURT

Moldova.org a început să lucreze de acasă începând de astăzi. Prin urmare, m-am gândit că mi-ar prinde bine să fac lista de cumpărături cu produse alimentare pentru o săptămână. Am calculat cât costă acestea și să mă împart cu tine.

Mi-am imaginat că rafturile din dulap și frigider sunt cam goale, că mi-au rămas niște condimente, niște murături prin beci, compot, mai am niște unt, mai am hârtie de copt și folie de staniol, vanilie în cazul în care voi dori să coc ceva dulcișor.

Apoi, mi-am făcut lista, am deschis câteva site-uri care vând produse alimentare online să cercetez dacă pot livra, dacă au produsele necesare mie. Din păcate, puținele companii din domeniu livrează doar în Chișinău și suburbiile acestuia. Dacă trăiești mai departe de Capitală, s-ar putea să întâmpini dificultăți.

PE LUNG

Produsele din lista de cumpărături sunt pentru două persoane, dar cred că sunt suficiente și pentru a treia persoană. Desigur, îți vor rămâne produse și pentru următoarea săptămână.

Am decis să cumpăr câte un kilogram de mere, banane, portocale, kiwi, rodii, un ananas. Pe deasupra, am ales un pachet de 400 grame de prune uscate, 200 grame de caise uscate și 100 grame de goji uscate. Pentru toate acestea voi plăti 272 de lei.

În coș voi adăuga câte un kilogram de roșii, castraveți, varză, cartofi, morcovi, dovlecei, ciuperci, conopidă, broccoli și jumătate de kilogram de ceapă uscată. Aici am adăugat leuștean, mărar, ceapă verde, pătrunjel, busuioc și rozmarin. Doar pentru verdeață voi plăti 110 lei.

Voi cumpăra un kilogram de piept de pui, un kilogram de friptură din pulpă de vită și unul de somon. Voi cumpăra 10 ouă, doi litri de lapte și două cutiuțe de brânză Făguraș. Voi plăti pentru acestea 570 de lei. Cel mai costisitor este somonul proaspăt – 300 de lei kilogramul.

Pe lista de cumpărături am pus două cutii de paste bune, care să nu mi se lipească de fundul cratiței, câte un kilogram de orez, hrișcă, făină, fasole, năut, un pachet de 50 de grame de cereale la micul dejun, două cutii de sos de roșii, un litru de ulei și două pâini. Pentru toate acestea voi plăti 223 de lei și sunt sigură că vor ajunge pentru mai mult timp.

Mi-am pus în coș ceai, cafea măcinată Lavazza, un borcan de miere (pentru că încercăm să nu consumăm zahăr) și ciocolatele mele preferate Meteorit.

La final, în coșul meu online s-au adunat produse în valoare de 1839 de lei. Livrarea va costa 44 de lei în Chișinău. Sigur, cantitatea alimentelor și prețul poate fi diferit în funcție de ce vei alege tu.

În această listă cred că voi adăuga un detergent pe bază de alcool, pentru a dezinfecta suprafețele din casă și cele mai utilizate obiecte. Dacă îl voi termina cumva, voi jertfi chacha pe care am adus-o din Georgia și voi face un dezinfectant în condiții casnice (un pahar de alcool, un pahar de apă și câteva picături de ulei esențial). În loc de alcool, poți să folosești oțet.

Voi avea nevoie de consumabile ca hârtie igienică și saci de gunoi.

Deci, dacă vrei să faci comandă de produse alimentare pentru perioada de izolare, vezi ce propun cei de la agro-shop.md, comenzi.md, vladalina.md, metro, natur.md, Pegas, George Standard.

Din păcate, companiile nu livrează mai departe de Chișinău. Respectiv, dacă trăiești la Rezina sau la Cahul, nu vei putea comanda online. Totuși, ai putea să faci toate cumpărăturile mergând la magazin, însă să ai grijă să fii protejat – să porți masă, mănuși și să respecți distanța față de alți cumpărători sau de angajații magazinului.

Dacă ai decis să te afli în carantină și nu îți imaginez ce ai putea face în afară de vizionarea filmelor și cititul cărților, ți-am pregătit 11 idei de activități utile și distractive.

Economie

Petrom Moldova pune umăr la umăr și ajută personalul medical

Publicat

pe

De către

Punem #umărlaumăr și suntem mai puternici. Cu acest gând Petrom Moldova a pornit un program de susținere a medicilor pe care-l va dezvolta până la sfârșitul anului 2020.

Petrom Moldova a donat seturi de echipamente de protecție — combinezoane, bonete, bahile, măști pentru medicii și personalul medical din Soroca, Edineț și Comrat. De asemenea, împreună cu mai mulți parteneri, au fost donate și aparate de cafea.

Sate și orașe din aceste raioane au cunoscut cele mai mari provocări în lupta cu COVID-19 și au fost, pentru o anumită perioadă a stării de urgență, în carantină, întrucât au înregistrat un număr mare de persoane infectate cu coronavirus.

„E minimul pe care-l putem face pentru a exprima recunoștința noastră față de ei, luptătorii din prima linie.”, mărturisesc reprezentanții Petrom Moldova.

A pus un umăr greu la această acțiune și echipa Crucea Roșie din Moldova. Ei au avut grijă ca medicii din linia I, care luptă împotriva coronavirusului, să primească tot ce este necesar pentru a se proteja de infecție. Datorită echipei Crucea Roșie, ajutorul a fost livrat acolo unde a fost așteptat cel mai mult, iar scopul companiei Petrom Moldova de a ajuta medicii exact cu lucrurile necesare, cu ceva concret, a fost realizat pe deplin.

Pentru Petrom Moldova contează transparența și controlul asupra donației, respectiv, compania a avut toată încrederea în echipa Crucii Roșii din Moldova și ultima a fost responsabilă integral de partea operațională. „ Venim cu mulțumiri separate pentru echipa Crucii Roșii, dedicate totalmente luptei cu COVID19 ”, au declarat reprezentanții Petrom Moldova.

Alți parteneri din cadrul stațiilor Petrom care s-au alăturat sunt Coca Cola Îmbuteliere Chișinău, Lux Proba Grup, Varda și Luxury Line. Aceste companii au donat cafea și apă potabilă pentru spitale.

„Acest lucru, sperăm noi, va face zilele de muncă pentru cadrele medicale un pic mai bune, iar perioada de recuperare pentru pacienți, un pic mai ușoară” , adaugă Petrom Moldova.

În cadrul campaniei #umărlaumăr pentru medicii noștri au fost donate 1 170 seturi de echipament medical de unică folosință.

Citește mai departe

Economie

Coronavirusul seacă industria vinului

Publicat

pe

PE SCURT

Până la pandemia de coronavirus, sectorul vitivinicol din Republica Moldova era în plină dezvoltare. În anul 2019, Moldova a exportat 15,67 milioane decalitri de vin, iar valoarea totală a exportului a depășit trei miliarde de lei. Cel mai mult vin moldovenesc a ajuns în China, România și Federația Rusă. 

În țara în care viticultura reprezintă 7% din totalul de exporturi și 3% din PIB-ul țării, pandemia de coronavirus a lovit dur în micii producători, dând peste cap și planurile marilor jucători din industrie.

Dar cum se descurcă alte țări la capitolul vin în pandemie? Ca să înțelegem asta, am tras cu ochiul la sectorul vitivinicol din Ungaria. La ei, chiar dacă sectorul HoReCa e în blocaj, vinăriile mici stau mai bine la vânzări decât vinificatorii noștri.

PE LUNG

Aproape cinci întreprinderi vinicole au fost nevoite să-și suspende temporar activitatea, întrucât angajații au fost infectați în număr mare cu COVID-19. 

Pe 25 aprilie, satele Etulia și Cișmichioi din raionul Vulcănești au fost plasate în carantină, după ce patru locuitori, angajați la Vinăria Etulia, parte a grupului de vinării Bostavan, au fost depistați pozitiv la COVID-19. După asta, s-a decis testarea tuturor angajaților și rudelor angajaților la COVID-19 – 174 de persoane, dintre care 77 erau infectate.

Enlarge

IMG_6349
Foto: Wine of Moldova

„Produsele vitivinicole nu sunt de primă necesitate

83% din vinul produs anul trecut în Republica Moldova a fost exportat. Datele pentru luna martie arată că exporturile au scăzut cu 9% după volum și cu 11% în ce privește valoarea, față de aceeași perioadă a anului 2019. 

Potrivit estimărilor Oficiului Național al Viei și Vinului (ONVV) în acest an exportul produselor vitivinicole poate scădea cu 30% sau chiar 50% comparativ cu 2019. 

Șefa Serviciului politici și reglementări în domeniul produselor sectorul vitivinicol din cadrul Ministerului Agriculturii, Liliana Dascaliuc, spune că în primele trei luni ale anului 2020 exportul s-a redus cu 20%, însă datele sunt preliminare. Viticultura va fi afectată așa cum o să fie afectată toată agricultura. Și nu doar agricultura, dar toată industria. Vinul, produsele vitivinicole nu sunt de primă necesitate”, comentează specialista.

Zero venituri

Vlada Vutcarău este co-fondatoare a vinăriei urbane ATU, o afacere de familie, care produce până la 40 de mii de sticle pe an. Pandemia de coronavirus și starea de urgență a redus vânzările în proporție de 90%, iar turismul înregistrează zero venituri. Vorbim de foarte mari pierderi. Noi continuăm să producem, dar încasările vin din vânzări și nu din producere”, explică Vlada.

Enlarge

foto-ATU-winery-facebook
Foto: Facebook/ ATU Winery

Totuși, un aspect pozitiv pe care-l vede tânăra este că business-ul s-a mutat online și „că ne-am întors cu fața spre producătorul local. Cumpărând de pe piața locală, investim în oamenii noștri și banii rămân aici pe loc, în țară”.  

88% dintre companiile din Republica Moldova sunt afectate negativ de scăderea cererii la produse și servicii, spune un studiu al Camerei de Comerț Americane.  

Așa că, autoritățile au creat niște măsuri de susținere a agenților economici, inclusiv a vinăriilor. Printre acestea se numără reducerea cotei TVA de la 20% la 15% pentru sectorul HoReCa. 

Co-fondatoarea vinăriei ATU, Vlada Vutcarău, spune că măsurile statului de a-i susține, nu-i prea ajută pe ei.

„Noi nu primim vizitatori, respectiv nu generăm TVA. Scutirea asta, acum, nu ne dă nimic, pentru că noi oricum încasări nu avem, nu avem din ce economisi acele 5% ca să le distribuim la salarii.”

Ea mai crede că măsurile anunțate de autorități „sunt jocuri politice și statul se eschivează să-și asume o răspundere. Poate nu își permite financiar”.

O problemă nu vine niciodată de una singură, crede co-fondatoarea vinăriei. Seceta din anul acesta o îngrijorează la fel de mult. „Vom vedea la toamnă ce o să culegem, pentru că acolo va fi criza și mai mare.”

Enlarge

vinurile-ATU-foto-facebook-ATU-winery
Foto: Facebook/ ATU Winery

Porumb în loc de struguri

Pe 10 aprilie, Comisia pentru Situații Excepționale a emis Dispoziția Nr. 16. Unul dintre puncte reglementează mecanismul de subvenție a agenților economici. Întreprinderile care şi-au sistat total sau parţial activitatea vor ar urma o subvenţie în mărimea sumei achitate a impozitului pe venit dar și alte contribuții sociale.

Directorul Combinatului de vinuri „Mileștii Mici”, Viorel Garaz, se întreabă dacă statul va avea resurse financiare ca să subvenționeze întreprinzătorii. „Atât timp cât agenții economici nu funcționează sau funcționează într-o măsură foarte redusă, contribuțiile lor la buget vor fi foarte mici. Dacă subvențiile nu vor fi achitate imediat, ulterior companiile se vor închide și nu vor mai avea nevoie de ele”, explică specialistul. 

Combinatul de vinuri „Mileștii Mici” a produs în 2019 aproape 1,2 milioane de sticle de vin, dintre care aproape 60% au fost exportate. În urma loviturii date de pandemie, compania a înregistrat o scădere de 60% din vânzări pe piața locală. Exporturile au scăzut cu 40%, iar de pe 8 martie, vinăria nu a fost vizitată de niciun turist.

„Planurile noastre pentru următorul an sau pentru următorii doi ani au fost date peste cap: de a extinde restaurantul, de a procura transport electric, de a sădi viță de vie, de a deschide o rețea de magazine. Banii au mers la achitări de chirie, salarii, dar și alte plăți.”

Și pentru că COVID-ul ne-a mâncat bugetul pentru vița-de-vie, semănăm 36 ha de porumb în loc de Fetească

Geplaatst door „Mileștii Mici” op Maandag 11 mei 2020

De asemenea, vinăria a fost nevoită să întrerupă contractele cu mai mulți angajați pensionari, numărul lucrătorilor s-a redus de la 206 la 142. „Nu avem posibilitatea să achităm pensionarilor șomajul tehnic, ei măcar au pensie, dar tinerii care nu au pensie și stau acasă cu copiii… Am decis să le achităm lor măcar ceva”, explică Viorel Garaz.

Galeriile subterane „Mileștii Mici” sunt situate la o adâncime de 85 m și au o lungime totală de 200 km. Ele adăpostesc aproape 2 milioane de sticle, motiv pentru care a ajuns în Cartea Recordurilor Guinness, drept cea mai mare colecție de vinuri din lume după numărul de sticle

Provocări de-a lungul timpului

Dar starea de urgență din Republica Moldova nu e prima lovitură asupra vinificatorilor. În 2006, Rusia a interzis importul de vinuri, întrucât nu ar fi făcut față normelor sanitare. Pe atunci, aproape 80% din totalul producției de vin era exportat în Rusia. Estimările au arătat că pierderile în urma embargoului au depășit 100 de milioane de dolari.

Apoi, în 2013, cu trei luni înainte de semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, Rusia a instituit embargo asupra vinurilor moldovenești.

Criza lovește în toți, inclusiv în producătorii de vinuri. Un sector cu 150 mii de locuri de muncă, cu exporturi de 3…

Geplaatst door Andrei Cibotaru op Zondag 5 april 2020

Este o criză care ne afectează pe toți și trebuie să ne punem umărul, să consumăm un pic mai mult vin local. În spatele unei sticle de vin stă o industrie întreagă: stau viticultorii care au crescut strugurii, stau oamenii care lucrează la producție, vinificatorii, oamenii din laborator, stă o industrie a sticlei, industria ambalajului de carton, stau oameni care se ocupă de designul etichetelor și așa mai departe. Cumpărând o sticlă de vin, de fapt, se susține acest lanț pentru mai multe subsectoare”, a comentat autorul blogului finewine.md și expert în vinuri, Andrei Cibotaru.

Cum se descurcă Ungaria?

În timp ce consumul de alcool pe cap de locuitor a crescut în Ungaria în timpul pandemiei coronavirusului, măsurile restrictive care afectează sectorul ospitalității au pus vinăriile maghiare într-o situație financiară dificilă. Cu toate acestea, vinăriile mici, de familie, care de obicei își vând produsele direct clienților din beciurile lor, au reușit să-și crească veniturile.

Guvernul maghiar a anunțat stare de urgență la jumătatea lunii martie și la scurt timp au fost impuse restricții la programul de lucru al magazinelor mici și al unităților de catering. Cu toate acestea, mulți proprietari au ales să își suspende complet activitatea, ceea ce a afectat indirect mulți furnizori, cum ar fi comercianții de alimente și băuturi. Acest lucru a avut un impact și asupra vinăriilor, care joacă, adesea, un dublu rol, deoarece operează săli de degustare, pe lângă vânzarea produselor pe piață. Astfel, acestea au fost lovite de criză de două ori.

Organizația profesională care-i reprezintă pe vinificatori și pe viticultori, Consiliul Național al Comunităților de Vinuri (HNT), a reacționat rapid la situație: într-o săptămână, a inițiat o campanie online și un serviciu numit „Palackposta2020”, care în traducere înseamnă „sticlă prin poștă”. Consiliul a încurajat vinăriile să se înregistreze în mod voluntar pe această platformă care permitea cumpărăturile online și livrarea la domiciliu. Pentru vinificatori, a fost cumva dificil să utilizeze platforma și chiar din primele momente părerile au fost împărțite. Mulți au considerat această mișcare un spectacol, în timp ce alții au considerat că este o lovitură pentru comercianți. Alții cred că nu există o publicitate mai proastă pentru vinul maghiar în această situație de criză.

Compania Pannon Borbolt și-a început activitatea cu comercializarea de vin online, dar în ultimii ani, aproape 80% din veniturile sale provin din intermedierea relațiilor dintre unitățile de catering și vinării. Odată cu sistarea temporară a serviciului de catering, restul de 20 la sută din activități se pare că au reușit să salveze compania, care a început să se concentreze din nou pe vânzarea de vinuri online.

„Vindem pachete, ceea ce înseamnă că consumatorii pot alege între ofertele mai multor crame. În plus, infrastructura noastră logistică a fost deja dezvoltată, astfel încât prețurile noastre sunt mult mai prietenoase”, a declarat Dusán Filákovity, administratorul companiei. Nu consideră că inițiativa PalackPosta este o concurentă, a adăugat el.

Criza nu afectează în mod egal fiecare vinificator, afirmă József Schunk, viticultor și președintele Regiunii viticole Pécs și membru al Consiliul Național al Comunităților de Vinuri (HNT). Vinăriile mici care și-au vândut produsele direct au reușit să-și crească vânzările. Totuși, veniturile din industria ospitalității (hoteluri, restaurante și cafenele) au ajuns practic la un blocaj, ceea ce afectează în mod natural vinăriile mai mari. O altă dificultate este că festivalurile și evenimentele mari, care au devenit surse de venit foarte importante și pentru vinăriile mai mici, au fost anulate. Pierderile de venituri și dezvoltarea stocurilor vor trebui remediate în acest sector, iar Consiliul le monitorizează pe ambele, a spus el. Promovarea vinului poate ajuta pe ambele fronturi.

Zoltán Győrffy, redactorul-șef al revistei de gastronomie și vin Pécsi Borozó, a trebuit să ia o decizie dificilă la jumătatea lunii martie. Revista este publicată în fiecare trimestru în ultimii zece ani, însă din cauza pandemiei, ediția de vară nu va fi tipărită. Agenții de publicitate și-au scos reclamele, iar piața de vinuri, de care depinde editorul, s-a oprit.

„Anul acesta, care promitea că să fie cu multe evenimente, s-a schimbat într-o clipă”, a spus jurnalistul. El și echipa sa au mutat degustările de vin online. Acum, au degustări tematice pe Zoom în fiecare săptămână, iar prezența online a revistei a crescut. Deși, evident, aceste soluții nu sunt perfecte, este încă prea devreme pentru a spune cum pandemia va schimba piața de vinuri și modul în care funcționa aceasta până acum.


Acest articol face parte din proiectul media crossbroder „Off the beaten track” lansat de n-ostHlidaci PesSzabadpecsKrytyka Polityczna și Moldova.org. Proiectul este finanțat de fondul internațional Visegrad.
Citește mai departe

Economie

De ce Covid-19 afectează diferit bărbații și femeile

Publicat

pe

PE SCURT

Covid-19 are efecte profund diferite pentru bărbați și femei – și nu doar în ceea ce privește sănătatea lor. Pentru un virus care infectează oamenii fără discriminare, de unde vin aceste diferențe?

De la șoferii de autobuz până la prim-miniștri, oamenii din toate categoriile se îmbolnăvesc grav de Covid-19. Acest lucru a atras observația precum că boala nu face discriminări. Coronavirusul este, până la urmă, o piesă mai mult sau mai puțin neînsuflețită de material genetic plutitor. Nu este capabil de discriminare activă, scrie BBC într-o analiză.

Și totuși, virusul are efecte foarte diferite asupra unor sau altor grupuri de oameni.

PE LUNG

Virusul Covid-19 afectează în mod diferit, la nivel fizic, bărbații și femeile. Totuși diferențele nu țin doar de partea fizică, ci și de perspectivele noastre de sănătate și economice pe termen lung.

Diferențe la nivel fizic

Una dintre cele mai marcante diferențe apărute până în prezent este rata mortalității bărbaților și femeilor.

În SUA, de exemplu, de două ori mai mulți bărbați au murit de virus decât femeile. În mod similar, 69% din totalul deceselor cauzate de coronavirus din Europa de Vest au fost de sex masculin. Tipare similare au fost observate în China și în alte părți ale lumii.

O echipă de cercetători, condusă de Anna Purdie de la University College London, studiază diferențele de sex în diferite țări și lucrează pentru a afla mai multe despre cauzele acestor diferențe.

Deocamdată, motivul este încă neclar.

Una dintre posibilele teorii spune că răspunsul imun al femeilor la virus este mai puternic, informează Philip Goulder, profesor de imunologie la Universitatea din Oxford. „Răspunsul imun de-a lungul vieții la vaccinuri și infecții este de obicei mai agresiv și mai eficient la femei, comparativ cu bărbații”, spune el.

Acest lucru se datorează parțial faptului că femeile au doi cromozomi X, în timp ce bărbații au doar unul – ceea ce este important atunci când vine vorba de un coronavirus. „În special, proteina prin care sunt sesizați viruși precum coronavirus este codificată pe cromozomul X”, spune Goulder. Ca urmare, această proteină este exprimată de două ori mai mult comparativ cu bărbații, iar răspunsul imun la coronavirus este, prin urmare, amplificat la femei. “

O altă posibilitate este aceea că diferența vine de la stilul de viață diferit între femei și bărbați. „Există diferențe de comportament importante între sexe. De exemplu fumatul afectează nivelul bolilor preexistente, cum ar fi boli de inimă, boli pulmonare cronice și cancer”, spune Goulder.

„Diferența atunci când vine vorba despre stilul de viață este vizibilă în special în unele țări precum China, unde 50% dintre bărbați fumează, comparativ cu 5% dintre femei.”

Dar în această etapă a pandemiei, nu există suficiente dovezi care să spună dacă acesta este rezultatul diferențelor biologice, al stilului de viață sau o combinație dintre cele două.

Enlarge

9D9A0400
Foto: Tatiana Beghiu

Criza financiară

Există, totuși, dovezi despre un alt mod în care virusul afectează diferit bărbații și femeile.

Michèle Tertilt, economistă la Universitatea Mannheim din Germania, a lucrat cu colegii săi pentru a aduce dovezi cu privire la modul în care pandemia a afectat bărbații în raport cu femeile din SUA. Izolarea și blocarea activităților economice au dus deja la numeroase pierderi de locuri de muncă.

Dar șomajul nu se răsfrânge în mod egal și din cauza circumstanțelor unice ale acestei crize economice. „Este destul de neobișnuită și diferită comparativ cu o recesiune tipică”, spune Tertilt.

În SUA, 1,4 milioane de oameni au devenit șomeri în martie, cea mai mare cădere din 1975. Femeile au fost mai lovite decât bărbații, cu o creștere de 0,9% a șomajului față de o creștere de 0,7% pentru bărbați.

Un alt mod în care actuala criză este neobișnuită este faptul că, într-o recesiune, bărbații sunt adesea loviți mai greu decât femeile din punct de vedere al șomajului. Acest lucru este cauzat de faptul că mai mulți bărbați lucrează în industrii care sunt strâns legate de ciclurile economice – cum ar fi construcția și fabricile. Dimpotrivă, femeile domină mai mult în industrii care nu sunt legate de cicluri economice, cum ar fi asistența medicală și educația.

Dar, de această dată, alți factori au cel mai mare impact asupra locurilor de muncă ale oamenilor.

Un factor este funcția pe care o ai în echipă: fie „cheie” sau „critică”. Echipa Tertilt a clasat lucrătorii în domeniul sănătății, al transporturilor, al serviciilor de protecție (cum ar fi poliția), agricultură, pescuit, silvicultură, întreținere și reparații ca „lucrători critici”.

Prin această clasificare, 17% dintre femeile angajate au funcții critice, comparativ cu 24% dintre toți bărbații angajați.

Al doilea mare factor este posibilitatea oamenilor de a lucra de la distanță. Tertilt și colegii săi au selectat joburile în funcție de posibilitatea de a lucra la distanță sau nu – un analist de afaceri ar putea foarte bine să lucreze de la distanță, în timp ce un barman nu poate.

Tertilt a constatat că mai mulți bărbați aveau locuri de muncă la distanță: 28% dintre bărbați față de 22% dintre femei.

„Am fost puțin surprinsă de asta”, spune ea. „Mă așteptam ca mai multe femei să aibă locuri de muncă la distanță – de exemplu, femei care ocupă locuri de muncă în guvern, în oficii și așa mai departe.

„Dar, după ce începi să te gândești la asta, are sens – o mulțime de femei lucrează în restaurante, în industria călătoriilor. Și la nivel mondial, restaurantele și barurile sunt închise, iar călătoriile sunt foarte limitate.”

Cercetările efectuate de Institutul pentru Studii Fiscale din Marea Britanie prezintă o imagine similară. Studiul constată că femeile din Marea Britanie lucrează cu aproximativ o treime mai mult decât bărbații într-un sector care a fost puternic afectat sau blocat în întregime din cauza pandemiei, cum ar fi comerțul cu amănuntul și industria ospitalității.

„Din perspectiva economică, femeile cu salarii mici au fost afectate cel mai tare”, spune Natasha Mudhar, directoare executivă și co-fondatoare a The World We Want, o companie care are ca scop accelerarea progresului către Obiectivele ONU de dezvoltare durabilă.

Diferența de remunerare între femei și bărba​_ți amplifică această inegalitate – nu numai că femeile pierd locuri de muncă, dar înainte de criză câștigau și mai puțini bani.

„Pentru fiecare liră sterlină pe care un bărbat îl poate cheltui pe necesități în timpul acestei crize, o femeie poate cheltui doar 82 pence”, spune Mudhar. În SUA, diferența de remunerare între femei și bărbați este similară, femeile câștigând 85% din ceea ce câștigă bărbații. În Australia este de cifra este de 86%, în timp ce în India este de 75%. Și acest lucru este și mai grav pentru femeile din anumite rase și etnii. În SUA, de exemplu, femeile de culoare câștigă cu 21% mai puțin decât femeile albe.

Familiile monoparentale au fost lovite și mai tare. Cercetările echipei Tertilt estimează că există 20 de milioane de părinți singuri în SUA, dintre care trei sferturi sunt femei. „Chiar dacă vorbim despre o asistentă medicală sau un medic, chiar dacă are un loc de muncă în infrastructura critică – aceste persoane pot avea copiii acasă și nu îi pot lăsa fără supraveghere”.

Chiar și pentru părinții singuri, cu joburi la distanță, ar putea să nu fie real să lucreze în continuare cu copiii în casă. „Nu pot angaja o bonă sau nu pot să roage un vecin sau o bunică”, spune Tertilt. 

Expunerea inegalității

Virusul Covid-19 este cel mai recent dintr-o listă lungă de epidemii care au adus la inegalități economice.

Clare Wenham, profesoară asociată de politică globală de sănătate la London School of Economics and Science spune că aceasta este o problemă despre care nimeni nu a vorbit, iar factorii de decizie nu au fost conștienți de ea.

Wenham și colegii ei au cercetat impactul focarelor Zika și Ebola asupra bărbaților și femeilor și cercetează acum efectele pe care le are Covid-19.

Una dintre consecințele epidemiei de Ebola din Sierra Leone a fost o creștere dramatică a mortalității materne. Organizația Mondială a Sănătății a subliniat că serviciile de sănătate ale maternității rămân esențiale în timpul pandemiei și că toate femeile „au dreptul la îngrijiri de înaltă calitate înainte, în timpul și după naștere”. Dar acest lucru nu este întotdeauna aplicat în practică.

„Știm din focarele anterioare, că toate resurse sunt îndreptate spre infecție”, spune Wenham. „Asta înseamnă că furnizarea serviciilor de rutină este perturbată. Și primele lucruri care vor dispărea vor serviciile de sănătate maternă.”

Ar putea fi afectat și accesul la contracepție. Organizația de planificare familială Marie Stopes a estimat că 9,5 milioane de femei și fete din întreaga lume ar putea risca să piardă accesul la contracepție și la serviciile de avort oferite de către organizație în 2020, din cauza pandemiei.

În urma pandemiei au apărut și cazuri de violență în familie. În Franța, cazurile au crescut cu o treime în prima săptămână de blocaj, în timp ce rapoartele au crescut cu 75% în Australia, iar numărul de cazuri s-a dublat în Liban. În timp ce violența în familie poate afecta ambele genuri, femeile sunt de multe ori cele mai afectate. În SUA, femeile au de două ori mai multe șanse să fie supuse violenței din partea partenerului și de 14 ori mai probabil să fie violate, de exemplu.

„Știm că violența în familie se întâmplă în mod normal în casă”, spune Wenham. „Atunci ce se va întâmpla când închidem oamenii în casă într-o perioadă stresantă, când nu au bani și nu pot merge la serviciu? Nu trebuie să fii om de știință pentru a vedea de ce asta duce la mai multă violență în familie.”

Imaginea de ansamblu este, incontestabil, una sumbră – pentru ambele sexe în mod diferit.

Pentru bărbați, în special cei în vârstă, riscul imediat de deces din cauza bolii este cea mai mare îngrijorare. În cazul femeilor, care au mai multe șanse să se recupereze, repercusiunile sociale și economice ale Covid-19 pot dura ani de zile.

Cercetările lui Tertilt au descoperit totuși două efecte mai puțin negative pentru egalitatea de gen.

Primul este flexibilitatea la locul de muncă. „Milioane de companii se adaptează la sistemele de lucru de casă, chiar acum”, spune Tertilt. În unele părți ale SUA, în luna martie a fost înregistrată o creștere de peste 200% a utilizării teleconferințelor în comparație cu luna precedentă. „Există o anumită posibilitate că se vor schimba normele într-o oarecare măsură și asta va face mai ușoară împăcarea vieții personale cu cea profesională.”, spune ea. „Femeile vor beneficia mai mult de aceste schimbări în cultura afacerilor și a flexibilității la locul de muncă, deoarece ele sunt cele care au avut grijă de copii dintotdeauna.”

Cel de-al doilea efect vizează un grup mai restrâns, dar semnificativ al forței de muncă. Studiul lui Tertilt a analizat cuplurile heterosexuale, dintre care 8-12% ar putea să se trezească într-o zi cu rolurile inversate. „Gândiți-vă la un cuplu în care este femeia este medică în primele linii, iar soțul are o slujbă de birou pe care este posibil să o facă la distanță”, spune ea. „Într-un astfel de cuplu, este foarte probabil că bărbatul va deveni brusc cel care are grijă de copii.” Având în vedere că în SUA 60% din îngrijirea copiilor este asigurată de femei, constată Tertilt, acest lucru ar putea duce la o schimbare importantă și de lungă durată.

O criză de sănătate precum coronavirusul accentuează și agravează inegalitățile de tot felul, iar inegalitatea de gen este doar una dintre ele.

În SUA, de exemplu, orașele cu mari comunități afro-americane au suferit cel mai mult din cauza epidemiei. Locuitorii de culoare din Chicago trăiesc de obicei cu aproape nouă ani mai puțin decât vecinii lor albi, de exemplu, potrivit Comisarului de sănătate publică din Chicago, Allison Arwady.

Și cei care au alte boli înainte de a se infecta au mai multe șanse să moară din cauza Covid-19. În SUA, afecțiuni precum diabetul și bolile de inimă afectează în mod disproporționat afro-americanii.

Deși virusul nu face discriminări atunci când vine vorba de infectare, efectele sociale și economice ale acestuia ar putea fi resimțite foarte diferit de categorii sociale diferite. 

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Ecologie5 ore în urmă

Se bate alarma! Râurile sunt extrem de poluate din cauza apelor canalizate

PE SCURT Râurile noastre sunt extrem de poluate din cauza apelor canalizate care sunt deversate în râurile noastre și care...

Social20 de ore în urmă

Pandemia în Germania: „Statul a avut grijă de toți”

Pandemia de COVID-19 a pus autoritățile din toate statele lumii într-o situație dificilă și a influențat puternic și echilibrul politic...

IstorieO zi în urmă

Panglica Sfântului Gheorghe nu are nimic în comun cu cel de-al Doilea Război Mondial. Alte mituri promovate de Rusia

PE SCURT Panglica Sfântului Gheorghe a fost inventată în 2005 în Federația Rusă și este inspirată din Primul Război Mondial....

LifestyleO zi în urmă

Pandemia ne-a mutat la sat

PE SCURT Chiar și pâna la pandemia de coronavirus mulți dintre locuitorii marilor orașe din întreaga lume se gândeau că...

SocialO zi în urmă

29 mai 2020. COVID-19, PE SCURT: 171 cazuri noi de infecție. Bilanțul deceselor ajunge la 288

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Social2 zile în urmă

Ce este al doilea val al pandemiei și când să-l așteptăm?

În multe țări numărul persoanelor infectate cu COVID-19 a scăzut, în unele nu se mai înregistrează cazuri noi, iar de...

Economie2 zile în urmă

Vinul Moldovei în cifre

Republica Moldova este tot mai cunoscută la nivel mondial, datorită Vinului Moldovei – produs al mândriei naționale, ambasador al țării...

Advertisement

Politică

Politică5 zile în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Tiraspolul atacă Chișinăul: „Deficit de conștiință și rațiune”

PE SCURT Așa-zisele autorități din regiunea transnistreană redeschid treptat afacerile și instituțiile. 143 de beneficiari și angajați ai internatului psihoneurologic...

Politică2 săptămâni în urmă

De la nostalgie până la tușonkă și hrișcă. Timpuri, pandemie și elite politice

COVID-19 a bulversat întreaga lume, ne-a închis hotarele, ne-a limitat drepturile, ne-a blocat accesul și ne-a îndemnat să stăm acasă....

Politică2 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Primul caz de re-infectare, focar major în internatul din Bender și acuzații politice 

PE SCURT Săptămâna 11-17 mai a fost marcată de câteva evenimente în regiunea transnistreană și în relația dintre Chișinău-Tiraspol. Există...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană: sate blocate și ședințe ratate

PE SCURT Săptămâna trecută a fost marcată de câteva evenimente în relația Chișinăului cu regiunea transnistreană. De mâine se relaxează...

Politică4 săptămâni în urmă

COVID-19 în Transnistria. Noi acuzații la adresa Chișinăului. Despre împrumutul rusesc: „forțele pro-occidentale și pro-române controlează Curtea Constituțională”

PE SCURT Săptămâna 27 aprilie – 3 mai s-a dovedit a fi mai intensă pe linia politică Chișinău – Tiraspol....

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în Transnistria/ Autoritățile separatiste vorbesc despre „provocări existente în relațiile cu Republica Moldova”

PE SCURT După ce săptămâna trecută la Tiraspol se tiraja mesajul „Chișinăul își deghizează cinic fraudele diplomatice și birocratice prin...

Externe1 lună în urmă

Cum un oraș din Polonia a scăpat de publicitate și ce face Chișinăul

PE SCURT Jurnalistul polonez Dawid Krawczyk povestește cum orașul Nałęczów din Polonia a scăpat de publicitate și a obținut reputația...

Advertisement

Opinii

mai 2020
L Ma Mi J V S D
« apr.    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031