Economie
BNM pune în circulație noi monede metalice: de 1, 2, 5 și 10 lei. Cum arată acestea// FOTO

Banca Națională a Moldovei pune în circulație, începând cu data de 28 februarie 2018, o serie nouă de monede metalice: de 1, 2, 5 și 10 lei. Acestea vor circula în paralel cu bancnotele existente de aceeași valoare nominală.
De ce avem nevoie de monede noi
Noile monede sunt introduse urmare unui amplu studiu economic privitor la utilizarea banilor în numerar în Republica Moldova și pe plan internațional. Potrivit acestuia, bancnotele cu valoare mică utilizate în Republica Moldova au intrat în „zona de monetizare” – definită prin folosirea lor frecventă pentru cumpărături zilnice – ceea ce explică uzura lor rapidă.
Banca Națională a Moldovei a angajat consultări publice, în vara-toamna anului trecut, cu experți independenți, autorități locale și centrale, reprezentanți ai mediului de afaceri și bancar, care au confirmat concluziile formulate de studiul BNM.
Punerea în circulație a noilor monede va optimiza utilizarea banilor în numerar din Republica Moldova conform celor mai bune practici internaționale în domeniul circulației monetare.
Adițional, înlocuirea treptată a bancnotelor de valoare mică cu monede de metal va permite economii substanțiale ale costurilor de producție suportate de BNM. La cost similar per unitate, monedele au o durată de viață de cel puțin zece ori mai mare decât bancnotele cu valoare nominală mică.
Introducerea monedei de 2 lei va simplifica suplimentar achitările zilnice. Comode și ușoare, noile monede sunt prietenoase mediului ambiant și pot fi reciclate.
Cum arată noile monede
Monedele de 1 leu și de 2 lei sunt confecționate din oțel placat cu nichel și au o nuanță argintie. Cele de 5 și 10 lei sunt confecționate din oțel, acoperit cu nichel și alamă, ceea ce le conferă un aspect bimetalic: centru argintiu înconjurat de un inel auriu pentru moneda de 5 lei și respectiv, centru auriu înconjurat de un inel argintiu pentru moneda de 10 lei.
Fiecare monedă are greutate, diametru și grosime diferite.
Fiecare monedă are muchie cu zimți diferiți, pentru a diferenția mai ușor valoarea nominală a monedelor, în particular de către persoanele cu deficiențe de vedere. Muchia monedei de 10 lei poartă suplimentar inscripția repetată a cuvântului MOLDOVA, precedat și urmat de o stea.
Pe revers, în partea de sus, monedele poartă o monogramă din literele majuscule „R” și „M” – acronim al denumirii statului – „Republica Moldova”. Monograma este gravată folosind un procedeu holografic. Literele „R” și „M” devin vizibile, prin alternanță, când se rotește moneda spre stânga-dreapta. Pe suprafața cifrelor a fost aplicată microgravura cu legenda „BNM”.
Alăturarea celor patru monede reconstituie, pe avers, imaginea stilizată a stemei Principatului Moldovei, inclusă într-un cvadrilob, cu elemente heraldice de epocă: capul de bour, privit frontal, cu:
– luna, în fază de crai-nou pe moneda de 1 leu;
– soarele – pe moneda de 2 lei;
– steaua sub forma unui luceafăr, coroana princiară deasupra coarnelor bourului și trandafirul heraldic – pe moneda de 5 lei;
– scutul dinastic domnesc din epoca lui Ștefan cel Mare – pe moneda de 10 lei.
Pe revers, alăturarea monedelor reconstituie imaginea stemei de stat a Republicii Moldova.
Designul novator unic oferă o imagine avantajoasă leului moldovenesc.
Noile monede întrunesc cele mai înalte standarde de calitate și elemente cu un nivel înalt de siguranță, care asigură o protecție eficientă împotriva contrafacerii.
La 25 de ani de la introducerea sa, leul moldovenesc se modernizează, pentru a fi utilizat mai sigur și mai comod.
Economie
Moldindconbank a fost vândută

Pachetul de 63,89% de acţiuni ale Moldindconbank, fosta bancă a lui Platon, a fost cumpărat de Agenţia Proprietăţii Publice (APP), în numele Guvernului Republicii Moldova, transmite Mold-Street.
Tranzacţia în valoare de 760,11 milioane lei a fost realizată luni, 18 februarie 2019, la Bursa de Valori a Moldovei.
Potrivit Mold-Street, în următoarele zile va avea loc o altă tranzacţie, în cadrul căreia APP, adică Guvernul R. Moldova, va revinde pachetul de acţiuni, dar deja la un preţ de aproximativ 764 de milioane.
Cumpărătorul este compania Doverie-Invest SA din Bulgaria, cu care APP a semnat, pe 13 februarie, antecontractul cu privire la cumpărarea acţiunilor nou-emise de Moldinconbank.
Cu toate acestea, ar putea apărea şi alţi cumpărători, având în vedere faptul că până la începutul acestei săptămâni, alte companii, în afară de compania bulgară, nu a depus la Banca Naţională a Moldovei solicitarea pentru obţinerea permisiunii prealabile la achiziţionarea acţiunilor.
Doverie-Invest SA din Bulgaria a fost creată în decembrie 2018 de către Doverie United Holding AD.
Comitetul executiv al BNM a decis pe 22 ianuarie 2019 să acorde permisiunea prealabilă pentru achiziţionarea de către investitorul bulgar Doverie United Holding AD, a pachetului de 63,89% de acţiuni ale Moldindconbank.
Economie
Au demarat lucrările de construcție a conductei Ungheni – Chișinău

Lucrările de construcție a conductei Ungheni – Chișinău au demarat astăzi, în prezența premierului Pavel Filip și a vicepremierului român pentru implementarea parteneriatelor strategice, Ana Birchall.
Gazoductul Ungheni-Chișinău reprezintă cea de-a doua etapă a proiectului de interconectare Iași-Ungheni-Chișinău.
Conducta Iași-Ungheni a fost pusă în funcțiune în anul 2014, iar acum gazoductul urmează a fi extins pe direcția Ungheni-Chișinău.
Realizarea celei de-a doua faze a proiectului presupune construirea conductei de transport gaze, a celor trei stații de predare a gazelor naturale și dotarea centrului de dirijare de la Ghidighici. Lucrările vor fi efectuate de compania Transgaz, în termen de maxim 23 de luni.
Totodată, reprezentanții companiei au spus că gazoductul ar putea fi finalizat în decurs de un an.
Pavel Filip a menționat că proiectul este unul de interes național și de importanță strategică. Prin conducta Iași-Ungheni s-au livrat câte aproape 1 milion de m3 de gaze pe an. Asta înseamnă că Ungheniul și alte câteva localități din apropiere au avut în ultimii ani gaz românesc.
După implementarea fazei a doua și investiții de 93 milioane de euro, gazoductul Ungheni-Chișinău de 120 de km va putea asigura țara noastră cu tot volumul necesar de gaze naturale.
„Astăzi, facem, de fapt, un al doilea pas către securitatea și independența energetică. După mulți ani în care prețul la gaz a fost folosit pe post de sperietoare de către cei care îl livrau în Moldova, ne apropiem de ziua în care asta nu se va mai întâmpla. Țara noastră va putea lua decizii în beneficiul cetățenilor, fără a risca pericole. Și asta pentru că avem a doua sursă de alternativă”, a spus premierul.
La rândul său, vicepremierul Ana Birchall, a reiterat angajamentul ferm al părții române de a susține în continuare țara noastră în parcursul său european, inclusiv prin proiectele de infrastructură energetică. „România a fost, este și va rămâne cel mai ferm susținător al Republicii Moldova. Prin astfel de proiecte strategice urmărim realizarea unei conexiuni ireversibile a Republicii Moldova la spațiul european și ne dorim să contribuim la asigurarea unui nivel de viață mai bun pentru fiecare cetățean al Republicii Moldova”, a subliniat Ana Birchall.
Economie
Trei puncte de trecere vor fi modernizate. Cât va costa

Autoritățile vamale din Republica Moldova și România și-au oficializat angajamentul de modernizare a punctelor de trecere „Sculeni-Sculeni”, „Leușeni-Albița” și „Giurgiulești-Galați”. Directorul Serviciului Vamal, Vitalie Vrabie și Președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală, Mihaela Triculescu au semnat la București, Acordul de Parteneriat privind implementarea proiectului de reabilitare a respectivelor posturi de frontieră.
Documentul stabilește expres drepturile și obligațiile părților, conținând și prevederi pentru o bună gestionare tehnică și financiară a proiectului. Semnarea acestuia reprezintă una dintre etapele finale pentru începutul implementării proiectului. Următoarele proceduri presupun semnarea contractului de finanțare, lansarea și desfășurarea tenderelor, precum și demararea propriu-zisă a lucrărilor de reabilitare. Potrivit estimărilor, acestea ar urma să înceapă cel târziu în toamna acestui an.
Amintim că, proiectul este finanțat de Uniunea Europeană (64,28%) și co-finanțat de Guvernele ambelor state (35,72%), în cadrul Programului Operațional Comun România-Republica Moldova 2014-2020. Bugetul acestuia este de 10 milioane de euro, dintre care 5 milioane de euro sunt destinate Republicii Moldova.
„Având în vedere că, cele mai mari constrângeri de infrastructură sunt consemnate la Sculeni, 70% din fondurile destinate părții moldovenești vor fi alocate reconstrucției capitale a acestui post. Totodată, conform proiectului aprobat de Vamă, teritoriul postului va fi extins cu încă 1,3 ha, ceea ce va face posibilă suplimentarea pistelor de control și reamenajarea elementelor de infrastructură. Atât pe sensul de ieșire din țară, cât și pe cel de intrare vor fi câte 3 artere pentru autoturisme, câte 2 pentru autocamioane și câte una pentru autocare”, aflăm într-un comunicat de presă emis de Serviciul Vamal.
Potrivit lor, postul va rămâne funcțional pe toată perioada lucrărilor de reabilitare. Astfel, la prima etapă, toate formalitățile de control vor fi concentrate în zona unde se află pistele de pe sensul de intrare în țară și cele pentru autocamioane, urmând a fi construite încă două piste suplimentare. Totodată, instituția va diminua din inconveniențele create de lucrările de reconstrucție, prin darea în exploatare, în luna mai curent, a noii zone de control vamal (ZCV), construită din surse proprii. Aceasta se va afla la circa 200 m distanță de post, fiind prevăzută pentru procesarea autocamioanelor.
Postul de frontieră Sculeni reprezintă al doilea cel mai traversat punct vamal din țara noastră, înregistrând constant unele dintre cele mai mari valori de trafic, în special, în perioada estivală și a Sărbătorilor Pascale și de iarnă. Potrivit datelor, în asemenea perioade, acesta este traversat zilnic de peste 2.000 de unități de transport, dintre care până la 250 sunt autocamioane. Odată cu darea în exploatare a postului renovat, capacitatea de procesare a acestuia se va dubla.