PE SCURT

Sondajul S&P Global FinLit Survey arată că Republica Moldova ocupă locul 117 din 143 de statele lumii la capitolul alfabetizarea financiară a populației. Datele menționează că doar 27 la sută din moldovenii adulți au cunoștințe financiare de bază. La acest capitol stăm mai rău decât țări cum ar fi Tanzania, Uganda, Rusia, Columbia sau Madagascar. Pornind de la asta, echipa Moldova.org și-a propus să lanseze o rubrică dedicată educației financiare, iar primul articol va fi dedicat impozitelor și cum să înțelegem cât și de ce ni se reține din salariu.

PE LUNG

Pentru a putea explica mai ușor câte impozite se rețin din salariul lunar, vom discuta un caz concret, dar ipotetic – Ion, proaspăt angajat la o instituție de stat.

În fiecare lună, Ion primește fluturașul de salariu. În acesta sunt indicate două sume de bani, prima sunt banii alocați pentru munca sa și cea de-a doua – cei pe care îi primește după achitarea tuturor impozitelor. Deci, câte impozite i se rețin din salariul de angajat în sectorul public și cum se calculează acestea?

Benjamin Franklin spune că achitarea impozitelor este o certitudine, precum este moartea. La fel de cert este și rolul impozitelor pe care îl achită fiecare dintre noi în dezvoltarea unei societăți democratice.

Așadar, să le luăm pe rând.

Suma care se trece în contractul de muncă și din care se rețin taxele și impozitele salariale se numește salariu brut. De multe ori oamenii se revoltă când aud datele statistice privind salariile, declarând că sunt prea mari în raport cu cele reale. Aceasta pentru că statistica reflectă anume salariul nominal brut. El constituie baza din care se rețin impozitele.

În cazul lui Ion, care este în sectorul bugetar, salariul mediu nominal brut este de 6456 de lei. După achitarea tuturor impozitelor în fluturașul său este indicată suma de 5324,75 de lei, care reprezintă salariul net, care este suma cu care angajatul rămâne „în mână” după achitarea tuturor impozitelor.

Unde sunt restul banilor și cum a fost calculată această sumă?

Pentru început Ion trebuie să știe că fiecărui salariat i se rețin impozite. Acestea sunt reținute de angajator și achitate la bugetul public. Deci, achitarea impozitelor se face prin intermediul instituției unde lucrează, a angajatorului.

Angajatului i se rețin trei tipuri de impozite

– contribuții de asigurări sociale în mărime de 6% din salariul brut. Acești bani ajung în bugetul asigurărilor sociale de stat,  în mare parte în fondul de pensii, adică constituie baza din care i se va calcula pensia. În cazul angajatului Ion, contribuțiile de asigurări sociale vor  constituie 387 lei.

– prime de asigurări medicale în mărime 4,5% (PAM). Banii ajung în fondul asigurare obligatorii medicale, adică din aceste resurse se întreține sistemul public de sănătate. În cazul lui Ion, PAM vor constitui 291 de lei.

– cota impozitului pe venit, care constituie alte 12% din venitul impozabil. Dacă începeți să oftați și să credeți că intrați în domeniul matematicii superioare, să știți că greșiți. Dar pentru început, ce este venitul impozabil? Este baza din care se calculează impozitul pe venit achitat de angajat și este egal cu salariul brut minus contribuții sociale achitate angajatului, minus primele PAM achitate de angajat și minus scutirea personală.

Mai simplu: din 6456 de lei (salariul brut) se scade 387 de lei (contribuții de asigurări sociale) și 291 de lei (PAM) și încă 2000 de lei (scutirea personală – suma lunară din care nu se calculează impozitul pe venit) și obținem venitul impozabil, care constituie 3778 lei. Anume acești bani sunt baza din care se calculează impozitul de venit prin aplicare de 12%. Astfel obținem impozitul pe venit de 453 de lei.

Ion ar mai trebui să știe că, pentru instituția unde activează, plățile achitate de angajat nu sunt toți banii care vor merge„la stat”. Aceasta pentru că, la fiecare salariu brut achitat, angajatorul trebuie să mai achite în numele acestuia 23 de procente de contribuții sociale și 4,5 PAM, care similar impozitelor reținute angajatului merg în bugetul asigurărilor de stat și Fondul Asigurărilor Obligatorii de Asistență Medicală (FAOAM).

Așadar, ce avem în final? Pentru un salariu de 5 325 de lei, bani care ajung la angajatul Ion, angajatorul (instituția unde lucrează) plătește la stat cumulativ impozite în sumă de 2584 de lei.

PE SCURT

Președintele rus Vladimir Putin a anunțat la începutul lunii noiembrie că Moscova va acorda ajutor la restaurarea Casei muzeu Pușkin din Chișinău. Aceasta pentru că muzeul se află într-o stare precară și are nevoie de suport financiar. Responsabili de la Ministerul Educației, Culturii și Cercetării și cei de la Casa-muzeu s-au arătat surprinși de declarația liderului de la Kremlin, precizând că au aflat despre ea la fel ca toată lumea „din presă”. Respectiv, ei afirmă că nu au solicitat ajutor de la autoritățile ruse pentru reparația muzeului.

Când vor veni acești bani, promiși de Vladimir Putin, nu se știe. Totuși, potrivit comunității ruse de la Chișinău, cel mai probabil, sprijinul promis va fi acordat anul viitor, când se vor împlini 200 de ani de la exilarea marelui poet rus la Chișinău.

PE LUNG

Ce a declarat Putin

La 5 noiembrie, presa de la Moscova, preluată de cea de la Chișinău, a anunțat că președintele Rusiei, Vladimir Putin, este dispus să sprijine financiar autoritățile Republicii Moldova în vederea restaurării Casei-muzeu din Chișinău a poetului rus Alexandr Pușkin. Declarația a fost făcută, în cadrul unei reuniuni a Consiliului pentru limba rusă.

Mas-media rusă a scris că directorul muzeului A.S. Pușkin din Moscova Evgheni Bogatîriov a atras atenția liderului rus asupra stării dezastruoase în care se află Casele-muzeu Pușkin din Chișinău și din Hurzuf (Crimeea). „Muzeul Pușkin din Chișinău e unul dintre cele mai importante muzee legate de numele lui Pușkin. Evident, cele două muzee au nevoie de susținere”, a spus Bogatîriov.

Liderul rus a menționat că vor fi întreprinse toate măsurile pentru restaurarea acestor clădiri. „În ceea ce privește acele obiecte care se află în afara graniței… în Moldova, vom discuta cu autoritățile de acolo. Este nevoie de o cooperare, suntem gata să le acordăm un ajutor financiar pentru a aduce într-o stare normală aceste locuri legate de numele lui Pușkin”, a declarat atunci Putin.

Ce se întâmplă la Chișinău

„A doua zi după declarația lui Vladimir Putin, reprezentanții mass-media au venit în curtea muzeului cu gândul că noi am început reconstrucția”, ne-a relatat directoarea adjunctă a casei muzeu Pușkin din Chișinău, Lilia Mogoreanu. Aceasta în condițiile în care, conducerea muzeului a aflat despre intenția liderului de la Kremlin tot din presă. Potrivit ei, conducerea muzeului nu a fost contactată de reprezentanții Ambasadei ruse pentru a oferi detalii despre eventualul sprijin financiar acordat de partea rusă.

Totuși, potrivit ei, un astfel de sprijin ar fi binevenit. „Suntem într-o stare precară. Reparația nu s-a făcut în incinta complexului din 1987. De atunci,  s-a făcut o reparație cosmetică externă la căsuța Naumov , unde a trăit poetul. Și atât”.

Mai mult, în urma calamităților din aprilie 2017, stejarul (plantat în anul deschiderii muzeului în 1948 în curtea muzeului) a cedat  sub greutatea zăpezii și a căzut peste acoperișul muzeului.

Și guvernul RM a promis bani

În 2018, guvernul Republicii Moldova a alocat 565 mii lei pentru un proiect de reabilitare a complexului muzeal, care prevedea reconstrucția acoperișurilor a trei edifici, schimbarea sistemului electric și cel de canalizare.

A început elaborarea proiectului de restaurare, iar în ianuarie 2019 a fost eliberată autorizația de reparație. „Am așteptat ca banii să fie alocați în anul curent, dar s-au început schimbările politice, iar alocările întârzie”, a menționat ea.

În final, Lilia Mogoreanu a recunoscut că cei de la muzeu ar fi fost bucuroși de orice finanțare, de orișicare sumă și din partea oricărei țări.

Un șir de probleme…

De notat că, în 2011, în jurul muzeului s-a iscat un scandal, atunci, când administrația de atunci a muzeului a tras un semnal de alarmă, declarând că se teme ca monumentul istoric s-ar putea prăbuși din cauza lucrărilor de construcție din imediata apropiere.  Administrația de atunci a muzeului a declarat că șirul de camioane cu materiale trecea chiar pe lângă muzeu și că au apărut fisuri pe tavanul casei.

În primăvara anului curent, actualul ministru al Educației, Culturii și Cercetării Corneliu Popovici, care pe atunci era consilier prezidențial, a declarat pe Facebook că, cu regret, acest important centru muzeal din țara noastră se ciocnește cu un șir de probleme grave. Popovici scria că starea clădirii se înrăutățește pe zi ce trece, iar de vină s-ar face compania de construcții care ridică un complex locativ în apropierea muzeului. El menționa că se se impune, în regim de urgență, efectuarea unei expertize tehnice a stării clădirilor și valorificarea sumelor alocate din bugetul de stat destinate unor lucrări de restaurare – sume care întârzie mult timp și care trebuie să fie direcționate spre repararea în primul rând a acoperișurilor.

Când ar putea veni banii?

Ludmila Lascionova, președinta comunității ruse la Chișinău, a declarat că administrația președintelui rus a fost informată despre starea deplorabilă a muzeului „pe linia societății civile”, cu contribuția ambasadei Rusiei la Chișinău. Ea a opinat că cel mai probabil sprijinul financiar de care a vorbit președintele rus ar putea veni anul viitor, când se vor împlini 200 de ani de la exilarea marelui poet la Chișinău.

„Am trimis scrisori, iar ambasada Rusiei a contribuit.  Banii vor veni cel mai probabil anul viitor, când se vor împlinii 200 ani de la deportarea lui Pușkin la Chișinău”. Totodată, Lascionova ne-a îndemnat să scriem la acest subiect, atunci când va fi decizia privind alocarea banilor. Încercările noastre de a obține informații de la Ambasada Rusiei la Chișinău nu s-au încununat cu succes.

Svetlana Pociumban, șefa Direcției patrimoniu cultural, la Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, a auzit despre declarația președintelui rus din presă exact ca și reprezentanții mass-media. Potrivit ei, în cazul în cazul în care parte rusă va lua o decizie în acest sens, urmează a fi informat ministerul de la Chișinău. „Muzeul este o instituția aflată în subordinea ministerului, Mai mult este un monument de arhitectură înscris în registrul național al monumentelor, iar astfel de  subiecte trebuie coordonate cu ministerul”, a specificat ea.

Ce reprezintă casa-muzeu Pușkin

Este un monument de arhitectură de valoare națională, inclus în Registrul de monumente de istorie şi cultură a municipiului Chișinău. Casa-muzeu A.S. Pușkin a fost deschisă pe 10 februarie 1948.

În muzeu, sunt expuse materiale referitoare la viața poetului din Chișinău – tablouri, printuri, obiecte a artei decorative de la sfârșitul secolului  XVIII-lea începutul secolului XIX, sculpturi, precum și ediții ale operelor sale scrise în Basarabia.

Muzeul păstrează materialele originale de la sfârșitul secolului XVIII-lea – prima jumătate a secolului al XIX-lea, ediții ale operelor Pușkin scrise în Basarabia, expoziții de arte și meserii, sculpturi, tablouri, gravații.

De ce a fost exilat Pușkin la Chișinău

În anul 1820, la vârsta de doar 21 de ani, Aleksandr Puşkin, considerat fondatorul literaturii ruse moderne, a intrat în conflict cu autoritățile din timpul țarului Alexandru I. Puşkin avea deja notorietate în țară și a scris o epigramă destul de acidă la adresa generalului Aracceev, favoritul țarului, intitulată Odă a Libertății, perceput ca un protest împotriva despotismului și robiei.

Autoritățile au hotărât expulzarea sa în Siberia, dar intervenția susținătorilor săi și a istoricului Karamzin l-a salvat. Poetul a fost pedepsit doar cu expulzarea la Chișinău. Aici poetul a locuit timp de trei ani, între anii 1820-1823,  şi casa unde a stat este astăzi muzeu, La Chișinău, Pușkin a scris și unele dintre cele mai frumoase poezii ale sale: Pumnalul, Prizonierul din Caucaz, Frații haiduci, Fântâna din Bahcisarai și a început capodopera Evgheni Oneghin.

PE SCURT

Primul forum investițional, dedicat statelor Parteneriatului Estic, organizat în premieră, la Londra, de Banca Europeană pentru Construcții și Dezvoltare cu prilejul aniversării a 10 ani a inițiativei PaE, a reunit șefi de state și guverne din Azerbaidjan, Armenia, Georgia, Ucraina, Belarus și Moldova, reprezentanți de nivel înalt ai UE și BEI, precum și investitori internaționali. BERD a declarat că reuniunea a fost organizată pentru a identifica noi oportunități de investiție în proiecte naționale majore, a crește interesul investitorilor față de țările din regiune, dar și de a impulsiona cooperarea comercială între statele membre.

La Londra, trei state – Ucraina, Belarus și Azerbaidjan – au semnat noi acorduri cu BERD, primele două obținând credite substanțiale. Armenia a ieșit în evidență cu propunerea de a organiza, în premieră, în 2021 reuniunea anuală BERD la Erevan. Moldova și Georgia, țări care probabil sunt cel mai pronunțat afectate de instabilitate politică, s-au ales cu promisiuni.

PE LUNG

Ucraina

La Londra, premierul Oleksii Goncearuk a semnat două documente ce prevăd alocarea a 900 milioane de euro pentru reconstrucția și construcția drumurilor.

450 milioane euro vor fi alocate Ucrainei de Banca Europeană de Investiții. Alte 450 milioane euro vor fi alocate de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Banii vor fi utilizați pentru reconstrucția autostrăzii M05 Kiev-Odessa, în regiunile Cherkasî, Kirovograd, Nikolaev și Odessa, precum și construcția secțiunii de nord a șoselei de ocolire a orașului Lvov.

„Am semnat două documente în valoare totală de 900 de milioane euro, care vor viza reconstrucția și construcția drumurilor. Este vorba despre 340 de kilometri în cinci regiuni. Peste trei ani, ruta Kiev-Odessa va deveni prima autostradă la nivel european în întregime. Ruta Kiev-Odessa face legătura între capitala și porturile ucrainene din Marea Neagră”, a declarat la întoarcere Oleksii Goncearuk.

BERD este cel mai mare investitor financiar internațional din Ucraina. De la începutul operațiunilor sale în țară în 1993, banca și-a asumat un angajament de peste 14,5 miliarde euro prin 450 de proiecte.

Republica Belarus

În urma reuniunii de la Londra, BERD a anunțat că a alocat un credit în valoare de 26,8 milioane euro pentru reparația și reconstrucția instalațiilor de tratare a apelor uzate în 7 municipalități din Belarus. În urma acestui proiect, peste 300 000 de locuitori din Belarus vor beneficia de acces îmbunătățit la servicii.

În plus, Fondul de Sprijin pentru Parteneriatul pentru Mediu de Nord (NDEP) va oferi o subvenție de 1,5 milioane de euro pentru un subproiect de la stația Baranovici. Alte șase subproiecte vor primi o subvenție de investiții de 4,3 milioane euro de la Parteneriatul pentru Eficiența Energetică și Mediul din Europa de Est (E5P), la care Uniunea Europeană (UE) este cel mai mare contribuitor.

Investițiile vor genera beneficii pentru mediu pentru Belarus: o reducere a emisiilor de CO2 cu 38100 de tone pe an, precum și o reducere a altor emisii, inclusiv azot, fosfor și altele.

Tot la Londra, a fost semnat un acord, în urma căruia Banca Europeană de Investiții va oferi Belarusbank o linie de credit în valoare de 85 de milioane euro pentru finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii.

Împrumutul a fost alocat pentru finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii (cu un numărul angajaților de până la 250 de persoane și cota statului de 25%).

De la începutul operațiunilor sale în Belarus în 1992, BERD a investit aproape 2,7 miliarde de euro în 119 proiecte în diverse sectoare ale economiei țării.

Azerbaidjan

La Londra, Azerbaidjanul s-a alăturat comunității țărilor donatoare ale Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Acordul corespunzător a fost semnat de președintele BERD, Suma Chakrabarti și de premierul azer Ali Asadov.

Astfel, Baku a alocat 2 milioane dolari pentru implementarea proiectelor BERD în diferite sectoare ale economiei. Subvenția de 2 milioane de dolari din partea Ministerului Economiei va oferi sprijin proiectelor BERD din diverse sectoare pentru a ajuta la diversificarea economiei, încurajarea dezvoltării afacerilor private, extinderea oportunităților inovatoare și creșterea potențialului de export.

Azerbaidjanul a devenit, de asemenea, membru al Parteneriatul Europei de Est în domeniul eficienței energetice și ecologiei (E5P), alocând în acest sens alte 2 milioane de dolari. E5P este un fond multilateral cu un capital de 206 milioane de euro. A fost creat pentru a stimula investițiile în eficiența energetică în țările Parteneriatului estic.

Prima contribuție a Azerbaidjanului la Е5Р în valoare de două milioane de dolari  îi va oferi oportunitatea, împreună cu țări precum Ucraina, Moldova, Georgia, Armenia și Belarus, cu care Е5Р cooperează de a primi finanțare de subvenții pentru proiecte în domeniul eficienței energetice și protecției mediului în infrastructura urbană.

Până în prezent, BERD a alocat 3,3 miliarde de euro pentru 168 de proiecte în Azerbaidjan.

Armenia

La Londra, Armenia nu a semnat acorduri cu BERD.

Totuși, președintele armean, Armen Sargsyan, i-a confirmat președintelui Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare Suma Chakrabarti disponibilitatea țării sale de a găzdui reuniunea anuală a BERD în 2021. Propunerea a fost lansată încă în luna mai a acestui an.

El a spus că Armenia are toată infrastructura necesară pentru organizarea reuniunii anuale a BERD la cel mai înalt nivel. Deocamdată, nu se știe dacă BERD va da curs acestei invitații, însă președintele BERD a considerat interesant conceptul prezentat de președintele Sargsyan drept „o țară mică, o națiune globală”.

Până în prezent, BERD a alocat 1,3 miliarde de euro pentru 178 de proiecte în Armenia.

Republica Moldova

După revenirea de la Moscova, când a anunțat că Rusia este gata ofere Republicii Moldova o linie de credit în valoare de 500 milioane de dolari, premierul Ion Chicu a anunțat că va merge la Londra, unde va „încerca să obțină bani pentru proiecte de infrastructură”. Astfel la Londra, premierul s-a întâlnit cu președintele BERD Suma Chakrabarti, unde a propus inițierea negocierilor semnării unui nou acord de finanțare pentru continuarea implementării Programului în sectorul drumurilor, din anul 2022.

Totodată, Ion Chicu a solicitat sprijinul pentru asistența tehnică în implementarea procesului de restructurare a întreprinderii „Calea Ferată din Moldova”.

„Contăm pe sprijinul continuu al BERD, în calitate de unul din principalii parteneri de dezvoltare ai Republicii Moldova, pentru implementarea proiectelor menite să ridice standardele de viață în Republica Moldova, prin implementarea acestora în diverse domenii, precum securitatea energetică, dezvoltarea sectorului privat și a celui bancar, dar și implementarea sistemului electronic de achiziții publice”, a spus Ion Chicu.

Potrivit unui comunicat, BERD a promis că va continua „să investească în proiectele majore menite să crească standardele de viață a cetățenilor Republicii Moldova”.

Până în prezent, BERD a alocat 1,29 miliarde de euro pentru 128 de proiecte în Republica Moldova.

Georgia

Georgia a fost prezentată la acest forum de vice-prim-ministra Maya Tskitishvili, care a declarat din start că scopul său la summit investițional al Statelor PaE este de a prezenta oportunități de investiție în proiecte majore din țara sa. De altfel, din cele șase țări ale Parteneriatului Estic, BERD a implementat cele mai multe proiecte (aproape 200) anume în Georgia. Pe lângă întâlnirea cu oficialii BERD, în cadrul cărora au fost discutate posibilitățile de extindere a cooperării, Maya Tskitishvili a fost invitată să vorbească la emisiunea „Bloomberg Daybreak: Europe”, în cadrul căreia a vorbit despre oportunitățile comerciale ale țării, acordul de asociere cu UE și protestele din țară.

Până în prezent, BERD a alocat 3,4 miliarde de euro pentru 198 de proiecte în Georgia.

BERD este cel mai mare investitor instituțional din regiunea Parteneriatului Estic, angajându-se să sprijine dezvoltarea sectorului privat și să îmbunătățească climatul investițional. De la începutul operațiunilor, BERD a investit peste 26 de miliarde de euro în peste o mie de proiecte din cele șase țări.