PE SCURT

Peste 1600 de oameni au contribuit la un experiment unic de crowdfunding pentru jurnalismul românesc: Inclusiv.  Publicația creată de o echipă de jurnaliști români a lansat un proiect de crowdfunding inspirat de succese internaționale, precum The Correspondent din Olanda sau Kraut Reporter din Germania.  Și au reușit.

Au reușit să strângă 104 000 de euro de la 1 643 de abonați fără să ceară donații, ci un abonament de un an. Jurnalistul Ștefan Mako, unul dintre cofondatorii proiectului Inclusiv, vine la Chișinău pentru a povesti despre cum echipa Inclusiv a convins peste atâția oameni să devină parte a unui proiect mediatic inovativ.

PE LUNG

Inclusiv.ro e o nouă publicație de jurnalism independent, concentrată în jurul formatului de jurnalism care caută și soluții, nu doar raportează problemele (ceea ce face și Moldova.org). Ștefan Mako,Victor Ilie și Luiza Vasiliu au avut ideea să facă o publicație finanțată exclusiv de cititori, ci susținută de cititori și cu idei de subiecte sau cu skill-uri personale. Cei trei și-au propus ca în loc să stea la redacție să se gândească ce subiecte să mai facă, să colecteze din 1643 potențiale surse de idei de subiecte.

Cei 1643 de oameni care au decis să susțină acest proiect au contribuit între 24 de euro și 1200 de euro pe an în avans. Ștefan Mako, susține că cei 104 000 de euro adunați vor constitui bugetul de pornit la drum. Pe 21 octombrie este preconizată lansarea Inclusiv.ro în limba română, împreună cu o versiune succintă în engleză. Vino pe 11 octombrie la Rockit Conference unde vei afla de la jurnalistul Ștefan Mako, unul dintre cofondatorii proiectului, despre motivația din spatele lansării unui asemenea publicații.

Enlarge

Dacă vrei să afli istoria din spatele succesului Inclusiv.ro, cumpără bilet la Rockit Conference aici.
Mai multă informație despre eveniment poți găsi pe rockit.md

Rockit Conference este organizat de către Academia Rockit și Digital Communication Network, cu sprijinul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) și Suediei în cadrul Proiectului „Dezvoltarea Centrului de Excelență în Domeniul TIC Tekwill”, implementat de Asociația Națională a Companiilor din Domeniul TIC (ATIC).

PE SCURT

Peste 250 unități de transport au fost aduse astăzi în centrul capitalei, iar alte aproximativ 250 unități staționează în sate și centre raionale în cadrul unui protest organizat de Asociația Patronală a Operatorilor de Transport Auto.  Astfel, au fost suspendate 586 curse (293 tur și 293 retur) ale 124 rute regulate. Transportatorii au o singură revendicare – ajustarea de către Ministerul Economiei a tarifelor pentru serviciile regulate de transport rutier de persoane în trafic raional și interraional.

48 bani/km »»»»»»» 92 bani/km

Mai exact, ei cer ca tariful actual de 48 de bani per km să fie majorat până la 92 de bani. Potrivit manifestanților, ultima modificare a tarifelor a avut loc acum șase ani și din această cauză suportă pierderi. Experții economici declară că solicitarea transportatorilor este justificată, dar susțin că scumpirea tarifelor ar trebui efectuată, totuși, pe etape, pentru a nu afecta cetățenii.  Pe de altă parte, Ministerul Economiei și Infrastructurii a declarat tranșant că Guvernul este împotriva majorării tarifelor la transport, precizând că despre ajustarea tarifelor se va putea vorbi doar după ce pasagerilor li se vor asigura condiții civilizate de călătorie.

PE  LUNG

Oleg Alexa, președintele Asociației Patronale a Operatorilor de Transport Auto, ne-a explicat că o hotărâre de Guvern aprobată acum zece ani prevedea ajustarea tarifelor în acest domeniu o dată în an. Hotărârea însă nu a fost respectată. Ultima decizie de ajustare a tarifelor a avut loc acum șase ani, în luna noiembrie 2013, și a fost obținută prin instanța de judecată. Aceasta după ce transportatorii au obligat fostul minister al Transporturilor să modifice tarifele. Atunci tariful a fost majorat de la 38 bani până la 48 de bani per km. Astfel, timp de șase ani tariful pentru serviciile regulate de transport rutier de persoane a fost de 48 de bani per kilometru. Potrivit lui, din această cauză operatorii de transport suportă pierderi considerabile.

„Suntem practic toți falimentari și avem un deficit de cadre în ramură de 3000 de angajați”.

Totodată, el a subliniat că tariful solicitat în cadrul protestului de 92 bani per kilometru a fost calculat în baza metodologiei aprobate de Guvern. „Sunt calcule economice luate din formula aprobată de Guvern”.

Potrivit lui Alexa, în cadrul discuțiilor anterioare cu reprezentanții Ministerului Economiei, transportatorii au prezent o listă de 17 propuneri care ar putea ca face ca tariful să nu crească atât de mult.  „Acestea țin de unitățile de transport reutilate, transportarea pasagerilor în picioare pe o distanță de până la 50 km, ține de combaterea transportului ilicit de pasageri, posibilitatea importului unităților de transport până la o anumită vârstă, controalele abuzive ale fiscului”, a spus el.

Potrivit lui Alexa, în cazul în care autoritățile vor lua în considerație cele 17 propuneri, transportatorii sunt dispuși să accepte un tarif mai mic decât cel solicitat în cadrul protestului. „În caz contrar, vom menține solicitarea noastră de 92 de bani per kilometru”, a precizat Oleg Alexa.

Veaceslav Ioniță, expert economic, ne-a declarat că solicitările de ajustare a tarifelor sunt argumentate, precizând că transportatorii au costuri cu cel puțin 50 la sută mai mari decât aveau acum șase ani. Aceasta pentru că componentele de bază ale tarifelor – salariu angajaților, costul pieselor de schimb și al combustibilului au crescut.

„Guvernarea actuală a nimerit într-o situație proastă pentru că tarifele au fost menținute în mod artificial, în acești ani prețurile la combustibil au crescut, salariul în această perioadă a crescut cu 70 la sută. Deci, toate costurile transportatorilor s-au majorat, iar tariful nu a fost modificat”.

Potrivit lui, autoritățile impun transportatorilor cerințe din ce în ce mai stricte, ceea ce înseamnă că  transportatorii nu mai pot merge cu o mașină de 3000 de euro, ci trebuie să cumperi mașini bune,  iar aceasta înseamnă costuri suplimentare.

Cât privește tariful solicitat de 92 de bani per kilometru, expertul susține că este evident că transportatorii „au cerut un tarif exagerat, în speranța că la negocieri vor obține măcar ceva”.  Veaceaslav Ioniță opinează că ar trebui să se meargă pe o majorare treptată a tarifelor, De exemplu, în două, trei etape. În context,  el  a remarcat totuși că  actuala guvernare are temei ca să fie supărată pe transportatori. Aceasta  pentru că nu au recurs la astfel de acțiuni  în trecut, pe parcursul celor șase ani de zile cât au fost menținute tarifele. Potrivit lui, în mod normal ,transportatorii ar fi trebuit să solicite această scumpire în 2015-2016 atunci când a explodat cursul valutar și a avut deprecierea valutei.

Totodată, Ioniță a atenționat că în Moldova tarifele sunt politizate. „Acestea sunt aprobate de autorități, și nu este o reglementare independentă. Din această cauză transportatorii sunt vulnerabili și afectați de factorii politici”, a menționat Ioniță.

Pe de altă parte, Ministerul Economiei și Infrastructurii a declarat că Guvernul dezaprobă decizia transportatorilor de a suspenda 600 de curse, blocând astfel circulația cetățenilor, motivând greva în baza refuzului Ministerului Economiei și Infrastructurii de a majora tarifele la serviciile rutiere naționale.

Enlarge

„Pasagerilor trebuie să li se asigure condiții civilizate de călătorie, microbuze și autobuze destinate exclusiv transportului de pasageri. Doar după îndeplinirea acestor condiționalități, putem vorbi despre solicitarea transportatorilor de ajustare a tarifelor”, a precizat instituția.

Ministerul a precizat că transportatorii își doresc majorarea imediată a tarifului de la 48 de bănuți până la 92 de bănuți per km, fără ca să ia în calcul impactul negativ asupra cetățenilor.

Potrivit MEI, la moment se lucrează asupra unui proiect de lege de modificare a Codului Transporturilor Rutiere, care a fost prezentat Consiliului consultativ pe domeniul transporturilor rutiere, din care fac parte toate Asociațiile patronale de profil. Transportatorilor au fost solicitați să vină cu „propuneri consolidate” de modificare a codului dat, care să soluționeze problema fluxului de călători și optimizarea programului de transport rutier. „Proiectul va fi supus consultărilor publice, astfel permițând tuturor să se expună asupra calității și modalității de deservire a serviciilor rutiere din țara noastră”, a mai declarat MEI..

PE SCURT

Mulți economiști sunt încrezători că anul viitor va exista o criză financiară globală, comparabilă la scară cu cea din 2008. De ce? Parțial, pentru că totul a fost prea bine prea mult timp. Pentru SUA, de exemplu, 10 ani fără recesiune și creșterea piețelor bursiere este un record pentru mai bine de 100 de ani.

Dacă se va întâmpla o criză, atunci cu siguranță problemele vor ajunge și în Republica Moldova. „În general, anticiparea exactă a crizelor este aproape imposibilă, însă în ultima perioadă discuțiile despre o nouă criză economică globală s-au întețit, fiind alimentate de mai mulți factori”, ne-a declarat expertul economic Stanislav Madan.

PE LUNG

Crizele sunt procese normale. Din când în când, ele se întâmplă în orice economie unde există împrumuturi. Criza poate fi considerată ca un element de ajustare a piețelor financiare și ale muncii la schimbările tehnologice și la alte schimbări, scrie Meduza 

Există mai multe teorii despre modul în care aceste mecanisme funcționează. Cu siguranță, este clar doar că, la un moment dat, investitorii (bănci, fondurile de pensii  și de investiții) încep masiv să își evalueze diferit obiectivele de investiții. Ei concluzionează că riscul de a pierde totul cu investițiile noi sau cu cele deja făcute este mai mare decât beneficiile potențiale. O astfel de reevaluare poate începe într-o țară sau într-un sector al economiei și se poate răspândi către alte sectoare. Drept urmare, investițiile se opresc, toată lumea începe să-și vândă acțiunile de la întreprinderi și alte active, prețurile lor scad, producția se oprește, șomajul este în creștere.

Economiștii cred că lumea se apropie din nou de un astfel de punct. Ca și în 2008, principala sa cauză va fi „datoriile neperformante” acumulate. Dar criza în sine – ca toate celelalte – nu va fi la fel cu cele anterioare.

Ce ar putea provoca criza?

Fostul premier Ion Sturza menționează că este greu astăzi de prezis ceva. De ce? Pentru că lucrurile care au fost învățate la „scoală” nu mai sunt valabile.

Enlarge

Ce poate declanșa criza? Ion Sturza spune că spaima. Oamenii cumpără din euforie și vând din spaimă. Ce e de făcut? „Intrăm în poziții lungi de numerar, reducem expunerile în active fixe, stocurile, datoriile și facem stres teste”, a arătat el.

Cele mai bogate familii ale lumii strâng cash de frica recesiunii

Întâmplător sau nu, însă, potrivit Bloomberg, bogaţii strâng cash de frica recesiunii. Ei au început să lase tot mai puţini bani pe imobiliare, maşini sau artă.

Bloomberg a publicat un articol în care arată că o bună parte din 360 de grupuri de investiţii controlate de familii, care au fost chestionate de UBS Global Family Office Report, în colaborare cu Campden Research, se așteaptă ca economia globală să intre într-o recesiune până în 2020. Aproximativ 42% dintre grupurile de investiţii controlate de familii la nivel mondial atrag rezerve de cash. Jeffrey Gundlach, directorul de investiții de la DoubleLine Capital, a declarat că în opinia sa există șanse de 75% la o recesiune din SUA înainte de alegerile prezidențiale din noiembrie 2020, în timp ce Banca Mondială a redus prognoza globală din 2019 la cea mai lentă de la criza financiară de acum un deceniu . Între timp, mai mult de două treimi din birourile europene ale grupurilor de investiţii controlate de familii chestionate de UBS, consideră că Brexit va răni U.K. pe termen lung.

Astfel de grupuri au devenit o forţă mai mare pe pieţele financiare globale. Campden estimează că astfel de firme gestionează aproximativ 5,9 trilioane de dolari. Birourile din sondajul UBS au avut în medie 917 milioane de dolari sub conducere.

Enlarge

Când și cum ar putea fi afectată Moldova?

Expertul Stanislav Madan atenționează că, pe de o parte, de la ultima criză din 2008 a trecut mai bine de un deceniu în care economia mondială a consemnat creșteri, iar această fază îndelungată a ciclului economic de creștere este aproape de saturație. Pe de altă parte, există câteva subiecte majore generatoare de incertitudini, în special războiul economico-comercial dintre Statele Unite ale Americii și China, dar și situația din jurul Brexit-ului cu posibila ieșire a Marii Britanii din UE.

Enlarge

Totuși, potrivit lui, datorită gradului redus de dezvoltare a pieței financiare din Republica Moldova și de integrare a acesteia cu piețele internaționale, de regulă, în țara noastră criza ajunge ceva mai târziu decât în principalele economii ale lumii, așa cum a fost și în perioada 2008-2009.

Canalele de propagare a crizei economice mondiale în țara noastră sunt comerțul exterior prin reducerea operațiunilor de export-import, remitențele prin veniturile mai mici ale imigranților și investițiile străine mai mici urmare a aversiunii față de risc mai puternice din partea investitorilor.

Despre cât de pregătită este țara noastră pentru o nouă criză este dificil de cuantificat. Totuși, menționează expertul, este pozitiv faptul că există un acord activ cu FMI, care impune mai multe acțiuni de stabilizare a stării finanțelor publice.

Pe de altă parte, după reducerile de impozite și taxe de anul trecut în paralel cu majorările de salarii din sectorul public, Guvernul practic nu dispune de spațiu fiscal pentru a lua măsuri stimulatorii în condițiile unei crize. Opțiunile Băncii Naționale de intervenție prin politica monetară sunt ceva mai diversificate, însă și aici există anumite limitări drept consecință a Jafului bancar din 2014.

Ce s-a întâmplat în 2008 și cum a ieșit lumea din criză?

Pe scurt, în 2008, „deodată” s-a dovedit că tehnologiile inovatoare au schimbat piața financiară globală. Băncile uriașe de investiții internaționale și băncile s-au învățat singure (fără participarea băncilor centrale de stat) să creeze bani practic din nimic. De exemplu, au colectat datorii care nu vor fi niciodată plătite (cum ar fi datoriile ipotecare ale americanilor săraci), le-au ambalat împreună cu datorii nu atât de proaste în instrumente financiare noi, apoi au vândut aceste instrumente altor investitori. În vara anului 2008, când s-a dovedit că aceste instrumente nu au valoare, s-a format o gaură de trilioane de dolari pe piața financiară. Acest lucru a dus la căderea mai multor dintre cele mai mari bănci și la cea mai profundă, de la anii 1920-1930, recesiune din economia mondială și deflație. Din cauză că piața financiară a fost una dintre cele mai avansate în sensul globalizării, aproape toate țările lumii au suferit într-un fel sau altul.

Guvernele și băncile centrale ale țărilor dezvoltate au lansat o luptă împotriva crizei pe două fronturi. În primul rând, au încercat să acopere gaura financiară prin adăugarea în economie a banilor noi tipăriți. Pentru acești bani, autoritățile au cumpărat active de la unele bănci. O astfel de măsură este denumită „relaxare cantitativă” și a fost folosită în SUA până în 2014. În al doilea rând, autoritățile au introdus noi standarde de reglementare pentru bănci și fonduri de investiții, astfel încât acestea să nu mai poată crea instrumente „toxice”.

Pe frontul „relaxării” a fost obținută o victorie: economiile țărilor dezvoltate s-au redresat, creșterea continuă mai mult de 10 ani. Reglementarea noii  victorii însă nu a funcționat.

Enlarge

Unde poate începe o nouă criză?

Meduza scrie că până la începutul acestui an, economiștii erau convinși că probabil criza va începe în Asia, de exemplu, China. De la criza din 2008, băncile și companiile din Asia acumulează datorii mult mai repede decât cele occidentale. Multe dintre aceste datorii sunt „rele”. Până în ianuarie 2019, situația pentru țările din Asia și alte țări în curs de dezvoltare a fost complicată de faptul că Banca Centrală a SUA – Rezerva Federală – a crescut rata obligațiunilor americane. Aceasta a dus la creșterea venitului din obligațiunile americane fiabile și, în consecință, investitorii au început să retragă banii de pe piețele riscante din Asia.

O situație similară a avut-o în 1997, când a început criza financiară din Asia, ceea ce în Rusia a dus la faimoasa implicare și devalorizare din 1998.