Demonstrasem în episodul precedent că anul 1359 nu poate fi considerat moment al desprinderii Ţării Moldovei de sub dominaţia Ungariei. Diploma regelui Ludovic I de Anjou de la 2 februarie 1365 confirmă faptul ruperii reale a relaţiilor de vasalitate a Ţării Moldovei cu Regatul Ungariei şi această dată ar putea fi, eventual, considerată moment a obţinerii independenţei politice a celui de-al doilea stat românesc.

„Pentru prima dată oponenţii noştri politici au început să vorbească despre Moldova, despre statalitatea Moldovei, de suveranitatea şi independenţa ţării noastre”, a declarat ieri, în cadrul unei conferinţe de presă desfăşurată la Palatul Republicii, preşedintele PCRM Vladimir Voronin. Potrivit liderului comuniştilor, actuala campanie este mai domoală şi se desfăşoară în limitele normalului.

Presa de la Bucureşti constata săptămîna trecută că dificultatile întampinate in formarea noului Parlament European si lupta pentru posturile cheie din legislativul comunitar risca sa blocheze trimiterea unei misiuni de monitorizare a alegerilor anticipate de la Chisinau din 29 iulie. Parlamentul European s-a întrunit abia ieri într-o prima sedinţă, în noua sa formulă, iar mîine Conferinta Presedintilor din Parlamentul European urmează să decidă asupra unei eventuale delegaţii de monitorizare a alegerilor de la Chisinau, care ar putea avea patru membri.

Mai multe organizaţii ale moldovenilor din diasporă au hotărât să folosească un fel de linie fierbinte mobilă, pentru a-i mobiliza pe alegători, fie pe cei din străinătate fie pe cei de acasă, să meargă pe 29 iulie la vot. Organizatorii campaniei consideră extrem de necesare acţiuni suplimentare de motivare a alegătorilor, după ce alegerile au fost fixate pentru o zi de lucru iar autorităţile de la Chişinău nu au luat măsuri suplimentare pentru a a deschide secţii de votare în afara misiunilor diplomatice.