Articole de Autor invitat

Din istoria sărbătorii “Limba noastră cea Română”

La Marea Adunare Naţională de pe 27 august 1989 aproape un milion de basarabeni au cerut decretarea limbii române ca limbă oficială în R.S.S. Moldovenească, revenirea la alfabetul latin şi instaurarea sărbătorii Limba noastră cea Română. Au urmat doar câţiva ani de euforie, după care Parlamentul agrarian din motive ideologice schimbă în Constituţia R.Moldova denumirea limbii, care urma să se numească la fel ca şi în Constituţia defunctei R.S.S. Moldoveneşti – limba moldovenească.

Limba română la 20 de ani de la proclamarea ca limbă de stat a RM

Azi, în Moldova e sărbătorită Ziua Limbii Române. Se împlinesc 20 de ani de cînd a fost proclamată, pe 31 august 1989, ca limbă de stat. Ca în fiecare an, la Chişinău vor fi organizate diverse manifestări, vot fi depuse flori la monumentul lui Ştefan Cel Mare, la busturile scriitorilor de pe Aleea Clasicilor unde vor fi rostite discursuri, recitaluri despre limba română şi importanţa ei. Cum se simte limba română în societatea moldovenească la 20 de ani de cînd s-a decis să se scrie în grafie latină şi să se vorbească în limba română? De ce la 20 de ani majoritatea alolingvilor nu vorbesc româna şi nici nu sînt motivaţi să o înveţe – l-am întrebat pe deputatul liberal, Ion Hadîrcă, fost vicepreşedinte al primului Parlament de la Chişinău şi unul dintre liderii mişcării de eliberare naţională de atunci, din 1989.

Republica Moldova: Primul pas spre normalitate a fost facut

Parasind sala de sedinte a Parlamentului, deputatii comunisti nu s-au aratat grabiti sau prea ocupati pentru a face declaratii pentru presa. Printre acestia si presedintele Vladimir Voronin, care a iesit primul de la sedinta. Unii reprezentanti de varf ai PCRM au acceptat totusi sa dea pe scurt explicatii privitor la motivele care i-au dereminat sa ia o pauza pana pe 4 septembrie pentru a constitui fractiunea. Deputatul comunist, Mark Tkaciuk: „Noi am amanat data de constituire a fractiunii noastre pentru ca nu excludem ca ea va deveni mai numeroasa. Alte comentarii nu-s.”

M. Snegur: Mărturiile ambasadorului Aurel Preda nu sunt adevarate

Mircea Snegur susţine că informaţiile făcute publice de ambasadorul român Aurel Preda, precum că, în 1991, el ar fi trimis la Bucureşti doi emisari speciali, care să-i propună preşedintelui Ion Iliescu realizarea unirii, nu corespund adevărului. Potrivit informaţiilor apărute în ziarul “Gardianul” de la Bucureşti, dar şi în cartea de memorii a ambasadorului “Memoriile unui diplomat oarecare”, Mircea Snegur ar fi transmis propunerile de unire de două ori prin intermediul lui Vasile Nedelciuc, pe atunci presedinte al Comisiei de politică externă din Parlamentul de la Chişinău, acesta fiind însoţit de Anatol Plugaru, ministrul Securităţii Naţionale.