În sezonul de încălzire 2009 – 2010, complexul termoenergetic din municipiul Chişinău a funcţionat în regim normal şi a făcut faţă situaţiei, în condiţiile când au fost înregistrate temperaturi foarte scăzute, de până la minus 30 grade Celsius şi avem o infrastructură foarte învechită şi sistemele inginereşti sunt exploatate, fără a fi renovate, între 30 şi 50 de ani. Declaraţii în acest sens a făcut primarul general al municipiului Chişinău, Dorin Chirtoacă, în cadrul vizitei de lucru la întreprinderile termoenergetice din capitală – SA „CET – nr.1”, SA „CET – nr. 2” şi SA „Termocom”.

I-am urmărit şi eu, luni seară, pe cei patru lideri ai AIE la o televiziune scumpă inimii mele. Impresia cu care am rămas e că nu s-au văzut foarte demult, ca nişte vechi cunoscuţi care, după mulţi ani de zile, s-au întâlnit întâmplător într-o gară. În mai toate problemele aveau puncte de vedere diferite, pe alocuri contradictorii sau chiar ireconciliabile. Iată de ce, declaraţia că Alianţa pentru Integrare Europeană n-are fisuri (acesta a fost termenul utilizat de ei) nu a convins pe prea multă lume.

Cand vine vorba despre limba pe care o vorbesc, si unii politicieni evita sa spuna transant care este aceasta – romana sau moldoveneasca, chiar daca, spun ei, nu vad deosebire intre cele doua. Se pare ca Marian Lupu, liderul PD, a gasit „formula de compromis”. Denumirea istorica, stiintifica, este limba romana, iar „denumirea politica este limba moldoveneasca”, sugereaza Marian Lupu, precizand, o data in plus, ca pledeaza pentru introducerea ambelor notiuni in Constitutia Republicii Moldova. Cum poate fi inteleasa aceasta declaratie a politicianului, l-am intrebat pe lingvistul Ion Barbuta.