De ziua orașului, pe 14 octombrie, am încercat să vedem Chișinăul prin ochii locuitorilor săi „adoptivi”. Am vorbit cu străinii care locuiesc aici de ani de zile și i-am întrebat ce le place la capitala noastră și care-s lucrurile lor preferate aici. Vezi mai jos răspunsurile lor:

Le mulțumim mult oamenilor care au împărtășit cu noi dragostea lor pentru Chișinău:

Marco Ballerini, Italia. Este în Chișinău de de 6 ani

Clara Abdullah, România. Este în Chișinău de 3 ani

Thomas Boyle, SUA. Este în Chișinău de 3 ani

Erik Wirkensjo, Suedia. Este în Chișinău de 1 lună

Valentina Moraru, Ucraina. Este în Chișinău de 46 de ani

Masato Nishikawa, Japonia. Este în Chișinău de 14 ani

Ramona Ziemann, Germania. Este în Chișinău de 4 ani

Usama Abed, Palestina. Este în Chișinău de 29 de ani

Ljubomir Petruljeskov, Serbia. Este în Chișinău de 2 luni

Campania electorală ia turații în Republica Moldova. Săptămâna aceasta a fost definită componența finală a buletinului de vot. Unii candidați cu antecedente legate de sectorul bancar au probleme la bănci. Alți candidați se cheamă la dezbateri electorale, dar trimit în studiouri doar reprezentanți. Între timp, unele surse mass-media scriu despre faptul că Igor Dodon nu doar s-a rugat la Athos în august, dar chiar și … s-a pocăit. 

Luni, 5 octombrie 

Săptămâna a început cu o situație penibilă la CEC, unde doi candidați unioniști au trebuit să explice Comisiei toate semnăturile greșite, pentru a trece în următoarea etapă. Până la urmă, ambii candidați au fost înregistrați, dar n-am putut să ne întoarcem cu gândul la frumoșii ani de școală. Atunci când pe final de semestru profesoara/profesorul te cheamă și zice: „tax, ție nu îți iese nota”. Tu stai, pregătești referate, compuneri și încet îți ridici nota peste 5. 

Dar uneori se mai întâmplă că profesorului/profesoarei nu îi place așa de tare de tine și, pentru că ea/el a fost consilier mai mulți ani de zile la un anumit contracandidat, poate să „încline balanța” într-un mod nefavorabil. Fără nici o legătură cu cele spuse mai sus, precizăm că secretarul CEC, Maxim Lebedinschi, dar și membrul CEC, Vadim Filipov, au făcut anterior parte din echipa lui Igor Dodon. Primul – în calitate de consilier prezidențial, iar cel de al doilea – avocat personal. 

Marți, 6 octombrie 

 

Clipe de coșmar la mai multe bănci din Moldova, unde reprezentanții Partidului Șor au încercat să deschidă un cont pentru campania Violetei Ivanov. Se spune că la vederea unor membri ai echipei Șor, mai multe bănci au început a tremura și au avut câte un atac de anxietate pentru viitorul lor intecert. Disperați, reprezentanții Partidului Șor au spus că ei nu au nicio vină, iar procurorii, chiar dacă se chinuie de ani de zile, încă nu au reușit să dovedească nimic. Totuși, băncile au solicitat imediat consiliere psihologică. Potrivit BNM, băncile spun că nu se vor liniști până când vinovații pentru pierderea BEM, Unibank și Banca Socială, nu vor ajunge la închisoare. 

După ce mai mulți fruntași ai PSRM au făcut parte din grupul de inițiativă a lui Igor Dodon, au participat la strângerea semnăturilor, iar președintele acestora, Zinaida Greceanîi, a participat la lansarea candidaturii președintelui, omul de la paza de la intrarea în sediul PSRM a avut o revelație. Acesta a alergat într-un suflet și a zis: „băi, da’ noi susținem pe cineva în campanie?”. La care cineva din conducere i-a răspuns: „dar noi ce am făcut în ultima lună?”. „Da, dar noi oficial, vă dați seama, nu «susținem» pe nimeni. Dacă cineva într-o zi se scapă cu vorba și zice că, doamne ferește, Maia Sandu trebuie să fie președinte?”. Alarmați de circumstanțele care pot apărea, serviciul de presă al socialiștilor au emis un comunicat care a surprins și destabilizat întreaga societate cu următorul titlu: „PSRM își declară susținerea pentru Igor Dodon”

Miercuri, 7 octombrie 

Andrei Năstase, candidatul PPDA, spune că o așteaptă pe Maia Sandu la dezbateri electorale „să-i spună ceva tare important”. În exclusivitate, am aflat că Năstase ar dori să îi transmită lideri PAS acest mesaj „Sunteți omul mască. Sunteți un Joker!”. La rândul ei, Maia Sandu cel mai probabil nu vrea să vină la dezbateri, deoarece s-a inspirat de la cei mai buni din acest domeniu, și anume, Andrei Năstase în campania din 2019. Năstase și Ceban, favoriții campaniei, nu au ajuns la dezbateri în turul I deoarece nu a dorit mușchiul lor.

Igor Dodon nu a realizat nimic în ultimii 4 ani. Nu o spune baba Sveta, în discuție cu moș Trofim la piață, ci un grup de experți care au analizat realizările lui Igor Dodon în ultimii 4 ani. Efectiv, doar un singur punct din agenda sa a fost realizat, și acela ulterior „răsturnat” de Andrian Candu. 

Joi, 8 octombrie

După ce zilele trecute mai mulți polițiști de pe teritoriul controlat de Chișinău au fost răpiți de separatiști, Igor Dodon a reacționat prompt. Mai exact, acesta „prompt” l-a sunat pe Krasnoselski, și l-a rugat „prompt” să-i elibereze pe cei răpiți. Tot prompt, o parte din ei au fost eliberați, iar mass-media favorabilă lui Dodon în mod prompt l-a declarat pe Dodon salvatorul nației. Imediat după asta, majoritatea cetățenilor și-au făcut o impresie promptă – ceva este necurat aici și totul pare o înscenare pentru acumularea de capital electoral. Prea „prompt” s-au întâmplat toate aceste lucruri. 

Vineri, 9 octombrie

Candidata PAS la funcția de președinte, Maia Sandu, îl invită pe Igor Dodon la o dezbatere publică. La acea dezbatere publică, Maia Sandu speră că îl va întreba pe Dodon ce este în culiok. Pentru că nimeni nu știe ce se află în culiok, tuturor le este greu să se concentreze pe campania electorală și accesul în turul II. Anunțul a venit la două zile după ce Andrei Năstase i-a făcut Maiei Sandu o invitație similară, pentru a se prezenta la dezbateri electorale ca „să-i spună ceva”. Poate ar fi cazul să ne prezentăm la alegeri așa cum unii politicieni se prezintă la dezbateri? 

Tot azi au apărut informații noi în presa de la Chișinău, despre faptul că Igor Dodon s-ar fi întâlnit cu Plahotniuc în timp ce trebuia să se roage la Athos. Deși dovezile nu sunt cele mai solide și video cu transmiterea de kulioace de data asta nu avem, zelul președintelui de a merge pe Athos pentru o întâlnire cu dumnezeu fac teoria plauzibilă. Așteptăm noi dezvăluiri. 

Între timp, în Moldova

 

Mai multe localități din țară au înregistrat pagube în consecința ploilor abundente de joi. În unele sate, vântul puternic a luat acoperișurile unor case și clădiri, iar porțiuni de drumuri au fost distruse. 

În Chișinău, mai multe străzi au fost inundate în urma unor ploi abundente ce au avut loc în această săptămână. 

În Moldova, au fost stabilite recorduri noi ale pandemiei de COVID-19.

Președintele Igor Dodon nu a îndeplinit cea mai mare parte a promisiunilor din platforma electorală din 2016. Potrivit experților de la defacto.md, cele mai multe încercări ale președintelui au fost blocate ori de deputații Parlamentului, ori de suspendarea temporară de către Curtea Constituțională. Totuși, o bună parte din acțiuni lui Dodon nu au avut legătură cu atribuțiile prezidențiale. Aici experții enumeră „generozitatea” fundației Galinei Dodon „Din Suflet”, sau producerea filmelor „Istoria Moldovei”. 

Igor Dodon a avut în campania electorală precedentă patru blocuri de promisiuni electorale. Este vorba de „Statalitate și neutralitate”; „Identitate moldovenească”; „Economie puternică și dreptate socială” și „Relații puternice cu Rusia și protejarea Ortodoxiei”. 

Promisiuni îndeplinite 

Singura promisiune îndeplinită, potrivit experților, este legată de „Relațiile puternice cu Rusia”. În toamna lui 2018, Parlamentul a aprobat Codul serviciilor media audiovizuale, în care erau puse restricții posturilor rusești cu privire la programele informative (știri și emisiuni analitice). Igor Dodon a refuzat pe 6 noiembrie să promulge Codul Audiovizualului, îndeplinind promisiunea sa din campanie: „Voi respinge noul Cod al Audiovizualului, care va stipula interzicerea difuzării emisiunilor televizate rusești și voi cere ajustarea acestuia în scopul asigurării principiilor constituționale privind libertatea de exprimare și a informației”. 

Totuși, pe 8 noiembrie proiectul a fost reexaminat de Parlament, fiind retrimis la Președinte, care de această dată era obligat de lege să-l semneze. Însă, din cauza refuzului său repetat, Dodon a fost suspendat din funcție, iar Andrian Candu, președintele Parlamentului, a semnat promulgarea acelei legi. 

Promisiuni neîndeplinite – restul

Celelalte blocuri de promisiuni au rămas doar promisiuni, neîndeplinite de Igor Dodon. În lista promisiunilor neîndeplinite de către șeful statului găsim obiective ca: 

– Ședințe publice ale Consiliului Suprem de Securitate. Dodon a avut 14 ședințe ale acestui consiliu, la care mass-media a avut acces la doar 6, și atunci doar filmări protocolare la începutul ședinței. 

– Interzicerea cetățeniei duble pentru persoane cu funcții de răspundere. Igor Dodon a avut mai multe declarații în care s-a arătat deranjat de acest lucru, însă într-un final a dat vina pe o convenție cu privire la Cetățenie, semnată de către guvernarea PCRM în 2003. Acesta a spus în 2019 că va renegocia tratatatul, însă promisiunea nouă nu se regăsește în lista sa pentru 2020. 

– Interzicerea unionismului. Igor Dodon a promis interzicerea unionismului, atât prin directive la Procuratură, SIS și proiecte de legi în Parlament, dar nu a fost luată nicio măsură în acest sens. Subiectul interzicerii unionismului a fost prezent foarte frecvent în discursurile publice ale Președintelui, iar la prezentarea raportului pentru primul an de mandat șeful statului a declarat că a elaborat un proiect de lege în acest sens. Totuși, un astfel de document nu a fost înregistrat în Parlament. 

– Istoria Moldovei în programa școlară. Igor Dodon a adresat demersuri Guvernului și ministerului Educației, Culturii și Cercetării privind instituirea în programul școlar a disciplinei Istoria Moldovei în locul Istoriei românilor. Instituțiile au refuzat să dea curs demersului în 2017. Totodată, la împlinirea primelor 100 de zile în funcție, președintele Dodon a propus organizarea unui referendum cu 4 întrebări, una din ele incluzând și tema introducerii Istoriei Moldovei în școli. Referendumul nu a avut loc din cauza majorității Parlamentare și a Guvernului care au refuzat să aloce bani. 

De la „împotriva UE”, la „și cu vestu’, și cu estu’”

În campania electorală din 2016, Igor Dodon a promis inițierea unui referendum privind vectorul de politică externă. Totuși, deși la 100 de zile a inițiat un referendum cu 4 întrebări, chestiunea vectorului politicii externe nu s-a regăsit printre întrebări. 

Deja în 2018 Dodon și-a modelat discursul cu teza „politicii externe echilibrate”. Tot nerealizată a fost și inițiativa de revenire a Moldovei la regimul de comerț asimetric cu țările UE. De fapt, președintele nu a făcut niciun pas în acest sens. 

O promisiune îndeplinită, dar doar din cauza că „s-a îndeplinit singură” a fost cea în care acesta „păstra regimul fără vize pentru cetăţenii Moldovei în UE şi în spaţiul ţărilor CSI”. Experții spun că, de fapt, regimul fără vize în UE și CSI nu a fost revizuit sau „amenințat” în această perioadă, iar pentru că nu au fost scenarii în care acesta ar fi „apărat” aceste regimuri fără vize în această perioadă, promisiunea a fost marcată ca „nerealizată”. 

Sate și medicină 

Nerealizat a rămas și programul național „Sat confortabil”, care prevedea, potrivit declarațiilor lui Dodon, „existenţa obligatorie în fiecare localitate a ţării a cel puţin unei grădiniţe de copii, şcoli primare, punct medical, farmacie”. Proiectul nu a rămas menționat decât în programul electoral din 2016, și nici un alt program ulterior. 

Tot nerealizate au fost reducerea prețului poliței medicale, examenul medical anual obligatoriu sau statut de funcționar public pentru medici. 

Miliardul 

Dodon a promis instituirea unei comisii prezidenţiale pentru anchetarea delapidării miliardelor de lei, comisie din care vor face parte experţi străini calificaţi. Promisiunea a fost nerealizată. Totodată, nu s-a realizat nici promisiunea „Nu voi admite ca datoriile de pe urma furtului să fie puse pe umerii cetăţenilor”. 

Dodon a încercat în 2017 să anuleze legea menționată mai sus, inițiind un proiect de lege, care nu a trecut în Parlament. Ulterior, tot el a încercat să pună această chestiune la referendum consultativ, dar acesta nu a fost organizat. 

În 2020, Igor Dodon deja a propus „reducerea” acestei datorii, și anume cu 5-6 miliarde, prin intermediul unui proiect de lege. Proiectul se află în procedură Parlamentară și ar avea șansă să fie adoptat la următoarele ședințe. Legislativul, însă, se va întruni cel mai probabil, potrivit vicepreședintei Monica Babuc, abia după alegerile prezidențiale. 

Echipa defacto.md concluzionează: 

„Moldova este o republică parlamentară, în care Președintele, alături de Prim-ministru, reprezintă puterea executivă, dar are atribuții reduse. Cu toate acestea, Șeful statului dispune de mai multe 

prerogative care fac posibilă realizarea promisiunilor electorale în condiția în care acesta ar face apel spre consolidarea forțelor politice pentru rezolvarea problemelor semnalate de către alegători. 

În același timp, este important ca promisiunile electorale făcute de candidații pentru funcții publice să corespundă atribuțiilor legale de care dispune alesul, iar cetățenii să cunoască aceste atribuții înainte să-și dea votul.”

Citește analiza integrală realizată de echipa defacto.md aici.