În anul 2017 au fost acordate ajutoare de stat către 2300 de persoane juridice și fizice care desfășoară activitatea economică – 2 miliarde de lei (1,3% din PIB) față de 6 miliarde (4,2% din PIB) în anul 2016. Reducerea semnificativă a valorii ajutoarelor de stat a fost cauzată inclusiv de finalizarea perioadei de acordare a măsurilor de sprijin în sectorul financiar și reexaminarea schemelor de ajutor sub formă de facilități fiscale, a explicat în cadrul emisiunii „15 minute de realism economic”, Diana Enachi, economista IDIS Viitorul.
Consiliul Concurenței și-a propus reducerea ponderii ajutoarelor de stat în PIB până la 1% către anul 2020, ceea ce ar corespunde cu bunele practici internaționale care recomandă ca ajutorul de stat să nu depășească 1% din PIB. Spre exemplu, în anul 2017, cele 28 state membre ale UE au cheltuit 116 miliarde EUR echivalentul a 0,76% din PIB-ul UE.
În anul 2017 ponderea cea mai mare a ajutoarelor de stat a continuat să fie acordate dezvoltării regionale.
Valoarea ajutoarelor de stat pentru ÎMM-uri a crescut de aproape trei ori față de anii precedenți. Circa 68% din ajutorul de stat oferit pentru susținerea ÎMM în anul 2017 a fost acordat sub formă de subvenții și/sau subsidii.
Sectorial, cea mai mare pondere a ajutorului de stat a fost acordat pentru sectorul farmaceutic – 56% din valoarea raportată urmate de transportul feroviar și aerian.
„În topul furnizorilor de ajutoare de stat în anul 2017 au fost AIPA (circa 27%), Ministerul Educației, Culturii și Cercetării (circa 22%), Serviciul Fiscal de Stat (circa 17%) urmate de Serviciul Vamal (circa 14%), Ministerul Sănătății și Muncii și Protecției Sociale (circa 7%)”, a spus economista Diana Enachi.
E necesară canalizarea resurselor financiare publice de către autoritățile publice sub formă de ajutor de stat (bani publici) către persoanele juridice și fizice trebuie monitorizată pentru asigurarea evitării denaturarea nejustificată a concurenței.
Or, în cazul ajutoarelor de stat linia dintre corectarea eșecurilor pieței și denaturarea concurenței este una foarte subțire.
„Constatăm cu regret că nu există un mecanism de monitorizare și control al eficienței banilor public acordați sub formă de ajutor de stat pentru a evalua măsura în care situația economică a beneficiarului s-a schimbat. O altă problemă vizează transparența redusă în sector. Deși avem un Registru al Ajutoarelor de Stat și un Portal ajutoarelor de Stat, acestea sunt destinate exclusiv furnizorilor ajutoarelor de stat. Pentru comparație, în România și alte state europene, Registrele ajutoarelor de stat sunt platforme de date deschise și oferă informații precum valoarea și categoria ajutorului de stat, beneficiarii, sectorul de activitate și perioada acordării oricărui utilizator”, a concluzionat Diana Enachi.
