Connect with us

Economie

Accesul la terenurile agricole din raionul Dubăsari – restabilit începând cu 1 august 2018

Publicat

pe

Accesul la terenurile agricole din raionul Dubăsari a fost restabilit începând cu 1 august 201, anunță Biroul politici de reintegrare.

Potrivit sursei citate, în conformitate cu Decizia protocolară „Cu privire la unele măsuri de reglementare a problemelor legate de realizarea Mecanismului din anul 2006 referitor la utilizarea terenurilor agricole, amplasate în r. Dubăsari, după traseul Tiraspol – Camenca”, din 25 noiembrie 2017 și în corespundere cu prevederile pct. 6 din Protocolul ședinței formatului de negocieri ,,5+2″ de la Roma din 29-30 mai 2018, începând cu 1 august 2018 se restabilește Mecanismul din anul 2006.

În cadrul relansării procesului de restabilire a accesului la terenurile agricole, unul complex și amplu, în care obiectul procesului a constituit suprafața de 6494,9 ha și aproximativ 5561 de deținători de terenuri, către data de 1 august 2018, au recepționat 99 de certificate de acces pentru posesie, folosință, inclusiv prelucrare a terenurilor agricole pentru o suprafață de 5241, 68 ha și adițional 19 certificate fiind emise, pentru o suprafață de 48 ha în vederea transmiterii acestora beneficiarilor, care constituie aproximativ 82% din suprafața totală procesată.

Diferența de 18% din suprafața totală a terenurilor constituie deținătorii care nu au depus seturile de documente necesare, cei care se află peste hotarele țării, terenurile aflate la balanța administrației publice locale, precum și terenurile care fac obiectul succesiunii (perfectarea actelor de moștenire).

Actualmente, certificate sunt eliberate fie proprietarilor individuali care intenționează să prelucreze personal terenurile sau persoanelor care au luat în arendă terenurile, atât persoane fizice cât și juridice.

Certificatele de acces la terenurile agricole se eliberează pe baza actelor cadastrale emise de către organele constituționale ale Republicii Moldova și prin care se confirmă dreptul de proprietate sau de arendă.

Grație eforturilor depuse de partea moldovenească în procesul de negocieri, spre deosebire de anul 2006, s-a reușit extinderea termenului de la 1 an la 20 de ani pentru a asigura o durabilitate a procesului și o sustenabilitate a investițiilor. Acest lucru va permite începând cu 1 august curent ca deținătorii de terenuri să planifice plantarea culturilor multianuale și posibilitatea utilizării tehnicii agricole pentru lucrările destinate prelucrării terenurilor.

Mecanismul din anul 2006, restabilit în condițiile celor agreate în procesul de negocieri în perioada 2017-2018, implică că aceste proceduri vor avea un caracter continuu, urmând ca pe bază permanentă terenurile rămase nesoluționate, persoanele, la solicitarea acestora, să beneficieze de certificatele de acces, iar pentru cei care vor deveni noi proprietari sau arendași să-și reperfecteze actele necesare.

Mecanismul din anul 2006 este repus în aplicare din 1 august 2018, care implică adițional accesul la terenurile agricole, trecerea liberă a tehnicii pentru prelucrarea terenurilor, însămânțarea acestora, recoltarea și transportarea producției agricole, fără impedimente sau alt gen de restricții.

Astfel, activitatea pe marginea restabilirii acestui mecanism sus-menționat în condițiile unui termen prolongat, necesită monitorizarea și verificarea implementării integrale, fără careva condiționalități adiționale sau neprevăzute.

Guvernul Republicii Moldova a oferit pentru perioada anilor 2014-2018, compensarea parțială a cheltuielilor suportate de către fermieri în valoare de 45 mln. lei, dintre care în anii 2017-2018, alocând circa 16 mln. lei.

Îndeplinirea obligațiilor pozitive de către Guvern în raport cu fermierii au fost reflectate și în Hotărîrea CEDO Sandu și alții versus Republica Moldova și Federația Rusă, fiind subliniat faptul că pe durata îngrădirii accesului la terenurile agricole, autoritățile de la Chișinău au acordat sprijinul necesar pentru restabilirea situației.

Partea moldovenească va insista ca libera circulație a fermierilor să fie asigurată în mod plenar și va continua dialogul pentru ca deținătorii de terenuri să beneficieze în deplină măsură de dreptul de proprietate.

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Citește mai departe

Economie

OPINIE// Centralizarea financiară sufocă independența autorităților publice locale

Publicat

pe

De către

În anul 2017, unui locuitor din Republica Moldova i-a revenit în medie 3 791 lei din veniturile bugetelor locale. Cele mai mari venituri pe cap de locuitor le-a avut în acest orașul Briceni (2,8 mii lei), comuna Sipoteni din raionul Călărași (2,7 mii lei) și municipiul Ungheni (2,4 mii lei).

Cu toate acestea, bugetele locale din țara noastră rămân a fi critic insuficiente pentru asigurarea dezvoltării durabile a colectivităților locale. Acestea sunt câteva din constatările raportului de evaluare a calității finanțelor publice locale.

Analiza, semnată de Angela Secrieru, expertă în finanțe publice la IDIS „Viitorul”, evaluează capacitățile administrațiilor publice locale în domeniul finanțelor publice locale în 50 cele mai mari localităţile din Republica Moldova.

„Centralizarea financiară cunoaște proporții din ce în ce mai pronunțate și alarmante. Această tendință afectează, printre altele, independența autorităților publice locale în luarea deciziilor la nivel local, generând premise denaturate de dezvoltare a unor anumite localități în detrimentul altora, deseori induse prin motive politice, determinând, în cele din urmă, accentuarea declinului economiilor locale”, consideră Angela Secrieru.

Potrivit raportului de evaluare a finanțelor locale, mărimea veniturilor unităţilor administrativ-teritoriale a fost de 13 462 mln. lei, reprezentând 7,6% din PIB în anul 2017, iar cheltuielile totale ale bugetelor locale au constituit anul trecut 13 274 mln lei.

Respectiv, localitățile (cu excepția mun. Chișinău și Bălți) cu cele mai mari venituri au fost municipiul Cahul (81 mln lei), municipiul Ungheni (77 mln lei) și Orhei (59 mln lei). Aceleași orașe au înregistrat și cele mai mari încasări din taxele locale în anul 2017. Impozitul pe bunurile imobile reprezintă însă sursa cu cel mai pronunțat potențial financiar care alimentează bugetete locale.

Această sursă a generat cele mai mari venituri în cazul bugetelui municipiului Cahul (4,7 mln. lei) și a orășelului Codru (3,9 mln. lei).

Totuși, în 2016-2017, impozitele și taxele locale au înregistrat valori neimportante (cca. 6%), cauzate în special de pasivitatea autorităților locale, mediul politic și economic nefavorabil. Deși veniturile proprii se asociază cu descentralizarea financiară și independența autorităților publice locale, cea mai mare parte din totalul veniturilor bugetelor locale revine transferurilor de la bugetul de stat.

În ce privește cheltuielile efectuate în 2017, cei mai mulți bani au fost cheltuiți pentru personal, bunuri și servicii.

Experta a menționat că ponderea veniturilor proprii în totalul veniturilor bugetului locale nu doar că este insuficientă, dar este în continuă scădere.

Consolidarea bazei de venituri proprii la nivelul autorităților publice locale, transparentizarea alocării tuturor categoriilor de transferuri, creşterea randamentului fiscal al impozitelor şi taxelor locale, reconsiderarea sistemului de facilităţi fiscale, precum și acordarea autorităților publice locale a libertăţii de a introduce taxe şi impozite locale noi sunt câteva dintre soluțiile recomandate în raport pentru asigurarea unei sănătăți financiare și a unei creșteri economice durabile la nivel local.

Citește mai departe

Economie

Termenul patentei de întreprinzător pentru comerțul cu amănuntul ar putea fi prelungit

Publicat

pe

De către

Termenul patentei de întreprinzător pentru comerțul cu amănuntul ar putea fi prelungit. Deputații au examinat, astăzi, trei proiecte de modificare a Legii cu privire la patenta de întreprinzător și le-a votat în prima lectură.

Două din inițiativele prezentate aparțin deputaților și prevăd prelungirea până la 31 decembrie 2022 și, respectiv, 31 decembrie 2023, a termenului patentei de întreprinzător pentru comerţul cu amănuntul la tarabe, tejghele, tonete, în chioşcuri (gherete), pavilioane şi din autovehicule.

Cel de-al treilea proiect, inițiativa Guvernulu prevede ca patenta de întreprinzător pentru comerţul cu amănuntul se propune a fi extins până la 31 decembrie 2019, comparativ cu 31 decembrie 2018 precum este stipulat în prezent

La fel, noile modificări se vor referi și la comerțul cu produse alimentare şi mărfuri uşor alterabile autohtone, cu condiţia respectării cerinţelor sanitar-epidemiologice privind depozitarea, păstrarea şi comercializarea lor.

Modificările se referă doar la titularii de patentă, care la data de 31 decembrie 2018, vor deține patente pentru aceste activități. În luna septembrie curent mai erau valabile peste 9100 patente în comerţul cu amănuntul.

Pentru lectura a doua, Comisia economie, buget și finanțe a decis comasarea proiectelor. Acestea urmează a fi votate în lectură finală.

Citește mai departe

Economie

MEI: Programul „Drumuri bune pentru Moldova” pe ultima sută de metri. Peste 95 % din drumuri finalizate

Publicat

pe

De către

Programul național „Drumuri bune pentru Moldova”, a fost realizat în proporție de peste 95 la sută. Astăzi, ministrul Chiril Gaburici a convocat o ședință cu antreprenorii responsabili de reparația porțiunilor de drum, care mai urmează a fi reabilitate.

„ Suntem pe ultima sută de metri, trebuie să ne mobilizăm și să finisăm cât mai curând toate lucrările, pentru că timpul de afară ne presează. Deși la început nimeni nu credea în acest proiect, noi am ajuns deja la etapa finală de implementare, am construit Drumuri Bune în localitățile de pe tot teritoriul țării noastre și vom continua să o facem și anii viitori”, a afirmat ministrul Chiril Gaburici.

Potrivit unui comunicat al MEI, la rândul lor, antreprenorii au relatat despre ultimele porțiuni de drum care urmează a fi finisate și s-au angajat să realizeze lucrările calitativ și în termenii stabiliți.

Programul național „Drumuri Bune pentru Moldova” prevede reabilitarea a 1200 de km de drumuri locale în 1200 de localități. Suma totală a investițiilor constituie 1,6 miliarde de lei.

Totodată, a demarat procesul de colectare a propunerilor privind sectoarele de drum care urmează a fi incluse în Programul „Drumuri Bune 2 pentru Moldova” în 2019.

Anul viitor, vor fi renovați circa 2600 de kilometri de drum.

Citește mai departe
WP Facebook Auto Publish Powered By : XYZScripts.com