Antreprenorii nu se nasc – devin. Acum aceștia pot căpăta abilități importante pentru lumea afacerii de pe băncile școlii.
Antreprenoriatul social școlar a ajuns și în Moldova de mai bine de câțiva ani. În cadrul unui proiect susținut de EcoVisio, instituțiile școlare cu profil tehnic au reușit să pună pe roate mici afaceri împreună cu coordonatorii lor chiar în incinta școlilor profesionale sau colegiilor.
Am stat de vorbă cu elevii și mentorii care au pus pe picioare astfel de inițiative în școlile lor. Cele trei afaceri au un lucru în comun – componenta socială se axează pe reciclare și o nouă viață a produselor deja existente – metal, hârtie, denim.
Fier uzat, transformat în obiecte noi
La Ungheni elevii din cadrul Școlii Profesionale au reușit să transforme fierul vechi și neuzat în piese utile pe lângă gospodărie. Întreprinderea socială școlară „MetalRecicArt – De la Deșeuri la Creații” creează obiectele din metal prin sudare – o practică pe care elevii o aplică des chiar în cadrul orelor obișnuite.
„Totul a început cu un apel public lansat de EcoVisio, care invita profesori din școli profesionale la un curs de formare unde ni s-au prezentat conceptele de întreprindere socială și întreprindere socială școlară”, povestește Adela Ionache, profesoară de Bazele Antreprenoriatului în cadrul Școlii Profesionale din Ungheni, care a devenit ulterior coordonatoare a proiectului în instituție.
Mai târziu, a apărut posibilitatea să acceseze un grant în valoare de 20.000 de lei pentru o idee de afacere socială în școală. Adela și ceilalți profesori au organizat sesiuni de discuții cu elevii din școală și, după mai multe încercări, au găsit ceea ce simțeau că li se potrivește.
„Ne-am uitat în curtea școlii și am observat că avem mult fier vechi – de la mese, scaune și alte materiale uzate. Ideea a fost să transformăm acest fier vechi în produse utile prin sudură, valorificând astfel resursele existente și abilitățile elevilor.”
Din spusele profesoarei, metalul oricum se folosea pentru orele de sudură. Acum, însă, aveau șansa să îi dea o nouă viață în cadrul unui model de afaceri.
„Elevii au înțeles rapid că putem combina ideea de economie circulară cu practica lor profesională: să refolosim fierul vechi, să-l completăm cu materiale noi ca bare metalice, de exemplu, și să realizăm produse utile. Și totodată, deoarece noi suntem în cartierul Dănuțeni a Ungheniului, o parte veche a orașului cu multe case la sol, există foarte multe persoane în vârstă care locuiesc acolo și care au nevoie de obiecte la preț accesibil, de exemplu greble, cuiere. Și atunci noi acoperim trei nevoi.”
Cele trei nevoi la care se referă Adela Ionache sunt:
- Produsele lor acoperă o parte din necesitatea clienților cu venituri modeste
- Întreprinderea școlară oferă oportunitatea elevilor să câștige bani și să își dezvolte abilitățile practice mult mai mult decât doar în timpul orelor după curriculum
- Localitatea rămâne cu mai puțin metal uzat și se confecționează obiecte utile și necesare.
Cum sunt plătiți „angajații”?
Ion are 17 ani și este unul dintre cei șapte elevi care se implică în Întreprinderea Școlară „MetalRecicArt – De la Deșeuri la Creații” din Ungheni. Ion este elev în anul III la specialitatea Electrogazosudor tăietor-montator cu gaze și spune că îl inspiră să facă lucruri pe care nu le-a mai făcut nimeni.
„Îmi place și lucrul în echipă la producere, când stăm cu băieții și ne gândim la idei pentru alte obiecte. Seminarele cu mentorul ne-au ajutat și au fost interesante”, spune Ion Bosînceanu.
Elevul nu este încă sigur de cariera pe care vrea s-o îmbrățișeze, dar ceea ce face în cadrul întreprinderii îl ajută să se apropie de procesele care pun pe roate o afacere.
Elevii implicați în procesul de producere sunt recompensați pentru munca lor în funcție de produs. Adela Ionache spune că printre cele mai avantajoase comenzi sunt grătarele, pentru că prețul per unitate este mai mare.
Din 1 septembrie, administrația Școlii Profesionale din Ungheni planifică să-și extindă gama de produse, să dezvolte o strategie de marketing și promovare, dar și să atragă noi finanțări și parteneri. Iar pentru că proiectul a fost de succes, un alt obiectiv este implicarea mai multor elevi și profesori în această inițiativă antreprenorială.
Pungi de hârtie cu note personalizate
O altă afacere școlară care are drept componentă socială reciclarea și grija pentru mediu este „EcoCreate” din cadrul Centrului de Excelență în Horticultură și Tehnologii Agricole din Țaul, Edineț.
Adriana are 17 ani și este elevă în anul III la specialitatea Contabilitate. Eleva spune că, deși a învățat despre antreprenoriat în cadrul orelor, munca practică în cadrul proiectului a ajutat-o să vadă lucrurile altfel.
„Eu îmi imaginam că antreprenoriatul social e un fel de voluntariat și mă întrebam oare cum e posibil să faci profit din asta.”
Elevii din Țaul și-au ales drept produs pungile eco din hârtie, pe care le personalizează cu diferite inscripții moderne. Se inspiră din trenduri actuale de pe rețelele de socializare.
„Cel mai dificil a fost să înțelegem momentele tehnice: cum să printăm corect punga, cum să lipim totul ca să fie durabil. Iar ca să atragem clienții am folosit TikTok-ul pentru a fi în pas cu meme-uri și faze amuzante”, adaugă Adriana Cracan.
În întreprinderea „Eco-Create” activează cinci elevi. „Dar când este o comandă mai mare, se implică mai mulți, la necesitate. Cumva au sarcini repartizate – cineva se ocupă de design, cineva de promovare”, povestește Violeta Guțuleac, profesoară de economie din cadrul Centrului.
La început pentru coordonatoare a fost o provocare să aibă încredere în copii și să le ofere mai mult spațiu de manevră.
„Pentru că oricum noi, fiind cadre didactice, părinți nu în ultimul rând, vrem să îi protejăm, să îi verificăm. Mai ales că aici era vorba de bani care trebuiau gestionați corect. Și când am văzut primele zile câte pungi s-au deteriorat, ne-am descurajat, dar am încercat să ne susținem reciproc.”
Treptat, elevii și profesorii au văzut primele roade ale muncii lor. Inițial, au avut clienți din colegiu, ca mai apoi să găsească din afară, prin rețelele de socializare.
„Mai apoi am văzut că oamenii au prins încredere și deja și micile întreprinderi din regiune au început să comande de la noi produse pentru evenimentele lor”, adaugă profesoara.
Adriana, eleva care e și managera acestei mici afaceri, spune că activitatea în întreprinderea socială i-a prins bine din mai multe puncte de vedere.
„Am simțit o responsabilitate mai mare pentru mine și pentru colegi. De asemenea, am dezvoltat creativitatea și ne-am motivat reciproc să găsim ieșire din orice situație.”
Eleva adaugă că se gândește serios pe viitor la o carieră în domeniul antreprenoriatului, iar până atunci vrea să învețe și elevii mai mici cum stau lucrurile în afacerea școlară, ca totul să fie pus bine pe roate după plecarea absolvenților. De aceeași părere este și profesoara ei, Violeta Guțuleac.
„Eu susțin ca aceste întreprinderi școlare să existe în continuare, nu numai pe durata proiectului. Aș vrea să ne dăm întâlnire peste 5 ani și să ne lăudăm cu mult mai multe produse. Scopul meu este să integrăm și alți tineri de vârstă mai mică, ca să ne extindem echipa”, conchide Violeta Guțuleac.
Elevii din Cazaclia reciclează blugii vechi
O întreprindere școlară la început de drum este „Лоскутный рай” din UTA Găgăuzia, localitatea Cazaclia. Aici, elevii și profesorii își propun să coase și să vândă produse realizate din materiale refolosibile pentru a promova sustenabilitatea și creativitatea în rândul elevilor.
„Ideea noastră constă în prelucrarea blugilor și a hainelor uzate pentru a le da o nouă formă”, spune Elena Momat, profesoară de limba română și administratoare în cadrul Asociației Obștești EVLAD.
Elena a menționat că, în urma discuțiilor cu elevii, au identificat o problemă majoră în localitatea lor: cantitatea mare de haine care nu sunt reutilizate sau reciclate. Astfel, au realizat că pot aduce o schimbare utilă, transformând aceste haine în obiecte noi, cum ar fi șorțuri sau torbițe.
Inițial, în întreprindere s-au arătat interesați 16 elevi, dar pentru că munca este migăloasă și pe alocuri solicitantă, numărul lor s-a redus la 8. Cei rămași au creat mici prototipuri pentru următoarele creații și au ajuns la concluzia că au nevoie de echipamente calitative în procesul de coasere. Dar cu ajutorul comunității și al părinților, această provocare a fost depășită.
„Acum lucrăm cu cei care ne susțin – sunt mamele și bunicile. Ne-au ajutat să începem, ne-au arătat procesul cum se lucrează mașinile de cusut și iată am reușit deja să prelucrăm 153 de perechi de blugi. Sperăm că până în luna august, când vom avea sărbători naționale și locale, vom reuși să prezentăm ideile noastre și să câștigăm bani”, menționează profesoara Elena Momat.
O parte din banii pe care îi câștigă pe produsele realizate ajunge direct la elevi, iar altă parte din profit este îndreptată către excursii comune în diferite regiuni din țară și din afară.
„Organizăm excursii în orașe precum Iași, Galați și altele. Am fost și în Chișinău, inclusiv în Parlamentul Republicii Moldova. Am vizitat locuri memorabile, inclusiv Cetatea Soroca și alte destinații din Moldova. Majoritatea știu că, dacă proiectul se finalizează cu succes, ne așteaptă cu siguranță o excursie interesantă și deosebită”, adaugă Elena Momat..
Printre elevii implicați la întreprinderea școlară se numără și Elena Ciorbadji. Elena are 13 ani și se implică atât pe partea de confecționare, cât și pe crearea de conținut pentru paginile de socializare.
„Mie îmi place că din materialele și lucrurile care nu mai prind bine nimănui, noi reușim să facem lucruri noi, utile. Și îmi place să observ procesul, să filmez și să montez”, spune eleva.
Elena spune că a înțeles că din orice obiect se pot crea lucruri inedite, iar aici au multă libertate pentru a-și testa creativitatea.
Echipa proiectului planifică să continue și să extindă activitatea, inclusiv prin crearea de noi produse și prin implicarea unor noi membri. De asemenea, ei vor să exploreze piețe noi, cum ar fi diaspora, și să promoveze produsele lor prin intermediul rețelelor de socializare.
„Ne dorim să creăm niște obiecte cu detalii legate de tradițiile noastre locale. Satul nostru se numește Cazaclia – aceasta este varianta în limba rusă, iar în limba găgăuză se spune Cazayak, care înseamnă «laba gâștei». Vă dezvălui un mic secret: vrem să folosim logo-ul satului nostru pe produsele pe care le realizăm”, spune Elena Momat.
Intenționează să includă mai multe simboluri locale, fie brodate, fie pictate manual. În acest moment, echipa pregătește prototipuri de mici dimensiuni pentru a testa rezultatul final. Ea a adăugat că, în viitor, fiecare obiect va purta stema locală, iar întregul colectiv lucrează intens la acest detaliu.
Antreprenoriatul social școlar în Moldova și alte țări
Conceptul de întreprinderi sociale pentru elevi/școlare a fost gândit ca un mijloc de a încuraja tinerii să-și dezvolte competențe de antreprenoriat social și să se implice activ în comunitățile lor.
„Credem că tinerii sunt agenți ai schimbării și chiar credem în asta. De aceea, e important să dezvoltăm din timp aceste abilități necesare pentru antrepprenoriatul social”, spune Kirsten Page, manager de proiect la ChildFund Deutschland, organizație care coordonează consorțiul implicat într-un proiect cofinanțat de Uniunea Europeană, în cadrul inițiativei „EU for Youth”.
„ChildFund este coordonatorul acestui consorțiu. Lucrăm de mult timp în contextul ucrainean și am dezvoltat un concept de companii sociale pentru elevi, pe care am dorit să-l extindem și în alte țări din Parteneriatul Estic”, explică ea.
Primele state în care a fost transpus conceptul au fost Moldova și Georgia, țări în care ChildFund avea deja parteneriate funcționale.
„Am căutat parteneri care să se potrivească și i-am găsit. În Moldova lucrăm cu EcoVisio, în Georgia și Armenia am identificat alte organizații care să ne ajute să reprezentăm diferite regiuni”, a declarat managera de proiect.
Pașii următori depind în mare măsură de găsirea unor surse suplimentare de finanțare, în special pentru dezvoltarea proiectului în Moldova.
„Unul dintre obstacole este poate faptul că adulții trebuie să aibă încredere în elevi, să le permită să ia decizii”, explică ea. O altă provocare este asigurarea sustenabilității proiectului și păstrarea interesului pe termen lung.
Pentru Kirsten Page, momentele cele mai semnificative sunt cele în care îi vede pe tineri implicați direct în proiect. „Să-i vezi pe elevi, pe adolescenți – asta iubesc la genul acesta de inițiative, să vezi mândria în ceea ce creează”, mărturisește ea.
În ideea de a asigura continuitatea, echipa ChildFund lucrează acum la un ghid metodologic și la resurse online care să sprijine școlile și profesorii. Acest lucru ar fi util după încheierea proiectului și în contextul unei noi generații de copii care urmează să se implice în inițiative de antreprenoriat în instituțiile lor.
„Ne dorim ca totul să poată fi reluat ușor, fără să se piardă experiența acumulată”, conchide Kirsten Page.
Activitățile au loc în cadrul programului „Fostering Youth Social Entrepreneurship and Practical Career Management Skills in Ukraine, Moldova, Georgia and Armenia through the Innovative Social Student Companies (SSC) Approach” implementat de AO EcoVisio și finanțat de Uniunea Europeană.
Partenerii proiectului: ChildFund (Germania), School of ME (Ukraine), EcoVisio (Moldova), Vesta (Moldova), EDEC (Georgia), CODE (Armenia).
