De Zamfir ARBORE, "Liberarea Basarabiei", 1915
Romanii de peste Prut se adreseaza romanilor din Regat. Catre acestia din urma se indreapta in aceste vremuri de mare framantare privirile neamului romanesc din Basarabia.
Peste doua milioane de romani asteapta dincolo de Prut cuvantul liberator al romanilor de dincoace de Prut. Romani prin sange si traditii, romani prin amintiri si aspiratii, romani prin trecutul comun ca si prin viitorul pe care tot comun il vroesc, romanii basarabeni, tin de a lor datorie sa-si spuna cu glas tare cuvantul si dorul.
Am fost si vrem sa fim romani!
Soarta vitrega si brutalitatea muscaleasca ne-au rapit de la sanul patriei mume. Dar nici vitregia soartei, nici brutalitatea regimului rusesc n’au putut smulge din noi nici amintirile unui trecut de glorie si libertate romaneasca, nici dorul realipirii de Romania. Aceasta vroiam s’o spunem fratilor nostri din Regatul liber al Romaniei:
Voi nu aveti dreptul de a nu ne asculta.
Datori sunteti sa ne ascultati.
Nu este si nu poate fi roman acela, care cu inima usoara jertfeste fiinta romaneasca a peste doua milioane de romani subjugati.
…Situata la marginea lumii civilizate, soarta Basarabiei a fost de a primi cea dintai toate loviturile tempestei, deslantuita in contra lumii civilizate de lumea barbara, care se aseza cu incetul in vaile Rusiei dincolo de Nistru…
Avangarda acelor Romani, cari au stavilit in curgere de secoli puhoiul popoarelor barbare, au fost Romanii din Basarabia, sentinela neadormita a lumii civilizate.
 |
|
Conacul "Zamfir Ralli-Arbore", Dolna, Republica Moldova |
Cu ochii tintiti spre pustiitatile de dincolo de Nistru, unde se invarteau hoardele Slavilor si Mongolilor, Romanii din tinuturile Hotinului, Sorocei si Orheiului pazeau hotarul Moldovei. Aci, intre Prut si Nistru, intre cetatea Hotin si Cetatea Alba, la Tighina, la Lipinti, Chilia, langa Cahul, Lapusna, Soroca, Varnita si asa mai departe, s’au petrecut luptele cele mai crancene intre Moldoveni si Turci, Tatari, Cazaci, Poloni.
Solul Basarabiei e imbibat cu sange romanesc.
Pe acest petec de pamant romanesc a falfait in secolul XV steagul groaznic pentru musulmani al nebiruitului Stefan cel Mare.
Numele marelui Domn al Moldovei e scris cu litere de aur pe paginile istoriei Basarabiei si toate incercarile istoricilor rusi, ca Batiuscoff si Nakko, de-a sterge de pe zidurile Hotinului, Sorocei, Tighinei, Cetatii Albe si ale Chiliei gloriosul nume al lui Stefan cel Mare vor ramane zadarnice…
—
Zamfir C. Arbore (n. 14 noiembrie 1848 – d. 2 aprilie 1933) a fost un scriitor şi gazetar român născut la Cernăuţi. Arbore rămâne însemnat pentru sociologie prin două lucrări de caracter „monografic"; una, premiată de Academia Română, are ca temă Basarabia în secolul al XlX-lea (1899), alta este un Dicţionar geografic al Basarabiei apărut în seria Dicţionarele geografice ale provinciilor române în afară de Regat. În localitatea Dolna la 55 km vest de Chişinău se găseşte Conacul "Zamfir Ralli-Arbore". Aici el cunoaşte mai aproape cultura şi tradiţiile localnicilor, se împrieteneşte cu familia Ralli-Arbore, în conacul cărora s-a şi oprit un timp.
