Connect with us

Politică

Podul peste Nistru de la Gura Bâcului – Bâcioc a fost redeschis. “Este un eveniment simbolic”

Publicat

pe

Podul peste Nistru de la Gura Bâcului – Bâcioc a fost astăzi redeschis. La ceremonia de inaugurare au participat premierul Pavel Filip, liderul de la Tiraspol Vadim Krasnoselski și reprezentanții mediatorilor și observatorilor din cadrul formatului de negocieri „5+2”.

Podul dintre localitățile Gura Bâcului şi Bâcioc a fost deteriorat în anul 1992 și reconstruit în 2001, cu suportul partenerilor europeni. Costul lucrărilor de reparaţie a constituit aproximativ 30 milioane de lei.

Amplasarea privilegiată a podului oferă cea mai rapidă modalitate de deplasare dintre Chișinău și Tiraspol. De asemenea, acesta este parte a drumului internaţional M-14, care leagă Chișinăul și Odessa, şi a coridorului european nr. 9, ce leagă Balcanii cu Odessa, Kievul și cu alte destinații importante.

În cadrul declaraţiilor de presă, premierul a menționat că deschiderea podului reprezintă încă o etapă în realizarea obiectivului Guvernului de a elimina toate barierele în calea liberei circulaţii a cetăţenilor, mărfurilor şi serviciilor între cele două maluri ale Nistrului.

„Este un eveniment simbolic şi salut această abordare pragmatică, care este un pas înainte în eliminarea barierelor de circulaţie”, a spus Pavel Filip.

Totodată, şeful Executivului a subliniat că asigurarea funcționării podului este importantă nu doar din perspectiva consolidării tranzitului și a potențialului economic al regiunii, dar și a dezvoltării infrastructurii, transportului auto comercial și privat.

“Dincolo că este un simbol de legătură, dincolo de faptul că este o realizare a obiectivului nostru de eliminare a barierelor în calea liberei circulaţii a transportului şi a serviciilor, deschiderea podului aduce şi o îmbunătăţire economică. Circulaţia mărfurilor înseamnă şi dezvoltare de infrastructură, înseamnă şi mişcare economică”, a subliniat Pavel Filip.

După deschiderea simbolică a podului, prim-ministrul Pavel Filip și liderul de la Tiraspol Vadim Krasnoselski au avut un schimb de opinii pe marginea unor subiecte actuale de pe agenda procesului de negocieri în reglementarea problemei transnistrene.

În context, șeful Executivului și-a exprimat speranța că noua runda de negocieri în formatul „5+2”, ce va avea loc în perioada 27-28 noiembrie curent, la Viena, va contribui la identificarea unor soluţii viabile pentru conflictul transnistrean şi pentru statutul juridic special al regiunii, bazat pe respectarea suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova.

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Politică

Igor Dodon: Am dat asigurări președintelui rus că nicio forță politică nu va reuși să discrediteze relațiile noastre de prietenie

Publicat

pe

De către

Președintele Igor Dodon a declarat astăzi că, în cadrul întrevederii cu liderul de la Kremlin Vladimir Putin, a dat asigurări că nicio forță politică nu va reuși să discrediteze „relațiile de prietenie dintre popoarele noastre, nici în prezent și nici în viitor”. Totodată, șeful statului s-a arătat sigur că cetățenii Republicii Moldova îl vor susține în promovarea unei politici externe echilibrate, iar caracterul antirusesc de la diferite paliere internaționale contravine situației reale din Republica Moldova.

„Sunt sigur că majoritatea absolută a cetățenilor Republicii Moldova va continua să susțină poziția Președintelui Republicii Moldova de promovare a cursului spre un parteneriat strategic și menținere a relațiilor de prietenie stabilite de-a lungul istoriei cu statul rus, precum și de promovare a unei politici externe echilibrate, deschidere spre cooperare cu Vestul și Estul în baza intereselor naționale ale Republicii Moldova”, a declarat Igor Dodon.

Președintele Dodon a spus că a relevat caracterul cu totul politizat al declarațiilor cu caracter antirusesc care au fost adoptate în ultimele săptămîni la diferite paliere internaționale și au vizat rolul procesului de pacificare în Republica Moldova.

„Declarațiile unilaterale făcute de la înaltele tribune nu corespund stării de lucruri cu privire la operațiunea de pacificare din Moldova și fac parte din lupta politică internă și poziționare în contextul viitoarelor alegeri parlamentare din Moldova. Am reiterat importanța majoră a tuturor participanților la operațiunea de pacificare și eficacitatea ei pe parcursul multor ani. Rezultatele operațiunii de pacificare au un impact pozitiv asupra reluării dialogului în formatul „5+2” în vederea identificării unui model atotcuprinzător de reglementare politică și de soluționare grabnică a conflictului transnistrean”, a spus șeful statului.

Oficialii au stabilit o nouă întâlnire care va avea loc în toamna anului 2018, atunci când Igor Dodon va efectua o vizită oficială în Rusia.

Citește mai departe

Externe

20 de lucruri pe care le-a făcut noul prim-ministru al Armeniei în două luni de conducere

Publicat

pe

Pe 8 iulie, s-au făcut două luni de când Nikol Pashinyan este prim-ministrul Armeniei. Pashinyan a ajuns în această funcție după ce a avut loc Revoluția de Catifea. Protestele masive în Armenia au început când fostului președinte al Armeniei Serzh Sargsyan (9 aprilie 2008 – 9 aprilie 2018), i s-a terminat mandatul și a fost desemnat prim ministru. Sargsyan a fost președintele Partidului Republican din Armenia, partid care a deținut majoritatea parlamentară.

Enlarge

serzh-sargasyan-1
Serzh Sargsyan a fost președintele Armeniei 10 ani

În continuare, vă prezentăm 20 de lucruri pe care a reușit noul prim ministru al Armeniei să le facă într-un timp foarte scurt.

  1. A obținut, după două luni de confruntare, demisia primarului de Erevan, Taron Margaryan. Fostul primar al Capitalei este un funcționar de lungă durată al partidului de guvernământ.
  2. Pashinyan a înlocuit conducerea Televiziunii Publice a Armeniei și producătorii de programe care au lăudat autoritățile. Prim-ministrul nou a efectuat și un audit financiar care a dus la inițierea unor dosare penale.
  3. Fostul prim-ministru, care este „omul Gazprom”, Karen Karapetyan, a fost forțat să plece în Federația Rusă după ce au fost efectuate arestări în compania asociată „Norfolk Consulting”. Conflictul din interiorul Partidului Republican din Armenia a dus la demiterea sa din funcția de prim-vicepreședinte al fracțiunii.

    Enlarge

    Karen-Karapetyan
    Karen Karapetyan
  4. „A făcut curățenie” printre funcționarii fostei guvernări. Aproape toți primarii și guvernatorii regiunilor au fost concediați.
  5. Pashinyan a organizat un boicot al lanțurilor mari de supermarketuri deținute de oligarhii asociați cu partidul de guvernământ (Partidul Republican din Armenia), obligându-i să scadă prețurile la bunuri.
  6. Au fost efectuate 30 de percheziții în casele unor autorități criminale și ale unor hoți în lege, determinându-i pe jumătate dintre ei să părăsească țara, în special spre Federația Rusă.
  7. Pashinyan a obținut arestarea generalului și fostului ministru adjunct al Apărării, Manvel Grigoryan, arestul soției și fiului lor care a fost primarul orașului Ecimiadzin. Aceștia și-au atribuit ajutorul umanitar destinat armatei. De asemenea, ei au fost arestați pentru posesie ilegală de arme.

    Enlarge

    Manvel-Grigoryan
    Manvel Grigoryan
  8. A fost arestat Sargsyan Ghazaryan, fostul șef al Securității pe lângă președintelui, după ce au fost efectuate percheziții în casa în care locuia. El a fost acuzat pentru deturnare de fonduri publice în valoare de 9 milioane de dolari.
  9. A fost arestat șeful serviciului de securitate al miliardarului și președintelui Partidului „Armenia Prosperă” Gagik Tsarukyan, pentru acte de violență fizică. Miliardarul nu a fost încă atins de organele de drept.
  10. Au avut loc percheziții și arestări în legătură cu fondurile familiei fostului președinte și fostului prim-ministrului Serzh Sargsyan. Ambii frați ai primi-ministrului, nepoții acestuia au fost dați în căutare. Toți au părăsit țara.
  11. Pashinyan a schimbat conducerea Curții de Casație.
  12. A schimbat conducerea Comitetului de Investigații din Armenia.
  13. A fost percheziționată casa fostului ministru al Apărării Mikael Harutyunyan. Acesta a fugit în Federația Rusă și este dat în căutare.

    Enlarge

    default
    Mikael Harutyunyan
  14. Noul prim-ministru a fondat și a făcut o tradiție de a vorbi live pe Facebook cu oamenii în fiecare seară (sau peste una).
  15. A declarat amnistiere tuturor armenilor care au evitat recrutarea în armată și i-a îndemnat să se întoarcă acasă ca să slujească.
  16. A redus prețul energiei electrice cu 10 drami (0,35 MDL) pentru un kilowatt/oră pentru familiile cu venituri mici de către „Grupul Tashir”, deținut de oligarhul Samvel Karapetyan.
  17. A forțat „Gazprom Armenia” să reducă prețul gazelor cu 20% pentru familiile cu venituri mici. Tariful preferențial a fost stabilit pentru un an, până la alegerile anticipate.
  18. A dislocat trupele armate interne spre granițele cu Turcia și Azerbaidjan, înlocuindu-le pe cele rusești ale FSB-ului.
  19. A creat o comisie pentru elaborarea amendamentelor la Codul Electoral în ajunul alegerilor anticipate.
  20. A schimbat toate computerele Apple la care lucra întreaga guvernare pe computerele produse în Armenia „ArmTab”.

Enlarge

psh
Nikol Pashinyan, liderul protestatarilor care a devenit noul prim-ministru al Armeniei. Foto credit: Kacper Kawecki

Lista a fost efectuată de către Iliya Kusa, expert în politică internațională la Institutul Ucrainean pentru Viitor, pe Facebook. Institutul este un think-tank independent, care prevede schimbări și proiecte de scenarii posibile în Ucraina și oferă analiză de specialitate a evoluțiilor în politicile ucrainene externe și interne.

Citește mai departe

Politică

Congresul SUA reafirmă sprijinul pentru Republica Moldova, Ucraina și Georgia

Publicat

pe

De către

Congresul SUA a aprobat rezoluția prin care exprimă sprijinul pentru țările Europei de Est și NATO. Statele Unite susțin integritatea teritorială și suveranitatea politică a Moldovei, Ucrainei și Georgiei, precum și reafirmă suportul pentru guvernările alese democratic și oamenii din cele trei țări, încurajând aspirațiile democratice.

Documentul stipulează angajamentul SUA de a susține cele trei state pe parcursul integrării europene, asigurarea securității energetice și intensificarea cooperării comerciale.

Totodată, rezoluția condamnă agresiunea rusă în regiune și cere retragerea trupelor și munițiilor Federației Ruse, ilegal aflate pe teritoriul celor trei state. Documentul cheamă aliații din Europa și ONU să pună presiune în continuare pe Guvernul Federației Ruse pentru ca această să-și respecte angajamentele internaționale.

Rezoluția înregistrată în Congresul SUA face apel către Departamentul de Stat pentru dialog deplin și activ împotriva imixiunii Federației Ruse în procesele democratice ale celor trei națiuni suverane.

 Zilele trecute, și Adunarea Parlamentară a OSCE a reafirmat, în cadrul  sesiunii anuale de la Berlin, necesitatea retragerii complete a forțelor armate străine de pe teritoriul Republicii Moldova.

Au fost votate trei amendamente referitoare la Republica Moldova, și anume soluționarea pașnică a diferendului transnistrean, retragerea trupelor ruse de pe teritoriul suveran al țării și transformarea misiunii de pacificare într-una civilă cu mandat internațional.

Totodată, țările membre NATO, reunite la summitul de la Bruxelles, au solicitat, miercuri, retragerea forțelor militare ruse, staționate pe teritoriile Republicii Moldova, Georgiei și Ucrainei, fără consimțământul celor 3 țări, în conformitate cu angajamentele internaționale. În precizarea inclusă în premieră în declarația finală a unui summit NATO, este reiterat sprijinul acordat integrității teritoriale și suveranității Ucrainei, Georgiei și Republicii Moldova în cadrul granițelor recunoscute pe plan internațional.

 Cele 3 rezoluții din Congresul SUA, Adunarea Parlamentară OSCE și summitul NATO survin în contextul aprobării de către Adunarea Generală ONU, în luna iunie, a unei rezoluții privind retragerea trupelor ruse din regiunea transnistreană

Citește mai departe