Lideri opoziției de la Chișinău, Andrei Năstadse, Maia Sandu și Viorel Cibotaru, s-au întâlnit astăzi la Strasbourg cu secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjørn Jagland. În cadrul acesteia, ei i-au transmis Rezoluția adoptată unanim la protestul din 1 iulie 2018, organizat de Mișcarea de Rezistență Națională ACUM.
Liderul PAS Maia Sandu a menționat într-o postare pe Facebook că a fost o discuție importantă, „în care au demascat falsurile guvernării, care încearcă să mintă partenerii internaționali precum că invalidarea alegerilor a avut loc din cauza legislației”.
„Legea nu este o problemă, legea a funcționat timp de 21 de ani și este foarte clară. Instituțiile subordonate politic sunt problema fundamentală. Domnul Thorbjørn Jagland a arătat un interes sporit față de criza actuală din Republica Moldova, accentuând importanța respectării principiilor democrației și statului de drept într-o țară europeană”, a menționat Maia Sandu.
De notat că ieri, la Strasbourg, o întâlnire cu Thorbjørn Jagland a avut și premierul Pavel Filip. Potrivit serviciului de presă al Guvernului, la întrevedere s-a discutat despre intenția de crearea unui grup de lucru în Legislativ pentru analiza prevederilor care reglementează restricțiile în perioada electorală.
Potrivit sursei citate, secretarul general Jagland a confirmat disponibilitatea Consiliul Europei de a oferi expertiză juridică și a împărtăși bunele practici ale CoE în acest domeniu.
Reamintim că în rezoluția votată duminică la protestul din 1 iulie 2018, organizat de Mișcarea de Rezistență Națională ACUM, au fost înaintate trei revendicări: confirmarea legalității alegerilor și validarea mandatului de primar al lui Andrei Năstase, anularea sistemului electoral mixt și revenirea la cel proporțional și demiterea și tragerea la răspundere a judecătorilor care au participat la luarea deciziilor ilegale ce au dus la invalidarea mandatului de primar al lui Andrei Năstase.
„În cazul în care guvernarea nu va curs acestor revendicări, în localități și diasporă vom întreprinde acțiuni pașnice de nesupunere civică împotriva dictaturii: greve colective și individuale, proteste permanente în fața Guvernului și Parlamentului, blocarea instituțiilor capturate și a căilor de acces către acestea”, se arată în rezoluție.
