Connect with us

Economie

Guvernul a aprobat rectificarea bugetului de stat pe 2018. Unde vor merge cei mai mulți bani

Publicat

pe

Guvernul a aprobat astăzi modificări și completări la Legea bugetului de stat pe anul 2018. Documentul prevede majorarea veniturilor bugetului public național cu 963,9 milioane de lei, a cheltuielilor – cu 1 312,5 milioane de lei, în timp ce deficitul bugetar va spori cu 348,6 milioane de lei.

La bugetul de stat, veniturile și cheltuielile se majorează cu 303,5 milioane de lei și respectiv cu 652,1 milioane de lei, creșterea deficitului revenindu-i totalmente bugetului de stat.

Cele mai mari creșteri de cheltuieli se referă la Programul de reparație a drumurilor publice naţionale, locale, comunale şi a străzilor800 milioane de lei, dezvoltarea Serviciului național unic pentru apeluri de urgență 112 – 63,6 milioane de lei, reabilitarea rețelelor electrice – 61,2 milioane de lei, proiectul  de  achiziție  a  locomotivelor  și  de  restructurare a infrastructurii feroviare – 53,2 milioane de lei, majorarea normei financiare de alimentare a copiilor/ elevilor începând cu 1 septembrie 2018 – 51,2 milioane de lei.

De asemenea, vor fi alocate mijloace financiare suplimentare în sumă de peste 32 milioane  de lei pentru consolidarea capacităților Autorității Naționale de Integritate, ale Serviciului pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, ale Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale din cadrul Centrului Național Anticorupție, pentru acoperirea cheltuielilor Comisiei Electorale Centrale în legătură cu alegerile locale.

Aceasta inclusiv în vederea definitivării procesului de realizare a condiționalităților pentru primirea primei tranșe din asistența macrofinanciară din partea UE.

Cheltuielile pentru prestații sociale vor spori cu 16,7 milioane de lei, majorare cauzată de creșterea ajutoarelor bănești și achitarea indemnizațiilor la încetarea raporturilor de muncă.

În același timp, majorarea veniturilor la bugetul de stat a fost determinată de accelerarea ritmurilor de creștere economică, de sporirea comerțului exterior, precum și de majorarea salariului mediu lunar pe economie. Comparativ cu bugetul aprobat, se estimează o majorare a veniturilor proprii, în principal din taxe și impozite.

Astfel, parametrii revizuiți ai bugetului de stat pe anul 2018 sunt următorii: venituri – în sumă de 36 miliarde 922 milioane de lei, cheltuieli – în sumă de 41 miliarde 984,5 milioane de lei, iar deficitul bugetar va constitui 5 miliarde 62,5 milioane lei.

Proiectul de rectificare a bugetului urmează să fie transmis Parlamentului pentru examinare.

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Citește mai departe
Advertisement

Economie

Test / Cum recunoști informațiile false și cum să nu te lași manipulat

Publicat

pe

Moldova.org a mai pregătit un test interactiv pentru voi. De data aceasta, am pregătit cinci situații în care va trebui să ne spuneți dacă o știre este falsă sau nu, iar vă vom arăta cum se verifică. În alte situații, va trebui să demonstrați că sunteți informat. Succes!

Citește mai departe

Economie

Reconstrucţia celei de-a doua piste a Aeroportului Chişinău, pe ultima sută de metri

Publicat

pe

De către

Reconstrucţia celei de-a doua piste a Aeroportului Internaţional Chişinău, demarată de compania Avia Invest, va fi în curând finisată. Din volumul de lucru prevăzut pentru etapa actuală, au fost executate lucrările de demolare a 3 straturi de asfalt la o adâncime de 2 metri, pe o arie de peste 45 000 m2 din suprafaţa de lucru a pistei noi şi altor 3 căi de rulare.

În prezent, o serie de procese au loc concomitent pe toată suprafaţa de lucru – excavarea pământului până la stratul de sol tare, decopertarea stratului de pietriş vechi şi protejarea reţelelor inginereşti de comunicaţie existente.

Totodată, stocul materialelor de construcţie se suplineşte intensiv cu granit de 3 dimensiuni şi cu două tipuri de nisip necesare pentru construcţia nemijlocită a pistei.

În acelaşi timp, pe porţiunea nefinisată a pistei de 680 de metri sunt efectuate lucrările necesare de pregătire pentru instalarea sistemului de iluminare, a unei reţele noi de cablaj, a echipamentului meteorologic de măsurare şi control a condiţiilor meteorologice şi a sistemului de evacuare a apelor pluviale.

Mersul lucrărilor a fost prezentat jurnaliştilor în cadrul unui tur de presă la care au participat grupul de specialişti ai concernului „Strabag Grup”: Jorg Rosler – directorul tehnic al Consiliului de Administraţie, Alex Eckert –  director departament licitaţii, Arnulf Pucher – director tehnic, Jakub Iurga – manager de proiect, precum şi directorul companiei autohtone „Exfactor-grup”, dnul Vladimir Tonu.

În cadrul evenimentului, Jorg Rosler, directorul tehnic al Consiliului de Administraţie al concernului STRABAG AG, a declarat: „Întreaga infrastructură a Aeroportului Chişinău este pe punctul de a fi schimbată radical, iar calitatea lucrărilor este garantată de tehnologia utilizată, asemănătoare celei folosite în marile aeroporturi din Europa, cu respectarea celor mai înalte standarde europene.”

„Existenţa celei de-a doua piste de aterizare/decolare va oferi aeroportului Chişinău un şir de avantaje concurenţiale. Aeroportul va avea posibilitate să treacă la un regim non-stop de operare şi nu va fi închis pe timp de noapte. Aceasta va crea condiţii suplimentare de confort atât pentru pasageri, cât şi pentru operatorii aerieni”, a menţionat directorul general Avia Invest, Petru Jardan.

Decizia de a construi a doua pistă la Aeroportul Internațional Chișinău a fost luată de către Avia Invest astfel încât să fie posibilă operarea non-stop a zborurilor pe aeroport în perioada de reconstrucţie a pistei principale de decolare/aterizare. Astfel, vor fi evitate suspendarea curselor aeriene şi restricţionarea traficului aerian pe Aeroportul Chişinău.

Proiectul de reconstrucţie este realizat de compania „Exfactor-grup”, în colaborare cu „Strabag Grup” – companie austriacă cu renume mondial, care deţine un portofoliu de proiecte similare la aeroporturile Berlin, Köln, Praga, München, Frankfurt, Düsseldorf, Soci, Sofia, Domodedovo, etc.

Citește mai departe

Economie

R.Moldova e pe cale sa piardă peste 800 milioane lei într-o dispută energetică care durează de două decenii// RISE

Publicat

pe

De către

Republica Moldova e pe cale sa piardă peste 800 de milioane de lei într-o dispută energetică care durează de aproape doua decenii. Recent Curtea de Casație din Franța a repus în vigoare o decizie prin care Moldova a fost obligată să plătească o presupusă datorie pentru energia electrică achiziționată la finele anilor ‘90.

Banii ar urma să fie încasați de o firmă din Ucraina conectată la companii din Laundromatul rusesc și la controversatul bancher moldovean Veaceslav Platon, se arată într-o investigație RISE Moldova.

Litigiul dintre Republica Moldova și Energoalians își are începutul încă la finele anilor ‘90. Atunci ÎS Moldtranselectro a cumpărat energie electrică din Ucraina prin intermediul Derimen Properties Ltd, un offshore din Insulele Virgine Britanice (BVI), iar în urma livrărilor s-ar fi format o datorie de circa 196 de milioane de lei.

Ulterior offshorul i-a cedat companiei ucrainene Energoalians (în unele documente apare ca Energoalians TOV, Energoaliance sau Energoalliance) dreptul de a recupera presupusa datorie.

În 2002 Curtea de Conturi a Republicii Moldova a constatat că Moldtranselectro a plătit companiei ucrainene chiar mai mult decât a importat oficial și a cerut întreprinderii să recupereze 10,8 milioane de dolari care nu au „suport documentar, juridic şi economic”.

Un an mai târziu, Curtea de Conturi deja constată că lipsesc documente ce ar confirma livrările de energie, deși în 2002 directorul Moldtranselectro a prezentat mai multe documente confirmative. Tot în 2003, o instanţă din Moldova a anulat constatările Curţii de Conturi privind lipsa datoriei față de Energoalians.

Între timp disputa dintre Republica Moldova și compania ucraineană a ajuns pe masa magistraților. După ce părțile s-au războit ani la rând în instanțele din Republica Moldova și Ucraina, câmpul de bătălie a fost mutat în Franța. Locația a fost aleasă de părți, în conformitate cu Regulamentul de Arbitraj al Comisiei Naţiunilor Unite pentru Drept Comercial Internaţional.

ȘANSELE MOLDOVEI

Nicolae EŞANU, secretar de stat la Ministerul Justiţiei: Aşteptăm hotărârea motivată a Curţii de Casaţie şi apoi vedem ce paşi urmează a fi întreprinşi.

Eșanu nu a exclus faptul că, la procesul de rejudecare la Curtea de Apel din Paris, Guvernul ar putea apela la aceleaşi firme de avocatură care au reprezentat Guvernul în acest litigiu și anterior. E vorba de birourile de avocați ACI Partners din Moldova și DLA Piper UK LLP din Marea Britanie, firmă care are dreptul de activa în Franţa. Pentru serviciile acestora, în anii 2014-2017, autoritățile au alocat circa 260.000 de dolari (aproximativ 4,4 milioane de lei).

Sorin Dolea, avocat specializat în arbitraje internaționale și Masterand în Soluționarea Disputelor Internaționale (MIDS) în Geneva, Elveția, consideră că, de data aceasta, Republica Moldova poate invoca alte temeiuri de anulare a hotărârii arbitrale prin care a fost obligată să-i achite companiei Energoalians despăgubirile solicitate.

Sorin DOLEA: Chestiunea dată ţine de legislaţia procesuală civilă franceză şi de aprecierea Curţii de Apel a probelor şi a temeiurilor invocate de Stat cu privire la anularea hotărârii arbitrale. Republica Moldova, indiferent dacă sentinţa arbitrală va fi anulată sau nu, poate să se opună recunoaşterii şi executării sentinţei arbitrale în toate statele în care Energoalians va solicita executarea sentinţei arbitrale, conform Art.V al Convenției de la New York 1958 privind Recunoaşterea şi Încuviinţarea Executării Hotărârilor Arbitrale Străine, inclusiv şi prin invocarea faptului că tribunalul arbitral nu avea jurisdicţie să examineze cauza dată.

CONEXIUNI CU LAUNDROMATUL

Potrivit unei note informative a Curții Supreme de Justiție a Republicii Moldova, Energoaliance a fost implicată în legalizarea fondurilor murdare provenite din Federația Rusă, fenomen cunoscut sub denumirea de Laundromatul rusesc.

Mai exact, firma ucraineană a garantat plata unei datorii de 30 de milioane de dolari pe care offshorul britanic Valemont Properties Ltd o avea față de alt offshore – Westburn Enterprises Ltd. Ambele offshoruri au jucat roluri cheie în Laundromat.

Textul integral al investigației poate fi citit AICI.

Citește mai departe