Connect with us
"
"

Social

Zona pietonală, în perimetrul a patru străzi, din centrul istoric al capitalei va fi reabilitată

Publicat

pe

PE SCURT

Zona pietonală din centrul istoric al capitalei, în perimetrul străzilor: Maria Cebotari – str. Alexei Șciusev – str. Sfatul Țării – str. Mihail Kogălniceanu, va fi reabilitată.

Lucrările vor fi desfășurate timp de trei luni și se referă la instalarea iluminatului nocturn decorativ, amenajarea trotuarelor, a mobilierului urban, precum și a locurilor pentru parcare auto. De asemenea, vor fi instalate rampe pentru persoane cu mobilitate redusă, în prejma trecerilor pietonale, pavaj tactil. În plus, aici urmează a fi reabilitate zonele verzi și instalate cișmele.

PE LUNG

Conform proiectului, circa 2800 m² de trotuare vor fi amenajate în pavaj de granit, vor fi montați 580 metri liniari de borduri noi, iar pe întreg perimetrul vor fi instalați 39 de piloni pentru iluminarea zonei pietonale.

De asemenea, fațada Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală din str. Mihail Kogălniceanu, 82, urmează a fi iluminată decorativ (cu 64 de corpuri de iluminat).

Costul lucrărilor este de circa trei milioane de lei, surse prevăzute în bugetului municipal pentru anul 2019.

Primarul interimar Ruslan Codreanu a ținut să menționeze că prin acest proiect va fi redată frumusețea de altă dată a cartierului din centrul istoric al orașului, iar cetățenilor care traversează zona – un spațiu modern de recreere.

Proiectul de execuție a fost elaborat de către SRL „Urban Life Projects”, la inițiativa Agenției de Inspectare și Reabilitare a Monumentelor.

Este angajată în domeniul media încă din 1999. Timp de 14 ani, a fost reporter la Agenția de Stat Moldpres, apoi a lucrat la Flux și portalul Arena. Face parte din echipa Moldova.org din 2014.

Social

Oamenii care mișcă munții din loc vor fi premiați în cadrul unui concurs

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Tinerii antreprenori și mici comunități adunate în jurul obiectivului comun de îmbunătățire a spațiului lor de trai, organizații ale societății civile care luptă pentru transparență și corectitudine sunt dați în căutare. Este vorba despre cea de-a doua ediție a concursului „Champions of Change” care continuă să promoveze povești de succes și să stimuleze mai multe inițiative publice. 

La concurs mai pot participa și comunități academice care lucrează asupra unor idealuri de anvergură, atât acasă, cât și în întreaga comunitate europeană. Astfel, competiția este deschisă tuturor cetățenilor Republicii Moldova, din țară și diaspora, care au avut rezultate remarcabile în activități comunitare și/sau de interes public pe parcursul anului 2019. Cei 15 finaliști ai căror inițiative și proiecte realizate pe parcursul anului 2019 au avut impact și continuitate vor primi trofeul din bronz Champion of Change.

PE LUNG

Gala Premiilor Champions of Change va fi organizată pe 10 Aprilie 2020, când trei, cele mai bune inițiative vor fi premiate cu granturi și sprijin financiar din partea partenerului Fundația Friedrich Naumann pentru Libertate, FNF, pentru un nou proiect sau inițiativă.

Până atunci  LID Moldova anunță perioada de aplicare deschisă și încurajează doritorii să participe la concurs pentru a câștiga cele trei premii de a câte 1000 euro fiecare. Concursul se desfăşoară online în perioada 20 ianuarie – 20 februarie 2020. Regulamentul poate fi accesat pe website-ul și pe pagina de Facebook a LID Moldova.

În prima etapă de jurizare se vor alege maxim 15 finaliști dintre toți cei înscriși la concurs. 

Membrii juriului desemnați de echipa LID Moldova vor alege în calitate de câștigători pe oricine consideră relevant conform următoarelor criterii:

  • Inițiativele sau proiectele candidatului (realizate în anul 2019) au impact și continuitate în societate;
  • Creează, promovează standarde și așteptări noi în domeniul de activitate;
  • Integritatea și reputația personală și profesională este ireproșabilă;
  • Este deschis să coopereze și să susțină inițiativele similare sau conexe, inclusiv prin schimb de experiență și mentorat;
  • Persoana este dedicată apărării și promovării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, precum și valorilor democratice.

„Viitorul este în mâinile celor care acționează și își asumă responsabilități, indiferent de circumstanțe sau contexte politice. Celor care în pofida provocărilor și eșecurilor, merg înainte, reușesc și încurajează noi schimbări. Ei sunt adevărații campioni”, menționează organizatorii. 

Toți participanții la concurs vor fi  invitați la Gala de decernare a premiilor, în cadrul căreia campionii desemnați de juriu vor primi statueta din bronz „Champion of Change”. Cele mai bune inițiative vor fi premiate cu granturi și sprijin financiar din partea partenerului Friedrich Naumann Foundation for Freedom pentru o inițiativă sau proiect nou.

Citește mai departe

Economie

Deținuții unui penitenciar învață să facă vin și câștigă până la 40 mii de euro 

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Gorgona, cea mai nordică insulă din arhipelagul toscan de pe coasta de vest a Italiei, găzduiește închisoarea cu același nume. Insula este mică – are o suprafață de doar o milă pătrată – la fel și închisoarea, unde se află în jur de 100 de deținuți. Penitenciarul se află într-o fostă mănăstire medievală, care încă mai păstrează o parte din arhitectura inițială. Teritoriul închisorii include și o mică podgorie. În închisoarea de la Gorgona deținuții învață să facă vin.

Această închisoare italiană le permite deținuților să învețe vinificația ca parte a reabilitării lor. Pe insulă se face totul – de la presarea strugurilor, fermentarea sucului în cuve de oțel inoxidabil și îmbătrânirea vinului în butoaie de stejar. Cu ajutorul acestui program de reabilitare, deținuții câștigă până la 40 000 de euro, ceea ce le permite să se pună pe picioare odată ce ies din închisoare, scrie weforum.org.

PE LUNG

Gorgona este locul unde Lamberto Frescobaldi, președintele Grupului Frescobaldi, care include mai multe vinării din Italia, își desfășoară proiectul său de suflet: îi învață pe deținuți bazele viticulturii și vinificației. Programul le permite persoanelor de aici să însușească abilitățile necesare, dar și să depună economii pentru viața de după eliberarea lor. De asemenea, ei fac un vin alb respectabil, un amestec de Vermentino și Ansonica, care se vinde chiar și în Statele Unite.

„Oamenii văd lucrurile ca fiind albe și negre, dar nu este așa: este multă culoare între ele ”, spune Frescobaldi. „Într-o zi, acești oameni vor pleca din închisoare. Trebuie să acceptăm că ei nu rămân acolo pentru totdeauna. Trebuie să le oferim acestor oameni oportunitatea de a nu eșua din nou, de a nu se mai îndrepta spre crimă”.

Nimic din toate nu ar fi posibil dacă Gorgona nu ar fi un alt tip de închisoare. Spre deosebire de majoritatea închisorilor din Italia, Gorgona le permite prizonierilor să se plimbe liber pe insulă, dar ei trebuie să se întoarcă  la ora stabilită după ce clădirea este blocată. Și aceasta nu pentru că deținuții de aici nu ar fi comis acțiuni grave. Mulți sunt acolo pentru crime sau droguri. Dar distanța de 20 de mile a insulei de uscat face ca acest traseu să fie extrem de dificil. De fapt, nimeni nu a scăpat vreodată. De asemenea, paznicii monitorizează insula și docurile. O barcă vine o dată pe săptămână pentru a aduce produsele necesare, dar ea nici măcar nu navighează până în doc. Gardienii pleacă spre navă.

Deținuții sunt totuși la Gorgona pentru că au demonstrat un comportament exemplar în timpul detenției. Acest fapt le oferă privilegiul de a se afla în aer liber, de a se bucura de lumina soarelui și de a lucra în podgorie.

Acest lucru l-a inspirat pe Frescobaldi să-și implementeze proiectul de vinificație pe insulă. El recunoaște că nu a fost ideea lui: cineva de la închisoare i-a cerut opinia ce să facă cu cele două hectare de podgorii situate acolo. El a făcut o călătorie pe insulă în 2012 pentru a se întâlni cu inițiatorul și a avut o conversație cu un deținut care a constituit un adevărat factor pentru inițierea afacerii. După ce a degustat vinul pe care îl făcuseră deținuții, unul dintre ei i-a cerut părerea lui Frescobaldi.

„Am început să-i spun părerea mea, dar la un moment el m-a întrebat: „Dar de ce l-ai scuipat?”, povestește Frescobaldi, referindu-se la exercițiul obișnuit al vinificatorilor de a scuipă vinurile, după ce gustă din mai multe rezervoare. El i-a explicat apoi deținutului diferența dintre a degusta și a bea vin. „El a privit în ochii mei și mi-a spus:„ Am nevoie să învăț multe lucruri de la tine”.

Din acel moment el a știut că trebuie să facă parte din reabilitarea acestor deținuți. El a lansat Frescobaldi pentru Inițiative Sociale, o colaborare dintre penitenciarul Gorgona și Grupul Frescobaldi. În fiecare an, Frescobaldi alege o parte dintre deținuții de la Gorgona pentru a face parte din grupul de vinificație.

Și în fiecare zi, acești deținuți au grijă de podgorii cu ajutorul lui Federico Falossi, managerul de proiect al lui Frescobaldi și al lui Nicolo D’Afflitto, vinificatorul Frescobaldi care supraveghează programul. Ei sunt responsabili de orice, de la tăierea viței de vie până la recoltarea strugurilor. Apoi, deținuții ajută la procesul de vinificație.

Vinul alb rezultat are un gust mineral, are o aciditate ridicată și prospețime, ceea ce îl face ușor de băut într-o zi caldă. Pentru unii, poate fi greu de imaginat că munca prizonierilor a intrat în frumusețea acestui vin, dar tocmai asta îi place lui Frescobaldi în acest proiect. Deținuții nu sunt definiți de ceea ce au făcut, ci de modul în care vor să se miște înainte. Frescobaldi spune că programul deocamdată nu se recuperează din punct de vedere financiar, dar „este pe drum”. Între timp, el majorat suprafața plantației viticole și a livrat echipamentul necesar – ceea ce nu a fost o sarcină ușoară, adaugă el. Au fost restaurate mai multe clădiri vechi. Extinderea le va permite să producă mai mult vin și, la rândul lor, să angajeze mai mulți deținuți pentru eticheta de vin Gorgona.

De asemenea, este important pentru el ca deținuții să fie plătiți pentru munca lor și să-i compenseze cu o sumă respectabilă. Frescobaldi spune că deținuții au buzunar între 10 000 și 40 000 de euro prin acest program de reabilitare, sumă care le permite să se pună pe picioare odată ce ies din închisoare. „Să fii plătit pentru ceea ce faci demonstrează respect”, spune Frescobaldi.

Încercările lui par să funcționeze. Ca și în SUA, majoritatea italienilor aflați în închisoare se reîntorc în închisoare după ce au fost eliberați, aproape în proporție de 85 la sută, spune Frescobaldi. Totuși, astfel de programe scad foarte mult acest număr. Dintre cei care au trecut prin programul său de vinificație, niciunul dintre deținuții care a fost eliberat nu a ajuns din nou în închisoare.

O parte din acest succes poate fi atribuită structurii programului. După eliberare, Frescobaldi le propune foștilor deținuți locuri de muncă în vinăriile Frescobaldi. Nu toți acceptă, spune el, dar cei care sunt de acord lucrează de obicei de la unu la doi ani. În această vară, el a avut opt foști deținuți care au lucrat la recoltarea strugurilor.

Cu siguranță, pentru mulți este dificil să înțeleagă de ce Frescobaldi vrea să ajute deținuții. Pentru mulți italieni, deținuții trebuie să stea în instituții penitenciare, ca loc de penalizare pentru faptele lor. Ei nu merită o altă șansă. Pentru Frescobaldi, totuși, ei merită o șansă pentru refacerea vieții lor.

„Oferim acestor oameni oportunitatea de a vedea din nou viața într-un mod nou”, spune Frescobaldi.

Citește mai departe

Social

Peste 1600 de terenuri din Moldova, contaminate. Ce zic specialiștii?

Publicat

pe

De către

PE SCURT

Mai mult de 1600 de terenuri pe întreg teritoriul țări sunt contaminate cu poluanți organici persistenți și produse industriale. Aceasta în condițiile în care în țară sunt 23 de depozite de substanțe toxice. De asemenea, există teritorii cu stocuri de pesticide perimate, a căror cantitate se estimează la peste 200 de tone fracție solidă și peste 88 de tone fracție lichidă. Datele au fost prezentate de președintele Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică Chiril Moțpan.

Parlamentarul a menționat că a transmis o solicitare privind acordarea unui sprijin NATO pentru evacuarea pesticidelor periculoase din R. Moldova. Experții în domeniu susțin că suprafața exactă a terenurilor contaminate ar putea fi stabilită în urma unor analize a solului din zonele respective. Totodată, ei susțin că lansarea unui proiect realizat de NATO, similar celui care a fost realizat în Moldova în anii trecuți, ar fi remediat situația.

PE LUNG

Chiril Moțpan: Avem o problemă gravă

„Această problemă există pe tot teritoriul R. Moldova. Mai mult de 1 600 de terenuri sunt contaminate cu pesticide din categoria poluanților organici persistenți și produse industriale. Suprafața terenurilor contaminate constituie circa 3,336 milioane de metri pătrați. Aceste substanțe se extind și în apele subterane”, a declarat astăzi Moțpan, în cadrul unei conferințe de presă susținute la Parlament.

Deputatul a menționat că o asemenea situație se atestă și în localitatea Hârbovăț, raionul Anenii Noi, unde există o cantitate impunătoare de substanțe toxice, pesticide și recipiente cu chimicale periculoase.

Chiril Moțpan a spus că o problemă este și lipsa asigurării pazei celor 23 de depozite de substanțe toxice. „Problema este de gravitate mare. Majoritatea dintre aceste depozite nu sunt luate sub supravegherea statului, sunt deteriorate și există un risc enorm să fie otrăvite terenurile, apele freatice, iar în final să sufere oamenii”, a spus deputatul.

El a smenționat că a discutat problema în cadrul unei întrevederi cu Kristina Baleisyte, șefa Oficiului de legătură NATO în R. Moldova, solicitând sprijinul al NATO pentru evacuarea pesticidelor periculoase din R. Moldova.

Substanțe care nu se descompun nici în 100 de ani

Ecologistul Vladimir Garaba a declarat că, cel mai probabil, este vorba despre terenurile pe care în trecut s-au păstrat pesticidele, fostele depozite de păstrare a pesticidelor.

„În Republica Moldova fiecare localitate avea câte un depozit sau două, ele ocupau 20-30 de ari. Probabil așa s-au adunat 1600 de terenuri. Anume teritoriile acelea au fost controlate și încă mai conțin cantități uneori serioase de poluanți organici persistenți. În primul rând este DDT, hexaloran, care se păstrau 45-50-60 ani în urmă și care nu au mai fost folosite”.

El a menționat că, în anumite locuri, unii oameni au cumpărat și privatizat terenurile unde au fost depozitele de pesticide și le-au inclus în circuitul agricol, iar produsele crescute aici prezintă un risc. „Majoritatea substanțelor sintetice organice se descompun, dar cele care conțin cloruri organici, sunt deosebit de persistente, ele nu se descompun timp de zeci chiar și sute de ani. Descompunerea este foarte lentă. Dacă au fost plantate culturi agricole pe aceste terenuri atunci cu siguranță poluanții au pătruns în acestea”.

Vladimir Garaba a opinat că singura soluție de remediere a problemei ar fi realizarea unui proiect cu finanțare externă, de exemplu cum a fost în anii trecuți, cu ajutorul NATO. Aceasta se întâmplă pentru că noi nu avem în țară utilaje pentru a neutraliza pesticidele rămase.

Maxim Brumă, inspector principal la Inspectoratul pentru protecția mediului, a menționat că, totuși, suprafața terenurilor contaminate este puțin mai mică, aceasta pentru că, cu sprijinul financiar al NATO, în anii trecuți a fost evacuată o cantitate masivă de pesticide. „Din anumite motive au mai rămas o anumită cantitate de pesticide care nu a fost evacuată în anii trecuți. Poate fi vorba despre vreo 50 tone pe tot teritoriul țării. Sunt pesticidele din perioada sovietică, dar și cele aduse în anii 90, însă termenul acestora a expirat”, a explicat el.

Potrivit specialistului, aceste pesticide nu pot fi cântărite, pentru că este necesar ca persoanele care vor merge la fața locului să fie dotate cu echipament corespunzător. În plus, pesticidele trebuie reambalate. Bruma a mai explicat că unii agenți economici au importat o cantitate mai mare de pesticide și nu le-au utilizat, iar, pentru că acestora le-au expirat termenul, au fost catalogate drept deșeuri.

La fel ca și deputatul Chiril Moțpan și ecologistul Vladimir Garaba, Maxim Brum susține că pentru evacuarea și neutralizarea pesticidelor este necesar sprijin financiar extern, cum ar fi cel acordat anterior de NATO. Totodată, el a opinat că, chiar dacă sprijinul va fi acordat, acest lucru va fi posibil nu mai devreme de anul viitor. „Până atunci, trebuie de restricționat accesul la depozitele cu pesticide, iar substanțele toxice trebuie să fi izolate pentru a nu fi afectate de precipitații”, a adăugat el, menționând că pentru a vedea starea de poluare a solului pe teritoriile respective, este necesară prelevarea probelor și o analiză de laborator a acestora.

Încă 4000 de tone de pesticide rămase

Precizăm că în anul 20013 în Moldova a demarat proiectul NATO/PpP privind distrugerea pesticidelor şi produselor chimice periculoase în Republica Moldova. Aceasta a fost implementat pe etape. Costul total al proiectului a fost de 2,2 milioane de euro, bani oferiţi de Belgia, Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Finlanda, Germania, Irlanda, Italia, Japonia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Norvegia, Polonia, România şi Turcia.

1269 de tone de substanțe chimice au fost adunate și transportate pentru distrugere în Polonia

În total, din perioada sovietică, pe teritoriul Republicii Moldova au rămas 7245 de tone de pesticide. Începând din anul 2003, 1269 de tone au fost ambalate, evacuate și distruse în Polonia, în cadrul proiectului NATO privind distrugerea pesticidelor şi produselor chimice în Republica Moldova. Iar 1976 de tone au fost evacuate și distruse în Franța, în cadrul altor proiecte finanţate de partenerii externi.

Pe teritoriul țării noastre mai rămân 4000 de tone de pesticide, înhumate la poligonul din satul Cişmichioi, UTA Găgăuzia. Autoritățile poartă discuții cu Agenția Cehă pentru Dezvoltare în vederea implementării unui proiect în valoare de 1 milion de euro, pentru evacuarea acestora.

Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Lifestyle3 ore în urmă

Pandemia ne-a mutat la sat

PE SCURT Chiar și pâna la pandemia de coronavirus mulți dintre locuitorii marilor orașe din întreaga lume se gândeau că...

Social5 ore în urmă

29 mai 2020. COVID-19, PE SCURT: 55% din pacienți au fost tratați

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

SocialO zi în urmă

Ce este al doilea val al pandemiei și când să-l așteptăm?

În multe țări numărul persoanelor infectate cu COVID-19 a scăzut, în unele nu se mai înregistrează cazuri noi, iar de...

EconomieO zi în urmă

Vinul Moldovei în cifre

Republica Moldova este tot mai cunoscută la nivel mondial, datorită Vinului Moldovei – produs al mândriei naționale, ambasador al țării...

EconomieO zi în urmă

VIDEO/ Suport în valoare de 3,6 milioane lei. Acțiunile Kaufland Moldova pe timp de pandemie

Întreaga lume, inclusiv Republica Moldova, continuă să lupte cu pandemia cauzată de noul Coronavirus. De la începutul crizei generate de...

IstorieO zi în urmă

„După 75 de ani, (tot) între mituri și realități”: al Doilea Război Mondial, într-o nouă dezbatere „AntiNostalgia” la Europa Liberă

PE SCURT Astă-seară, la 17.00, Radio Europa Liberă vă invită la o nouă dezbatere online, organizată în cadrul proiectului multimedia...

SocialO zi în urmă

28 mai 2020: COVID-19, PE SCURT: Opt persoane au decedat

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Advertisement

Politică

Politică4 zile în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Tiraspolul atacă Chișinăul: „Deficit de conștiință și rațiune”

PE SCURT Așa-zisele autorități din regiunea transnistreană redeschid treptat afacerile și instituțiile. 143 de beneficiari și angajați ai internatului psihoneurologic...

PoliticăO săptămână în urmă

De la nostalgie până la tușonkă și hrișcă. Timpuri, pandemie și elite politice

COVID-19 a bulversat întreaga lume, ne-a închis hotarele, ne-a limitat drepturile, ne-a blocat accesul și ne-a îndemnat să stăm acasă....

Politică2 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Primul caz de re-infectare, focar major în internatul din Bender și acuzații politice 

PE SCURT Săptămâna 11-17 mai a fost marcată de câteva evenimente în regiunea transnistreană și în relația dintre Chișinău-Tiraspol. Există...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană: sate blocate și ședințe ratate

PE SCURT Săptămâna trecută a fost marcată de câteva evenimente în relația Chișinăului cu regiunea transnistreană. De mâine se relaxează...

Politică4 săptămâni în urmă

COVID-19 în Transnistria. Noi acuzații la adresa Chișinăului. Despre împrumutul rusesc: „forțele pro-occidentale și pro-române controlează Curtea Constituțională”

PE SCURT Săptămâna 27 aprilie – 3 mai s-a dovedit a fi mai intensă pe linia politică Chișinău – Tiraspol....

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în Transnistria/ Autoritățile separatiste vorbesc despre „provocări existente în relațiile cu Republica Moldova”

PE SCURT După ce săptămâna trecută la Tiraspol se tiraja mesajul „Chișinăul își deghizează cinic fraudele diplomatice și birocratice prin...

Externe1 lună în urmă

Cum un oraș din Polonia a scăpat de publicitate și ce face Chișinăul

PE SCURT Jurnalistul polonez Dawid Krawczyk povestește cum orașul Nałęczów din Polonia a scăpat de publicitate și a obținut reputația...

Advertisement

Opinii

mai 2020
L Ma Mi J V S D
« apr.    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031