Reprezentanţii Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul” consideră că actuala criză economică mondială va afecta anul acesta sectoarele economiei naţionale care s-au dezvoltat cel mai dinamic în ultimii patru ani. În opinia lor, deprecierea treptată a leului ar putea contracara, într-o oarecare măsură, efectele nefaste ale recesiunii mondiale.
IDIS „Viitorul” a lansat, marţi, în cadrul unei „mese rotunde”, ediţia a 15-a a „Monitorului Economic: analize şi prognoze trimestriale”. În opinia experţilor, criza economică va continua să lovească pe parcursul anului curent în economia reală şi bunăstarea populaţiei, iar tendinţele arată o stagnare sau chiar o recesiune în majoritatea sectoarelor economiei naţionale.
Sectorul construcţiilor va înregistra o regresiune de până la 20 la sută
Potrivit prognozelor autorilor raportului, volumul producţiei industriale va scădea cu 10 la sută în anul curent, din cauza micşorării cererii la principalele bunuri industriale, precum şi din cauza accesului foarte limitat la credite, care sunt oferite în condiţiile unor dobânzi mari. Astfel, populaţia va consuma din rezervele pe care le deţine sub formă de depozite, iar aprecierea leului face mărfurile autohtone mai puţin competitive, atât pe piaţa internă, cât şi pe cea internaţională. În acest caz, analiştii economici recomandă Băncii Naţionale a Moldovei devalorizarea treptată a leului, precum şi pregătirea minuţioasă a populaţiei în prealabil pentru a nu crea panică pe piaţa valutară. Această măsură, în opinia experţilor, va diminua efectele negative ale crizei financiare mondiale asupra economiei naţionale, în general, şi asupra industriei, în particular.
Un alt sector care, potrivit specialiştilor, va înregistra o regresiune de până la 20 la sută, ca urmare a retragerii de pe această piaţă a banilor gastarbaiterilor, este cel al construcţiilor. „Regresiunea va atrage şi stagnarea comerţului cu materiale de construcţie”, se arată în Monitorul Economic.
De asemenea, reprezentanţii IDIS prognozează că, din cauza impactului recesiunii economice mondiale, confirmat prin trendul înregistrat în a doua jumătate a anului trecut, volumul remitenţelor se va reduce cu circa 12 la sută, până la 1,4 miliarde de dolari.
Deficit al balanţei comerciale în comerţul cu produse agroalimentare
Principalele riscuri pentru agricultură în 2009 vor fi, potrivit autorilor Monitorului Economic, diminuarea producţiilor globale în sectorul vegetal, menţinerea stagnării în sectorul animalier, finanţarea mai rigidă a agriculturii şi încetinirea exporturilor de produse alimentare. Aceste constatări ale analiştilor vin ca urmare a faptului că, pentru prima dată, în Republica Moldova, exporturile de produse agroalimentare, care au constituit 595,3 milioane de dolari, au fost mai mici decât importurile, care au atins un volum de 631,3 milioane de dolari. Astfel, experţii consideră că acest eşec pe plan comercial a apărut ca urmare a scăderii preţurilor pe piaţa internă la principalele produse agricole şi a ineficienţei măsurilor întreprinse în acest sens de către autorităţi.
Comerţul extern este unul din sectoarele cele mai afectate ale economiei naţionale, ca urmare a presiunii mai multor factori de risc, cum ar fi reducerea ofertei pentru export şi a creditării comerţului extern, diminuarea consumului populaţiei, supraaprecierea leului moldovenesc şi deprecierea valutelor naţionale ale principalilor parteneri comerciali ai Republicii Moldova şi neachitarea reciprocă pentru loturile de marfă livrate. Pentru anul curent, autorii Monitorului Economic prognozează o creştere a volumului exportului cu 10 la sută şi al importurilor – cu 20 la sută.
Încasările bugetare vor creşte cu 6,1 la sută
O altă problemă semnalată de economişti este cea a finanţelor publice. Economistul Veaceslav Ioniţă consideră că bugetul public va intra în faza de criză, ca urmare a scăderii capacităţii de consum a populaţiei. „Fără să recunoască faptul că economia Republicii Moldova este profund afectată de criza financiară mondială, Guvernul a întreprins deja anumite acţiuni care demonstrează că se încearcă o diminuare a efectelor acestei recesiuni mondiale asupra economiei naţionale. Vorbim despre privatizările masive, care au avut loc pe parcursul anului trecut. De aceea, tendinţele negative din economie ne-au făcut să reducem esenţial prognozele privind încasările bugetare, de la 17,7 la sută până la 6,1 la sută, iar aceasta înseamnă că, în termeni reali, încasările vor fi mai mici decât în 2008”, afirmă Ioniţă. Astfel, economiştii constată că, fără o modificare drastică a politicilor sale de cheltuieli, Guvernul riscă să intre în incapacitatea de onorare a obligaţiunilor faţă de angajaţii din sfera bugetară chiar din primele luni ale primăverii. În acest context, au fost prezentate trei scenarii, care ar reduce efectele crizei bugetului public. Primul scenariu se referă la accelerarea procesului de privatizare, care ar permite compensarea veniturilor ratate pe parcursul anului trecut, în mărime de aproximativ 1 miliard de lei. Al doilea scenariu prevede reducerea tuturor cheltuielilor investiţionale pentru asigurarea obligaţiilor de plată a salariilor, în timp ce a treia versiune este deprecierea valutei naţionale, fapt ce ar permite executarea bugetului, cel puţin, la nivel nominal.
Experţii prognozează o inflaţie de 10 la sută
Aprecierea în 2008 a valutei naţionale a contribuit, în opinia analiştilor economici, la reducerea inflaţiei cu, cel puţin, 10 puncte procentuale, care, însă, a dus la creşterea preţurilor pentru cei care primesc remitenţe de peste hotare, prin diminuarea cu aproximativ 24 la sută a puterii de cumpărare a valutelor statelor de unde provin remitenţele. Potrivit experţilor, factorul cel mai important, care va influenţa preţurile, este slaba competitivitate a economiei, care va duce la apariţia unui exces de cerere pe piaţa internă, condiţionând, astfel, creşterea inflaţiei. Pentru anul curent, economiştii prognozează o creştere a preţurilor la produsele agroalimentare şi de primă necesitate şi o scădere a preţurilor la medicamente, gaze naturale şi petrol, ceea ce va duce la înregistrarea unui nivel al inflaţiei de 10 la sută.
Tot la un nivel de 10 la sută, experţii IDIS anticipează o depreciere a leului faţă de valutele de bază. Potrivit statisticilor, în luna septembrie a anului trecut, masa monetară a înregistrat cel mai înalt nivel, de 32,4 miliarde de lei. În următoarele trei luni însă, masa monetară a fost redusă cu 1,77 miliarde de lei sau cu 5,5 la sută.
Guvernul a convenit asupra alocării de fonduri suplimentare pentru proiectele investiţionale
Amintim că, acum o săptămână, premierul Zinaida Greceanâi a declarat, în cadrul unei „mese rotunde”, că actuala criză economică mondială a afectat deja exporturile, importurile şi volumul de producţie al unor întreprinderi. Potrivit afirmaţiilor premierului, doar prin continuarea implementării unor politici monetare şi fiscal-bugetare austere, precum şi prin realizarea mai multor proiecte investiţionale, Republica Moldova este în măsură să depăşească efectele crizei economice. Premierul a mai spus că Guvernul a convenit cu partenerii de dezvoltare (donatorii externi – BM, FMI etc.) asupra alocării unor resurse suplimentare pentru realizarea mai multor proiecte investiţionale, care ar reduce dependenţa Republicii Moldova faţă de importurile de resurse energetice. „Toate proiectele investiţionale prevăzute pentru acest an vor fi implementate, dar este nevoie de resurse financiare suplimentare pentru a implementa anumite proiecte investiţionale, care vor rezolva problemele cu care se confruntă sectoarele economiei naţionale, ca urmare a declanşării crizei economice mondiale”, a precizat Zinaida Greceanâi.
De asemenea, ea a afirmat că Guvernul va asigura în continuare stabilitatea cursului valutei naţionale şi că nu se prevede o depreciere bruscă a leului în următoarele luni.
