În opinia expertului economic Viorel Chivriga, anul 2014 a fost un an al lecțiilor date Republicii Moldova. Rămâne de văzut însă dacă Chișinăul le-a și învățat, aceste lecții.
Viorel Chivriga: În anul 2014, cele trei state care au semnat Acordul de Asociere cu UE au fost de fapt ținta acțiunilor de destabilizare din partea Federației Ruse. Faptul că Republica Moldova a fost afectată mai puțin arată că totuși au fost întreprinse unele măsuri destul de bune din partea guvernării. Totuși, suveranitatea Republicii Moldova a fost subminată în câteva rânduri. Chiar în perioada în care au atins cote maxime evenimentele din Ucraina apăreau și unele aluzii că Republica Moldova și Georgia ar putea să fie următoarele ținte.
Pe plan economic am fost loviți foarte crunt de deciziile luate în mod arbitrar de instituțiile rusești Rosselhoznadzor, Rospotrebnadzor. Dacă Republica Moldova a făcut sau nu față provocării rămâne de discutat. De fapt, aceste evenimente au scos la iveală unele vulnerabilități pe care le avem și asupra cărora trebuie să lucrăm pe viitor.
Ceea ce m-a surprins plăcut este faptul că toate cele trei țări – Republica Moldova, Ucraina și Georgia – au dat dovadă de demnitate, nu au cedat, au mers înainte și au semnat Acordul de Asociere cu UE. Acordul este un document care poate fi baza programului de guvernare a Republicii Moldova pentru următorii patru ani, dar și un program de modernizare a țării, unul care ne-a lipsit în ultimele două decenii.
Pe partea economică, reformele întârziate ne-au jucat festa în anul 2014, iar cei care au pătimit au fost oamenii simpli, agenții economici care s-au consacrat unor activități economice utile țării, dar care au pierdut enorm.
Pe de altă parte, chiar am fost plăcut surprins de solidaritatea pe care au demonstrat-o alte state, chiar și din spațiul CSI, cu Republica Moldova, Ucraina și Georgia, un sprijin foarte mare a venit din partea statelor UE și a SUA. Poporul Republicii Moldova a sesizat acest lucru, acest suport acordat nu numai în materie economică, dar și prin finanțarea diverselor domenii din sfera economică, politică și socială.
Sunt lucruri care arată că anul 2014 a fost unul cu adevărat crucial pentru Republica Moldova și marea dilemă care a avut loc pe 30 noiembrie a arătat că țara este pe un drum bun, dar un drum pe care, în continuare, trebuie să pășim cu dreptul. Asta, deoarece la aceste alegeri am fost chiar pe muchie de cuțit și acest lucru a deranjat foarte multă lume. Deci, guvernarea trebuie să pășească în tandem cu poporul, trebuie să vină cu reforme nu doar inițiate, ci și finalizate, iar reformele să fie resimțite și de populație.
Anul 2015 trebuie să fie unul nu doar de cotitură și de continuare a celor începute în 2014, dar trebuie să fie și un an al realizărilor. Trebuie să fie realizate toate reformele pe care le-am inițiat până acum.
Lina Grâu: Anul 2014 se încheie pe fundalul unei crize economice profunde în care a intrat Federația Rusă ca urmare a agresiunii asupra Ucrainei. Ați spus că Republica Moldova a fost puternic lovită de Federația Rusă prin embargouri economice. Dincolo de asta, aceste presiuni au forțat într-o anumită măsură producătorii locali să caute alte piețe și în consecință sunt voci care spun că aceste embargouri salvează în acest moment Republica Moldova de o foarte profundă criză economică de genul celei din 1998, când economia moldovenească era mult mai conectată cu piața rusească.
Viorel Chivriga: Eu nu sunt părtașul ideii că sancțiunile impuse de Federația Rusă au adus niște beneficii pentru Republica Moldova. Deoarece în urma blocării exporturilor în Federația Rusă, în urma blocajelor în circulația liberă a cetățenilor noștri, în urma șantajului politic și economic venit de la Moscova Republica Moldova nu a avut de câștigat. Nu au câștigat oamenii simpli – ei practic au fost cel mai tare loviți și sunt sute de mii de oameni care, până la urmă, au fost cei care au pătimit. Aceasta a și fost ținta acțiunilor rusești, pentru că prin asta, Rusia a încercat să producă o situație de nesupunere a unei mari părți a populației. De fapt, sunt niște acțiuni care nu se încadrează în niciun fel în dreptul internațional.
Pentru a nu avea situații similare pe viitor, situația economică trebuie să fie foarte bine monitorizată. Ceea ce s-a întâmplat în Republica Moldova în sistemul bancar arată că aici avem foarte multe probleme care pot genera situații care pot ieși de sub control și pot provoca pagube enorme. Trebuie să se pună accent pe diversificarea piețelor de desfacere. Nu am făcut lucrul acesta la timp și nu o facem nici acum. Și lucrul acesta este un lăstar care va duce, din nou, la roade nedorite pe viitor – aici trebuie să lucrăm foarte serios în următorii ani.
În primul rând, trebuie să învățăm să aducem multă competitivitate în economia națională, să o aducem din rezervele de pe intern, dar trebuie să ne gândim și la competitivitatea pe care o pot aduce marii și micii investitori din afara țării. De aici pot veni niște elemente cheie pentru modernizarea țării – transferul de expertiză, de experiență și de tehnologii. Este ceva ce nu avem în acest moment în țară. Pe de altă parte, dacă vorbim despre diversificare, trebuie să învățăm nu numai să producem, dar și să intrăm pe alte piețe. Ar fi oribil să ne uităm numai spre piața estica sau spre cea vestică. Mai sunt și alte piețe și trebuie să învățăm să le cucerim și pe acelea.
Lina Grâu: Ați amintit despre scrutinul din 30 noiembrie. Avem deja aproape o lună în care cele trei partide care au declarat că vor face o coaliție pro-europeană nu reușesc să ajungă la un consens. De ce se întâmplă acest lucru, care ar putea fi repercusiunile asupra stărilor de spirit din societate și asupra parcursului european?
Viorel Chivriga: Eu cred că responsabilitatea politicienilor noștri a fost tot timpul o problemă foarte mare. Aici chiar că nu ar trebui să se aștepte luni întregi pentru discutarea unui lucru care este indiscutabil: crearea unei coaliții pro-europene. Da, această coaliție trebuie să fie menținută, această coaliție trebuie să arate complet altfel decât a arătat până acum, să fie o coaliție de partide responsabile.
Există programele electorale ale partidelor, care conțin foarte multe lucruri din Acordul de Asociere și din fostul program de guvernare care nu a fost realizat integral. Anume aici trebuie să fie baza viitorului program de guvernare. Acest guvern pe care îl așteptăm trebuie să fie de o calitate ireproșabilă în ceea ce privește programul de guvernare, în ceea ce privește persoanele care vor fi promovate în acest executiv și în structura guvernului.
Avem nevoie de un număr optimizat de ministere, agenții, dar mai avem nevoie și de foarte multă responsabilitate în ceea ce privește realizarea obiectivelor care stau în fața fiecărui minister, a fiecărui funcționar public. Și aici, la realizări, trebuie să fim foarte vigilenți – noi promitem lucruri destul de ambițioase, dar de multe ori uităm să le finalizăm pentru a putea veni cu niște rezultate concrete în fața alegătorului.
Lina Grâu: Din punctul Dvs. de vedere, care sunt prioritățile pentru 2015 și dacă credeți că, așa cum au declarat autoritățile moldovene anterior, am putea depune o cerere de aderare la UE la summitul Parteneriatului Estic de la Riga?
Viorel Chivriga: Privitor la aderare, depinde foarte mult de prestația Republicii Moldova. Acordul de Asociere trebuie realizat, trebuie să se implice toată societatea. Și instituțiile de stat, comunitatea de afaceri, administrația publică locală, sectorul academic, sectorul neguvernamental, dar și fiecare persoană în parte își poate găsi un loc în acest amplu proces de renovare a țării. Pe de altă parte, relațiile cu donatorii, cu partenerii Republicii Moldova sunt foarte bune, dar noi trebuie să demonstrăm pe terenul nostru, aici, în Republica Moldova, că putem finaliza reformele.
Una dintre cele mai importante reforme este cea din domeniul justiției – o reformă așteptată de toată populația Republicii Moldova, dar care va fi subminată și torpilată de cei care activează în acest sector, de judecătorii care au rămas aceeași ca și acum 10 ani.
În același timp, avem nevoie de reforme ambițioase în economie. Avem o economie care într-adevăr trebuie să fie modernizată și cu cât mai rapid, cu atât mai bine. Modelul actual este un model complet depășit, nociv. De aici se ajunge foarte rapid la ceea ce avem de făcut. De exemplu, la îmbunătățirea climatului de afaceri, despre care vorbim de decenii, dar care rămâne unul criticat, unul prost privit și unul care trebuie să fie schimbat rapid. Este nevoie și de soluționarea unor probleme mai vechi. De exemplu, mariajul dintre politic și economic distruge concurența în țară, sperie investitorii, distruge companii, subminează dezvoltarea unor sectoare ale economiei.
Trebuie să ne mai gândim și la calitatea resurselor umane. Trebuie să învățăm oamenii să gândească, să lucreze pe nou, să aducă experiență, să aducă expertiză din afară. Acest domeniu are legături foarte directe cu sectorul academic din țară, care, și acesta, trebuie reformat.
Ceea ce se întâmplă acum în sectorul educației eu cred că este un exemplu de maturitate. Da, este greu, este neplăcut, doare în unele cazuri, dar așa se fac reformele.
Dacă vorbim de sănătate, acolo lucrurile sunt și mai complicate și chiar ne pun pe gânduri – e mai degrabă un exemplu despre cum nu trebuie făcute reformele. Ceea ce se întâmplă în satele Moldovei arată că în multe cazuri oamenii sunt lipsiți de posibilitatea nu numai de a realiza ceva pe plan economic, dar sunt lipsiți de niște servicii despre care nu mai putem discuta în secolul XXI – ele pur și simplu trebuie să existe în fiecare localitate.
Lina Grâu: În concluzie, se poate spune că anii 2014-2015 sunt cei în care Republica Moldova are șanse bune de a se rupe de spațiul estic și de a merge către UE?
Viorel Chivriga: Anul 2014 deja a arătat că o altă cale nu există. Bine, s-a discutat intens despre Uniunea Vamală, dar asta a fost și un truc și în același timp o cale falsă. Ceea ce se întâmplă acum în Federația Rusă vorbește despre faptul că acest proiect nu este sustenabil și este doar o cursă pentru a deturna unele țări care își doresc un alt viitor decât cel din spațiul ex-sovietic.
Anul 2015 trebuie să fie un an al reformelor. Este un an în care trebuie să demonstrăm că putem realiza reforme, că putem schimba țara și că putem fi altfel decât cum am fost până acum. Dar cel mai important este că 2015 e primul an după scrutinul electoral – este unul reformelor. În anii următori – 2016-2017 – câmpul favorabil reformelor se va diminua, dacă acestea nu vor fi făcute anul viitor. Deci, cele mai ambițioase reforme trebuie făcute în 2015 și pentru asta avem nevoie de o garnitură guvernamentală fermă, responsabilă, care să adune personalități care pot să-și asume aceste reforme și să le realizeze.
Lina Grâu: Și dacă clasa politică nu va face lucrurile despre care ați vorbit?
Viorel Chivriga: Ceea ce s-a întâmplat în campania electorală și în noaptea de 30 noiembrie cred că trebuie să fie un semnal foarte clar pentru toată clasa politică: electoratul, populația îi penalizează pe cei fricoși, pe cei care își asumă multe responsabilități dar nu țin cont de ele, precum și pe cei care vin cu programe electorale sterile. Pe 30 noiembrie noi am fost la un pas de a uita și de cursul european, și de populația care are viziuni pro-europene, și de partenerii din afara țării care ne-au susținut în ultimii ani. Deci, eu cred că este un semnal foarte clar: oameni buni, apucați-vă de lucru!
Interviul a fost publicat în Newsletter-ul Asociaţiei pentru Politică Externă (APE) în comun cu Friedrich-Ebert-Stiftung (FES). Materialele sunt realizate de Lina Grâu – expert pe politică externă și relații internaționale, coordonator de programe APE.
