Connect with us
"
"

Economie

Vinul Moldovei în cifre

Publicat

pe

Republica Moldova este tot mai cunoscută la nivel mondial, datorită Vinului Moldovei – produs al mândriei naționale, ambasador al țării noastre peste hotare. Mai mult, în doar câțiva ani, țara noastră a evoluat de la titlul de cea mai puțin vizitată destinaţie europeană la figurantă în cele mai importante top-uri ale destinațiilor turistice, iar acest lucru se datorează și generoasei oferte a turismului vitivinicol.

De fapt, anume oenoturismul este subiectul principal al campaniei „ReVin cu drag”, desfășurată de Oficiul Național al Viei și Vinului (ONVV) ce are ca scop popularizeze turismul vitivinicol la nivel național, a însemnelor de calitate IGP, a caracteristicilor podgoriilor, dar și palmaresul medaliilor și distincțiilor câștigate.

Citește mai departe și află curiozități despre sectorul vitivinicol și Moldova ca destinație turistică

  • Situate la aceeași latitudine ca și cele mai renumite regiuni vitivinicole din Europa, viile Moldovei dispun de un „terroir” propice pentru a produce vin de calitate.
  • La nivel global Republica Moldova este țara cu cea mai mare densitate a podgoriilor per capita, dar și raportată la suprafața totală a suprafețelor de teren agricol.
  • La nivel european, după suprafața plantațiilor viticole, Moldova se situează pe cea de-a șasea poziție, iar în regiunea Bazinului Mării Negre – pe cea de-a treia poziție.
  • Podgoriile țării au o suprafață de 124.000 de hectare, dintre pe 70.200 de hectare sunt plantate soiuri tehnice, iar 1408 hectare sunt cu soiuri autohtone (Feteasca Albă, Feteasca Regală, Feteasca Neagră și Rară Neagră).
  • Cele mai cultivate soiuri tehnice roșii sunt Cabernet Sauvignon și Merlot, iar soiurile albe Aligote și Sauvignon.
  • Sectorul viticol reprezintă 3% din PIB-ul țării și 7% din totalul exporturilor.
  • Aproape 000 de oameni muncesc în acest domeniu, care cuprinde 2253 de gospodării țărănești, 377 de societăți cu răspundere limitată și 16 cooperative agricole.
  • Anul trecut, în Registrul Vitivinicol au fost înregistrate 199 de vinării, dintre care 69 sunt proprietari de podgorii.
  • În 2019, pentru dezvoltarea sectorului vitivinicol, dar și pentru asigurarea calității Vinului Moldovei au fost investiți 551 milioane de lei.

Regiunile IGP ale Moldovei

La nivel național, arealul viticol al Republicii Moldova este repartizat în 4 regiuni vitivinicole cu Indicație Geografică Protejată (IGP), recunoscute (înregistrate) la nivelul Uniunii Europene:

  1. Regiunea cu IGP „Codru” are o suprafaţă totală de aproape 60.000 ha, dintre care 2686,7 ha sunt aprobate în sistemul de calitate IGP.
  2. Regiunea cu IGP „Ștefan Vodă” are o suprafaţă de aproape 10.000 ha, dintre care1204,2 ha sunt suprafețe revendicate în IGP.
  3. Regiunea cu IGP „Valul lui Traian” se întinde în sudul ţării pe o suprafaţă de aproape 43.000 ha, dintre care 3107,01 ha sunt suprafețe revendicate în IGP.
  4. Regiunea cu IGP „Divin”, unde se produce rachiul de vin, se extinde pe toată suprafaţa Republicii Moldova.

Însemnul „IGP” de pe sticlă reprezintă o garanție a faptului că produsul este original și de calitate, protejând consumatorul de falsuri și produse contrafăcute.

Exporturile

  • În 2019, volumul exporturilor a crescut cu 9 la sută și a ajuns la 15,67 mil dal, echivalentul a 61 mil de butelii.
  • Valoarea exporturilor a atins cifra de 3.086 mld. lei, în creștere cu 9,2 %.
  • În total, 83 % din vinul produs a fost exportat în 71 de țări ale lumii de către 145 de exportatori activi.
  • Principalii importatori ai Vinului Moldovei sunt România, China și Federația Rusă.

Medalii

  • Anul trecut, efortul vinificatorilor a fost apreciat și la nivel internațional. Vinurile îmbuteliate produse în țara noastră au obținut 842 de dinstincții la cele 43 de concursuri de profil.
  • Vinificatorii reuniți sub umbrela brandului vinicol de țară Vinul Moldovei și-au completat palmaresul cu 345 de medalii de aur, 263 – de argint și 132 – de bronz.

Partenerii media ai campaniei „ReVin cu drag” sunt: AGRO TV Moldova, agromedia, informarketlocals, unimedia, moldova.org, moldova9, madein.md și blogul calatoriicugust.

Economie

Eficiența și succesul stau în asociere! Cunoaște povestea GdP AGROASPECT GRUP din satul Floreni, raionul Ungheni

Publicat

pe

De către

Unul dintre factorii de progres cert în dezvoltarea durabilă a agriculturii și a mediului rural din Moldova este reprezentat de înființarea și dezvoltarea grupurilor de producători agricoli performante și echitabile, creatoare de valoare adaugată pentru membrii acesteia.

Un grup de producători este o asociere de oameni care au un interes comun. Deși în țara noastră nu prea există obișnuința de a lucra în grup pentru un interes comun, dar și preconcepția că dacă celălalt pierde, eu câștig, și invers, o parte din fermieri de la noi au ajuns la concluzia că nu au o altă șansă să reziste competiției și să-și sporească competitivitatea pe piaţa unică europeană decât asociindu-se.

Unul din acești fermieri este Anatol Plăcintă, un agricultor din satul Floreni, raionul Ungheni, care a venit cu inițiativa de a crea, împreună cu alți 4 producători agricoli – o formă de asociere a agricultorilor având scopul comun de a creşte veniturile prin îmbunătăţirea capacităţii tehnice şi de management a membrilor acesteia.

Astfel, în anul 2014 a fost fondat grupul de producători AGROASPECT GRUP. Specialitatea sau activitatea principală a grupului este creșterea fructelor și strugurilor de masă. „Nu a fost dificil de a-i găsi și convinge pe viitorii membri să înființăm o afacere comună. După formarea grupului de producători am avut cu toții o evoluție pozitivă, împreună am devenit mai puternici și mai competitivi pe piața de desfacere”, ne spune administratorul GdP, Anatol Plăcintă.

Privitor la beneficiile, dar și inconveniențele asocierii în GdP, fermierul menționează că sunt mai multe avantaje decât dezavantaje: „Împreună putem mări volumele de producere, iar vânzările decurg mai eficient. Tot împreună am construit depozitul frigorific care ne-a dat posibilitatea să avem un timp mai îndelungat de vânzări pentru a analiza piața de desfacere și a avea prețuri mai mari a producției de fructe”.

Construcția depozitului frigorific pentru păstrarea fructelor și strugurilor de masă cu o capacitate de 1000 de tone a fost realizată în anul 2015 cu suportul Proiectului Agricultura Competitivă în Moldova, care este implementat de Unitatea Consolidată pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor în domeniul agriculturii, finanțate de Banca Mondială.

Știam că este destul de complicat, pentru a construi un depozit frigorific este nevoie de investiții masive. Am pornit de la o idee, neavând careva informații la acea etapă că vom avea un suport din partea proiectului MAC-P. Cu sprijinul lor și cu efortul nostru am construit un depozit frigorific cu capacitatea de 1000 de tone care ne permite să păstrăm produsele recoltate în toamnă ca să le putem vinde cu un preț mai mare. 65% a fost investiția celor 5 agenți economici și 35% a fost contribuția proiectului MAC-P”, spune Anatol Plăcintă.

Astfel, GdP dispune de un depozit frigorific cu o capacitate de 1 000 tone, un stivuitor și o linie de sortare. Acum agricultorii au aproximativ 60 de hectare de plantații multianuale, iar volumul anual al producției agricole este de 200 de tone. Perioada de depozitare disponibilă este de 6 luni (noiembrie – aprilie).

Piețele externe de desfacere a fructelor și strugurilor marca AGROASPECT GRUP sunt primordial Federația Rusă, Belarus și Romania, unde exportul se face prin intermediari din Republica Moldova. „Ne dorim să diversificăm piețele de export. Am avut mai multe deplasări peste hotare și am văzut că lucrurile s-ar putea de făcut și altfel, există niște cerințe, niște standarde europene pe care noi trebuie să le respectăm. E nevoie de livrat mere care au un aspect corespunzător, de exemplu în ceea ce privește culoarea, să aibă o culoare mai intensă. Apoi aceste mere să fie trecute prin linia de sortare, unde să aibă toate un diametru aproximativ egal. Dorința noastră nu este să vindem foarte scump, dar să vindem ca să avem plusvaloare, să ne putem menține și încă să ne dezvoltăm”, adaugă agricultorul.

Membrii AGROASPECT GRUP țin legătura și cu alte grupuri de producători. „Comunicăm cu colegii din alte grupuri de producători, facem schimb de experiență, ceea ce ne permite să creștem nivelul de cunoștințe referitor la protecția plantațiilor, la modul de gestionare a grupului”. Pentru a lua decizii comune, membrii grupului se întâlnesc în funcție de necesitățile care apar, dar nu mai rar de o data pe lună.

În total în cadrul grupului de producători muncesc 140 de lucrători, 35 dintre ei activează permanent, iar 105 sunt lucrători sezonieri. Angajații AGROASPECT GRUP provin din 10 localități. Din momentul creării GdP, numărul de angajați a crescut. „Orice loc de muncă este o bucurie pentru noi și pentru comunitate”, ne zice Anatol Plăcintă. În fiecare întreprindere membră a grupului de producători muncesc doi sau mai mulți membri de familie, iar agricultorul spune că în așa mod le este mai simplu de gestionat activitatea.

Membrii GdP tind să se alinieze noilor tehnologii ce apar în domeniul agriculturii și care pot aduce valoare adăugată atât întreprinderilor pe care le gestionează fiecare membru în parte, cât și grupului de producători în ansamblu. Administratorul AGROASPECT GRUP concluzionează că este loc de mai bine. „Preconizăm să mai invităm câțiva membri care au această dorință de asociere, să ne dezvoltăm, să mai procurăm niște utilaje pentru recoltare și post-recoltare. Gândurile sunt frumoase și pozitive, și chiar am început pregătirile pentru înființarea unor plantații superintensive și moderne, cu plase antigrindină și irigare care ne vor aduce avantaje cantitative și calitative și care ar diminua riscuri cum ar fi seceta sau grindina”, afirmă agricultorul.

COVID-19 a avut un efect nesemnificativ pentru GdP, spun membrii acestuia. Producția din recolta anului 2019 a fost vândută, iar pentru anii 2020-2021, membrii grupului planifică implementarea noilor tehnologii de prelucrare a produselor pentru a primi o plusvaloare și a fi competitivi pe piața externă.

Valoarea grantului acordat de MAC-P  – 190 913 USD
Valoarea proiectului – 424 306 USD

Pe lângă sprijinul financiar pe care l-au primit pentru construcția depozitului frigorific, GdP este recunoscător și pentru suportul experților din cadrul proiectului MAC-P. „Pe tot parcursul perioadei de formare a grupului de producători, MAC-P ne-a îndrumat cum să procedăm corect. Am beneficiat de multiple instruiri la mai multe seminare, conferințe, consultații și deplasări, unde am avut ocazia să ne școlarizăm ca manageri. Toate acestea ne-au dat un imbold să fim mai puternici, mai optimiști și mai competitivi. Suntem recunoscători proiectului, care dă rezultate, și cu siguranță – unul dintre cele mai reușite proiecte care activează în Republica Moldova. Am conștientizat că împreună se pot face investiții durabile, avem avantaje în accesarea resurselor financiare care se oferă din diferite surse de finanțare”, a menționat administratorul AGROASPECT GRUP.

Citește mai departe

Economie

Afaceri din Moldova, apărute pe timp de criză

Publicat

pe

PE SCURT

88% dintre companiile din Republica Moldova sunt afectate negativ de scăderea cererii la produse și servicii, spune un studiu al Camerei de Comerț Americane. 

Dar chiar dacă pandemia a fost un blestem pentru unii, sunt și oameni care au văzut o oportunitate în aceste vremuri grele și au decis să pună pe roate o afacere. Iată care sunt afacerile care au apărut datorită coronavirusului. 

PE LUNG

WOOP-Phone pentru dezinfectarea obiectelor

În luna mai în Republica Moldova a fost lansat WOOP-Phone, o boxă de dezinfectare a lucrurilor personale cu lumina UVC (ultraviolet în diapazonul C).

Acest dispozitiv a venit ca o soluție pentru prevenirea infectării și transmiterii virusului. Utilizatorii pot plasa lucrurile personale în interiorul dispozitivului pentru cinci minute și acestea sunt dezinfectate. De exemplu, acolo ai putea să-ți pui cheile, telefonul, căștile, portofelul, ceasul sau alte obiecte mai mici pe care le utilizeze des. 

În contextul pandemiei, venim cu o soluție pentru prevenirea infectării și transmiterii virusului,…

Geplaatst door Woop op Woensdag 13 mei 2020

EPiața.md

EPiața a fost lansată la începutul lunii mai și este o platformă digitală pentru comercializarea produselor alimentare. Platforma e-Piața susține producătorii mici și mijlocii. 

Pe platformă sunt peste 50 de vânzători. Platforma nu percepe taxe pentru gestionarea ei, iar toată munca a fost făcută de 10 persoane. 

În piața online poți cumpăra de la producătorii locali fructe, legume, brânză, miere, pește, carne, verdețuri sau chiar flori. 

Pe EPiața ne menținem optimist misiunea – și anume, crearea unui parteneriat de înaltă calitate dintre producători și familii într-o perioadă plină de factori imprevizibili. Pentru a face acest proiect cât mai practic și util depindem de buna colaborare dintre producători, fermieri, gazdele site-ului și cumpărători. Cert este un lucru: pentru a dezvolta acest ecosistem” agro-alimentar pe care noi îl numim EPiața este nevoie de aportul fiecăruia dintre noi, scriu voluntarii pe pagina de Facebook. 

Piață online second-hand

Tot în luna mai a fost lansată piața second-hand Gumka.me. Pe platformă poți să găsești haine pentru femei, bărbați și copii, încălțăminte, accesorii, și obiecte pentru casă. De asemenea, unele lucruri pot fi date chiar gratuit.

Unul dintre scopurile platformei este de a promova ideea de durabilitate a lucrurilor. „În anii studenţiei care au trecut la Bălți, îmi cumpăram haine secondhand deoarece îmi plăcea stilul unic și prețul acceptabil pentru un student. În prezent, durabilitatea hainelor este un factor important pentru mine. Aş provoca pe toţi să participe la menţinerea şi îmbunătăţirea mediului cel puțin prin reutilizarea lucrurilor”, spune Vera, una dintre co-fondatoarele site-ului.

allMAG.md

allMAG.md este platforma care leagă producătorii autohtoni / importatorii și clientul direct, care are posibilitatea să aleagă din: fructe, legume, verdețuri, pomușoare, produse alimentare, produse pentru casă, îmbrăcăminte și încălțăminte.

Pe site mai găsești măști de protecție reutilizabile cusute în Moldova și care dețin certificat sanitar, dar și dezinfectante certificate produse în Moldova și antiseptice.

Livrarea va fi făcută în 24h după plasarea comenzii în orice colț al Republicii Moldova, contra unei sume de bani, în funcție de distanța locației.

🥰 Aceste cutii frumoase, cu produse 🍓proaspete și pline de vitamine pornesc spre 🚛 Ciocana!Le poți comanda pentru tine…

Geplaatst door allmag.md op Donderdag 21 mei 2020

Allmarket.md

Allmarket.md este o platformă asemănătoare precedentei. Totuși, Allmarket reprezintă primul marketplace din regiunea transnistreană și funcționează exclusiv în regiune. Asta înseamnă că cumpărătorii achită în ruble transnistrene și livrarea se face doar în regiunea separatistă. De asemenea, mai există posibilitatea să te înțelegi cu vânzătorul și să iei fizic produsele pe care ți le dorești.

Pe platformă se vinde aproape totul: de la haine până la decor pentru grădină și piese auto.

Meal Kit – livrare de ingrediente

În timp ce actuala criză COVID-19 a provocat multe schimbări în viața noastră, credem că un lucru nu s-a schimbat – oamenii doresc bucate interesante, de care să se bucure alături de oamenii dragi. Din această cauză, am decis să lansăm un astfel de produs în Moldova”, poți citi pe site-ul noii afaceri. 

Dacă vrei să pregătești ceva delicios, tu alegi mâncarea, iar cei de la Meal Kit au grijă de cumpărături, porționare, îți spun cum să pregătești mâncarea pe pași și apoi îți livrează toate ingredientele, în cantitatea necesară, acasă. 

Welcome to Meal Kit! With Meal Kit, we deliver Chef Curated meals to you with precisely proportioned ingredients and…

Geplaatst door Meal Kit Moldova op Zaterdag 9 mei 2020

„Deoarece ideea pentru Meal Kit este parțial inspirată de aceste vremuri ciudate, când suntem cu toții blocați acasă, dorim să facem și ceva de ajutor. Odată lansat, un procent din totalul vânzărilor de Meal Kit se va îndrepta către eforturile de susținere pe cei care au cea mai mare nevoie din Chișinău în această criză”, explică compania Meal Kit. 

Pe deasupra, compania încearcă să aibă grijă de mediul înconjurător cumpărând de la producătorii locali oricând au posibilitatea și căutând soluții pentru a produce cât mai puțin gunoi.

Citește mai departe

Economie

Coronavirusul seacă industria vinului

Publicat

pe

PE SCURT

Până la pandemia de coronavirus, sectorul vitivinicol din Republica Moldova era în plină dezvoltare. În anul 2019, Moldova a exportat 15,67 milioane decalitri de vin, iar valoarea totală a exportului a depășit trei miliarde de lei. Cel mai mult vin moldovenesc a ajuns în China, România și Federația Rusă. 

În țara în care viticultura reprezintă 7% din totalul de exporturi și 3% din PIB-ul țării, pandemia de coronavirus a lovit dur în micii producători, dând peste cap și planurile marilor jucători din industrie.

Dar cum se descurcă alte țări la capitolul vin în pandemie? Ca să înțelegem asta, am tras cu ochiul la sectorul vitivinicol din Ungaria. La ei, chiar dacă sectorul HoReCa e în blocaj, vinăriile mici stau mai bine la vânzări decât vinificatorii noștri.

PE LUNG

Aproape cinci întreprinderi vinicole au fost nevoite să-și suspende temporar activitatea, întrucât angajații au fost infectați în număr mare cu COVID-19. 

Pe 25 aprilie, satele Etulia și Cișmichioi din raionul Vulcănești au fost plasate în carantină, după ce patru locuitori, angajați la Vinăria Etulia, parte a grupului de vinării Bostavan, au fost depistați pozitiv la COVID-19. După asta, s-a decis testarea tuturor angajaților și rudelor angajaților la COVID-19 – 174 de persoane, dintre care 77 erau infectate.

Enlarge

IMG_6349
Foto: Wine of Moldova

„Produsele vitivinicole nu sunt de primă necesitate

83% din vinul produs anul trecut în Republica Moldova a fost exportat. Datele pentru luna martie arată că exporturile au scăzut cu 9% după volum și cu 11% în ce privește valoarea, față de aceeași perioadă a anului 2019. 

Potrivit estimărilor Oficiului Național al Viei și Vinului (ONVV) în acest an exportul produselor vitivinicole poate scădea cu 30% sau chiar 50% comparativ cu 2019. 

Șefa Serviciului politici și reglementări în domeniul produselor sectorul vitivinicol din cadrul Ministerului Agriculturii, Liliana Dascaliuc, spune că în primele trei luni ale anului 2020 exportul s-a redus cu 20%, însă datele sunt preliminare. Viticultura va fi afectată așa cum o să fie afectată toată agricultura. Și nu doar agricultura, dar toată industria. Vinul, produsele vitivinicole nu sunt de primă necesitate”, comentează specialista.

Zero venituri

Vlada Vutcarău este co-fondatoare a vinăriei urbane ATU, o afacere de familie, care produce până la 40 de mii de sticle pe an. Pandemia de coronavirus și starea de urgență a redus vânzările în proporție de 90%, iar turismul înregistrează zero venituri. Vorbim de foarte mari pierderi. Noi continuăm să producem, dar încasările vin din vânzări și nu din producere”, explică Vlada.

Enlarge

foto-ATU-winery-facebook
Foto: Facebook/ ATU Winery

Totuși, un aspect pozitiv pe care-l vede tânăra este că business-ul s-a mutat online și „că ne-am întors cu fața spre producătorul local. Cumpărând de pe piața locală, investim în oamenii noștri și banii rămân aici pe loc, în țară”.  

88% dintre companiile din Republica Moldova sunt afectate negativ de scăderea cererii la produse și servicii, spune un studiu al Camerei de Comerț Americane.  

Așa că, autoritățile au creat niște măsuri de susținere a agenților economici, inclusiv a vinăriilor. Printre acestea se numără reducerea cotei TVA de la 20% la 15% pentru sectorul HoReCa. 

Co-fondatoarea vinăriei ATU, Vlada Vutcarău, spune că măsurile statului de a-i susține, nu-i prea ajută pe ei.

„Noi nu primim vizitatori, respectiv nu generăm TVA. Scutirea asta, acum, nu ne dă nimic, pentru că noi oricum încasări nu avem, nu avem din ce economisi acele 5% ca să le distribuim la salarii.”

Ea mai crede că măsurile anunțate de autorități „sunt jocuri politice și statul se eschivează să-și asume o răspundere. Poate nu își permite financiar”.

O problemă nu vine niciodată de una singură, crede co-fondatoarea vinăriei. Seceta din anul acesta o îngrijorează la fel de mult. „Vom vedea la toamnă ce o să culegem, pentru că acolo va fi criza și mai mare.”

Enlarge

vinurile-ATU-foto-facebook-ATU-winery
Foto: Facebook/ ATU Winery

Porumb în loc de struguri

Pe 10 aprilie, Comisia pentru Situații Excepționale a emis Dispoziția Nr. 16. Unul dintre puncte reglementează mecanismul de subvenție a agenților economici. Întreprinderile care şi-au sistat total sau parţial activitatea vor ar urma o subvenţie în mărimea sumei achitate a impozitului pe venit dar și alte contribuții sociale.

Directorul Combinatului de vinuri „Mileștii Mici”, Viorel Garaz, se întreabă dacă statul va avea resurse financiare ca să subvenționeze întreprinzătorii. „Atât timp cât agenții economici nu funcționează sau funcționează într-o măsură foarte redusă, contribuțiile lor la buget vor fi foarte mici. Dacă subvențiile nu vor fi achitate imediat, ulterior companiile se vor închide și nu vor mai avea nevoie de ele”, explică specialistul. 

Combinatul de vinuri „Mileștii Mici” a produs în 2019 aproape 1,2 milioane de sticle de vin, dintre care aproape 60% au fost exportate. În urma loviturii date de pandemie, compania a înregistrat o scădere de 60% din vânzări pe piața locală. Exporturile au scăzut cu 40%, iar de pe 8 martie, vinăria nu a fost vizitată de niciun turist.

„Planurile noastre pentru următorul an sau pentru următorii doi ani au fost date peste cap: de a extinde restaurantul, de a procura transport electric, de a sădi viță de vie, de a deschide o rețea de magazine. Banii au mers la achitări de chirie, salarii, dar și alte plăți.”

Și pentru că COVID-ul ne-a mâncat bugetul pentru vița-de-vie, semănăm 36 ha de porumb în loc de Fetească

Geplaatst door „Mileștii Mici” op Maandag 11 mei 2020

De asemenea, vinăria a fost nevoită să întrerupă contractele cu mai mulți angajați pensionari, numărul lucrătorilor s-a redus de la 206 la 142. „Nu avem posibilitatea să achităm pensionarilor șomajul tehnic, ei măcar au pensie, dar tinerii care nu au pensie și stau acasă cu copiii… Am decis să le achităm lor măcar ceva”, explică Viorel Garaz.

Galeriile subterane „Mileștii Mici” sunt situate la o adâncime de 85 m și au o lungime totală de 200 km. Ele adăpostesc aproape 2 milioane de sticle, motiv pentru care a ajuns în Cartea Recordurilor Guinness, drept cea mai mare colecție de vinuri din lume după numărul de sticle

Provocări de-a lungul timpului

Dar starea de urgență din Republica Moldova nu e prima lovitură asupra vinificatorilor. În 2006, Rusia a interzis importul de vinuri, întrucât nu ar fi făcut față normelor sanitare. Pe atunci, aproape 80% din totalul producției de vin era exportat în Rusia. Estimările au arătat că pierderile în urma embargoului au depășit 100 de milioane de dolari.

Apoi, în 2013, cu trei luni înainte de semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, Rusia a instituit embargo asupra vinurilor moldovenești.

Criza lovește în toți, inclusiv în producătorii de vinuri. Un sector cu 150 mii de locuri de muncă, cu exporturi de 3…

Geplaatst door Andrei Cibotaru op Zondag 5 april 2020

Este o criză care ne afectează pe toți și trebuie să ne punem umărul, să consumăm un pic mai mult vin local. În spatele unei sticle de vin stă o industrie întreagă: stau viticultorii care au crescut strugurii, stau oamenii care lucrează la producție, vinificatorii, oamenii din laborator, stă o industrie a sticlei, industria ambalajului de carton, stau oameni care se ocupă de designul etichetelor și așa mai departe. Cumpărând o sticlă de vin, de fapt, se susține acest lanț pentru mai multe subsectoare”, a comentat autorul blogului finewine.md și expert în vinuri, Andrei Cibotaru.

Cum se descurcă Ungaria?

În timp ce consumul de alcool pe cap de locuitor a crescut în Ungaria în timpul pandemiei coronavirusului, măsurile restrictive care afectează sectorul ospitalității au pus vinăriile maghiare într-o situație financiară dificilă. Cu toate acestea, vinăriile mici, de familie, care de obicei își vând produsele direct clienților din beciurile lor, au reușit să-și crească veniturile.

Guvernul maghiar a anunțat stare de urgență la jumătatea lunii martie și la scurt timp au fost impuse restricții la programul de lucru al magazinelor mici și al unităților de catering. Cu toate acestea, mulți proprietari au ales să își suspende complet activitatea, ceea ce a afectat indirect mulți furnizori, cum ar fi comercianții de alimente și băuturi. Acest lucru a avut un impact și asupra vinăriilor, care joacă, adesea, un dublu rol, deoarece operează săli de degustare, pe lângă vânzarea produselor pe piață. Astfel, acestea au fost lovite de criză de două ori.

Organizația profesională care-i reprezintă pe vinificatori și pe viticultori, Consiliul Național al Comunităților de Vinuri (HNT), a reacționat rapid la situație: într-o săptămână, a inițiat o campanie online și un serviciu numit „Palackposta2020”, care în traducere înseamnă „sticlă prin poștă”. Consiliul a încurajat vinăriile să se înregistreze în mod voluntar pe această platformă care permitea cumpărăturile online și livrarea la domiciliu. Pentru vinificatori, a fost cumva dificil să utilizeze platforma și chiar din primele momente părerile au fost împărțite. Mulți au considerat această mișcare un spectacol, în timp ce alții au considerat că este o lovitură pentru comercianți. Alții cred că nu există o publicitate mai proastă pentru vinul maghiar în această situație de criză.

Compania Pannon Borbolt și-a început activitatea cu comercializarea de vin online, dar în ultimii ani, aproape 80% din veniturile sale provin din intermedierea relațiilor dintre unitățile de catering și vinării. Odată cu sistarea temporară a serviciului de catering, restul de 20 la sută din activități se pare că au reușit să salveze compania, care a început să se concentreze din nou pe vânzarea de vinuri online.

„Vindem pachete, ceea ce înseamnă că consumatorii pot alege între ofertele mai multor crame. În plus, infrastructura noastră logistică a fost deja dezvoltată, astfel încât prețurile noastre sunt mult mai prietenoase”, a declarat Dusán Filákovity, administratorul companiei. Nu consideră că inițiativa PalackPosta este o concurentă, a adăugat el.

Criza nu afectează în mod egal fiecare vinificator, afirmă József Schunk, viticultor și președintele Regiunii viticole Pécs și membru al Consiliul Național al Comunităților de Vinuri (HNT). Vinăriile mici care și-au vândut produsele direct au reușit să-și crească vânzările. Totuși, veniturile din industria ospitalității (hoteluri, restaurante și cafenele) au ajuns practic la un blocaj, ceea ce afectează în mod natural vinăriile mai mari. O altă dificultate este că festivalurile și evenimentele mari, care au devenit surse de venit foarte importante și pentru vinăriile mai mici, au fost anulate. Pierderile de venituri și dezvoltarea stocurilor vor trebui remediate în acest sector, iar Consiliul le monitorizează pe ambele, a spus el. Promovarea vinului poate ajuta pe ambele fronturi.

Zoltán Győrffy, redactorul-șef al revistei de gastronomie și vin Pécsi Borozó, a trebuit să ia o decizie dificilă la jumătatea lunii martie. Revista este publicată în fiecare trimestru în ultimii zece ani, însă din cauza pandemiei, ediția de vară nu va fi tipărită. Agenții de publicitate și-au scos reclamele, iar piața de vinuri, de care depinde editorul, s-a oprit.

„Anul acesta, care promitea că să fie cu multe evenimente, s-a schimbat într-o clipă”, a spus jurnalistul. El și echipa sa au mutat degustările de vin online. Acum, au degustări tematice pe Zoom în fiecare săptămână, iar prezența online a revistei a crescut. Deși, evident, aceste soluții nu sunt perfecte, este încă prea devreme pentru a spune cum pandemia va schimba piața de vinuri și modul în care funcționa aceasta până acum.


Acest articol face parte din proiectul media crossbroder „Off the beaten track” lansat de n-ostHlidaci PesSzabadpecsKrytyka Polityczna și Moldova.org. Proiectul este finanțat de fondul internațional Visegrad.
Citește mai departe
Advertisement

Ultimele știri

Social6 ore în urmă

Pandemia în Italia: „Cu toții a trebuit să învățăm o lecție”

Acuzată că a reacționat prea târziu, că a permis răspândirea virusului COVID-19 prin întreaga Europă, după cinci luni de luptă...

Divertisment6 ore în urmă

Va interzice Putin curcubeul?

PE SCURT Pe 3 iulie, la o întâlnire dintre Vladimir Putin și membrii grupului de lucru pentru amendamentele la Constituție,...

Social11 ore în urmă

7 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 235 cazuri noi de infectare și opt decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

EducațieO zi în urmă

Masterand pe Zoom. Cum am susținut teza pe timp de pandemie

Pe 11 martie 2020, în momentul în care în Republica Moldova era înregistrat deja cel de-al treilea caz de COVID-19,...

SocialO zi în urmă

Trei știri bune: Film în pod, chipsuri sănătoase și solidaritate împotriva virusului

Pe urmele lui Zaharia Cușnir Astăzi va avea loc premieră unui film în care regizorul Victor Galușca reconstruiește momentul în care au fost găsite legendarele negative...

SocialO zi în urmă

Un genocid sovietic nerecunoscut, discutat la Europa Liberă

S-au trezit în miezul nopţii, în trenuri pentru vite, fără cei dragi alături, fără nume, fără bunuri, îmbulziți cu alți...

SocialO zi în urmă

6 iulie 2020. COVID-19, PE SCURT: 92 cazuri noi de infectare și zece decese

Moldova.org îți aduce în fiecare zi doar cele mai importante informații pe care trebuie să le știi despre coronavirus în...

Advertisement

Politică

Politică4 zile în urmă

Protest în regiunea transnistreană: „Noi nu vă limităm în totalitate”

PE SCURT Pe 2 iulie, în Râbnița a avut loc un protest după ce așa-zisele autorități transnistrene au anulat permisele...

PoliticăO săptămână în urmă

Ce înseamnă schimbările în Constituția Rusiei și cum ar putea influența regiunea transnistreană. Explicăm

PE SCURT De pe 25 iunie până pe 1 iulie are loc referendumul pentru modificarea Constituției Federației Ruse. În regiunea...

Politică2 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. Trei sate moldovenești din stânga Nistrului au trecut în subordinea Tiraspolului?

PE SCURT Așa-zisele autorități transnistrene anunță că aproape 80% dintre cazurile de COVID-19 au fost tratate.  Thomas Mayr Harting, reprezentantul...

Politică3 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană. „Discriminare. Autoritățile moldovenești nu au anulat bacalaureatul pentru studenții din regiune”

PE SCURT Astăzi, 16 iunie, în regiunea transnistreană, se încheie starea de urgență, însă restricțiile rămân în vigoare. Acest lucru...

Istorie4 săptămâni în urmă

„Politicienii folosesc divizarea în societate, manipulând cu preferințele alegătorilor”, spune o doctoră în Științe Politice

PE SCURT Instalarea stării de urgență pare că a amplificat problemele politice și divergențele existente în societate, la fel ca...

Politică4 săptămâni în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană: Tiraspolul sugerează că s-a descurcat mai bine decât Chișinăul

PE SCURT Biroul Politici de Reintegrare a anunțat că au fost ridicate unele restricții de circulație pentru locuitorii satelor din...

Politică1 lună în urmă

COVID-19 în regiunea transnistreană / Autoritățile separatiste vor achita compensații de 23 euro antreprenorilor

PE SCURT În săptămâna trecută în regiunea transnistreană a fost prelungită starea de urgență, un bebeluș a fost testat pozitiv...

Advertisement

Opinii

iulie 2020
L Ma Mi J V S D
« iun.    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031