De Cătălina Gromov
Chișinău (Moldova.ORG) — Haosul i-a adus în pragul disperării pe vinificatori, băncile nu se grăbesc să le ofere condiţii adecvate de restructurare a datoriilor. După criza economică şi embargoul rusesc la export, băncile au înăsprit substanţial condiţiile de acordare a creditelor. În ultimul timp, se cunosc tot mai multe cazuri când băncile recurg la executarea silită în instanţă, pentru a-şi recupera datoriile.
Paginile web ale băncilor abundă de oferte la rubrica „comercializarea gajului”, unde se propun spre vânzare fabrici de vin în întregime, sau patrimoniul acestora ca loturi separate, cote de participare în capitalul social al unor companii vinicole, apartamente şi case de locuit, utilaje şi echipamente, mijloace de transport şi tehnică agricolă, băuturi alcoolice şi multe altele.
Toate acestea sunt determinate de legislaţia favorabilă băncilor în domeniul gajului. De vină sunt şi puterea mică de negociere a întreprinderilor şi asociaţiilor din sectorul vinicol, precum şi lipsa oricăror măsuri sau implicări ale statului în sprijinul sectorului. În acelaşi timp, aceste acţiuni nu pot fi catalogate ca o rea voinţă din partea băncilor, care nu fac decât să profite de poziţia avantajoasă şi să îşi apere interesele de afaceri. Acestea sunt principalele concluzii ale studiului „Industria vinicolă pe piaţa gajurilor”ce a fost prezentat la 28 octombrie 2010, la IDIS „Viitorul”.
Autorităţile trebuie să abordeze la modul cel mai serios reformarea cadrului administrativ-normativ şi regulator al sectorului vitivinicol, care trebuie simplificat şi adus la nivelul utilităţii. Acesta trebuie să sprijine întreprinderile din sector la distilarea stocurilor vechi de vin şi la restructurarea în condiţii optime a datoriilor la credite, sunt de părere specialiștii studiului.
„Sectorul vinicol se confruntă cu o criză profundă. Timp de 4 ani, din 2006 până în 2009, circa 40% din toate întreprinderile vinicole au dispărut sau sunt pe cale să dispară din arealul producătorilor şi/sau exportatorilor de vinuri. Nici situaţia celor care mai activează nu este una prea fericită. Acestea se confruntă cu probleme grave, legate de povara datoriilor la credite, stocurile de vin acumulate în perioada ultimilor 4 ani, creanţele istorice. Pierderi de peste 76,2 milioane lei au acumulat întreprinderile din sectorul de producere a vinurilor şi băuturilor alcoolice distilate în ultimii 4 ani”, a spus directorul departamentului Economie de piaţă funcţională, Viorel Chivriga.
Statul ar trebui să se implice foarte serios în procesul de negociere şi restructurare a datoriilor sectorului vinicol. „Nici o asociaţie de ramură sau profesională nu dispune de putere suficientă de negociere în relaţia cu băncile. Implicarea statului trebuie să pornească de la premisa importanţei cu adevărat strategice pentru economia ţării a acestui sector şi nu trebuie să fie una de pe poziţii „de forţă”, ci una bazată pe negociere cu Asociaţia Băncilor din Moldova şi cu Banca Naţională a Moldovei, cu participarea asociaţiilor de profil”, este de părere economistul Ion Tornea.
Printre măsurile, care ar trebui întreprinse de către autorităţile statului, este negocierea în continuare cu Federaţia Rusă pentru eliminarea tuturor barierelor la exportul produselor în această ţară mai consideră economistul.
„În viitorul apropiat, nicio altă piaţă nu va putea absorbi întreaga cantitate de vinuri stocate la întreprinderile din sector. Reuşita negocierilor cu Federaţia Rusă va putea oferi autorităţilor şi sectorului răgazul necesar pentru restructurarea datoriilor şi reformarea întregului cadru administrativ-normativ şi de reglementare, precum şi pentru implementarea unor măsuri pe termen mediu şi lung de ridicare a calităţii vinurilor, diversificare a pieţelor de desfacere şi eficientizare a activităţii sectorului, fără de care acesta nu are viitor”, a spus Ion Tornea.
Studiul recomandă aplicarea principiilor Acordului Basel II de reglementare şi supraveghere bancară. Asta înseamnă că riscurile creditelor vor fi evaluate mai obiectiv, iar, ca rezultat, băncile nu vor mai fi tentate să-şi creeze portofolii de credite de calitate mai redusă. Respectiva situaţie e stimulată uneori de reglementările curente, când cerinţele de capital depăşesc nivelul real necesar. Lansarea activităţii Biroului de creditare, pe de altă parte, va permite eficientizarea şi îmbunătăţirea calităţii deciziilor de creditare, care în timp ar putea duce la o relaxare a politicilor de asigurare cu gaj practicate de bănci.
